|
Excavation Year |
2000 |
|
Epoch |
Hallstatt;
Latene;
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Migrations Period (3rd - 6th cent.);
Late Migrations Period (7th - 11th cent.)
|
|
Periods |
Hallstatt;
La Tène;
Roman Period;
Migrations Period
|
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
|
Site Types |
Habitation
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Alba |
|
Locality |
Alba Iulia |
|
Commune |
Alba Iulia |
|
Site |
Oraşul roman Apulum II. Bazinul Olimpic |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
Apulum |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Blăjan |
Mihai |
Site director |
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
|
|
National Arch. Record Site Code |
1026.32
|
|
Report |
Lucrările de excavare a gropilor de fundaţie ale vilelor lui Dumitru Tiucă şi Tiberiu Polgar, executate ilegal pe bordura estică a terasei a doua a Mureşului, în locul numit "Lumea Nouă", la E de Bazinul olimpic, au afectat mai multe complexe arheologice (locuinţe, gropi menajere, gropi de cereale, morminte). Între 6 - 22 noiembrie 2000 s-au executat câteva casete de diferite dimensiuni pentru salvarea complexelor conturate în profilul construcţiilor subterane.
Pe latura nordică a substrucţiei vilei lui Tiberiu Polgar s-a identificat groapa albiată a unui mormânt roman de incineraţie, oase umane calcinate rare, pigmenţi de pământ ars şi fragmente ceramice, iar pe latura estică s-a dezvelit o groapă de provizii şi două treimi din podeaua unei locuinţe semiîngropate din secolul al VII-lea. Inventarul celor două complexe cuprinde ceramică fragmentară lucrată cu mâna şi la roată rapidă, trei fusaiole din lut ars, cuie din fier, bucăţi de chirpici cu impresiuni de nuiele, cioburi din recipiente de sticlă, o aşchie din calcedonie şi oase de animale domestice. În cursul excavării gropii de fundare a vilei lui Dumitru Tiucă s-au distrus patru gropi de cereale din epoca romană şi perioada prefeudală şi au fost parţial afectate alte cinci complexe arheologice.
Casetele executate pe latura de S a gropii de fundaţie a dezvelit o groapă de cereale din epoca romană şi două gropi din perioada prefeudală (sec. V). În parcela A (4,1 x 3,3 m) săpată pe colţul clădirii s-au conturat o locuinţă şi o groapă-cenuşar din Hallstatt C, o groapă menajeră din epoca Latene, o locuinţă romană şi două gropi prefeudale (sec. V). Pe latura de E s-a surprins marginea bazei evazate a unei gropi de cereale prefeudale şi s-a executat caseta B (2,9 x 2,35 m) pentru dezvelirea unei locuinţe semiîngropate. Pe podeaua construcţiei s-au ivit numeroase fragmente ceramice lucrate cu mâna şi la roată, o sferă din bronz şi resturi de oase de animale din Latene-ul mijlociu (sec. III a. Chr.). În colţul de NV al locuinţei dacice a fost secţionată o groapă de provizii, iar colţul de SE al locuinţei dacice a fost secţionat în perioada prefeudală de o groapă de cereale, cu fundul cuptorit, adâncită până la 0,9 m. Sub bordura vestică a gropii era înghesuit scheletul unei adolescente, datat cu o mărgea din sticlă albastră în perioada prefeudală.
Cu ocazia excavării parcării auto din vecinătatea celor două construcţii s-a secţionat în colţul estic o groapă de cereale din perioada prefeudală (sec. V). Cu acest prilej s-a taluzat şi bordura nordică a bulevardului Revoluţiei şi s-au conturat o groapă menajeră neolitică, trei gropi şi o locuinţă romană, lată de 7,2 m. Construcţia era prevăzută cu două ziduri din bolovani de piatră înecaţi în mortar de var şi nisip. Inventarul arheologic al complexelor dezvelite în timpul cercetărilor cuprinde ceramică fragmentară, tegulae anepigrafe, unelte din os prelucrat, două aplice din bronz şi numeroase oase de animale domestice şi sălbatice (cervidee), care asigură încadrarea cronologică a locuinţelor şi anexelor gospodăreşti.
În concluzie, sondajele de salvare executate la N de Stadionul "Cetate" au furnizat informaţii inedite cu privire la evoluţia habitatului uman la marginea nordică a municipiului Alba Iulia în epocile Hallstatt, Latene, romană şi prefeudală. Descoperirile arheologice, prin importanţa lor, impun continuarea cercetărilor sistematice pentru investigarea aşezării prefeudale (sec. IV - X), localizată în vecinătatea necropolei medievale timpurii dezvelită parţial, cu două decenii în urmă, în Calea Moţilor - "Staţia de Salvare".
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
