Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Jurilovca | County: Tulcea | Site: Capul Dolojman | Excavation Year: 2000

Excavation Year   2000
Epoch
Greek and Hellenistic;
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Medieval
Periods
Greek Age;
Byzantine Period
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Tulcea
Locality   Jurilovca
Commune   Jurilovca
Site  Capul Dolojman
Site Sector Extra muros
Site name   Argamum, Orgame
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Iacob Mihaela
Lungu Vasilica
Mănucu-Adameşteanu Mihaela
Mărgineanu-Cârstoiu Monica
Mihăilescu-Bîrliba Lucreţiu
Topoleanu Florin George
Vizauer Iulian
National Arch. Record Site Code 160653.02
Report Săpăturile efectuate în zona extramurană a cetăţii Argamum în campania 2000 s-au concentrat asupra cercetării unei clădiri romano-bizantine.
La aproximativ 50 m de al doilea val al cetăţii romano-bizantine, la N de calea de acces dinspre necropolă către cetate, este situată o zonă cu pietre de mari dimensiuni şi lespezi ce păreau să sugereze existenţa unui tumul aplatizat. Săpătura s-a efectuat prin trasarea a patru casete (C. 1, C. 2, C. 3, C. 4) cu dimensiunile de 5,5 × 10 m, cu martori de 0,5 m între ele. După eliminarea vegetalului actual au apărut trasee de zid ce sugerau clar că este vorba de o zonă de locuire. Am continuat cercetarea în suprafaţa trasată degajând integral clădirea până la nivelul de călcare antic corespunzător funcţionării acesteia; în C. 1 (în interiorul clădirii, la N de martorul E - V) şi C. 3 (în interiorul încăperii) am coborât până la nivelul stâncii pentru a verifica stratigrafia. La epuizarea cercetării situaţia se prezintă astfel: o clădire orientată NE - SV cu trei încăperi: I. 1 cu dimensiunile de 12,5 × 6 m, căreia i se adosează spre S I. 2 şi I. 3, încăperi de mici dimensiuni, respectiv de 5,25 × 3,5 m şi 5,25 × 5,5 m. Pereţii sunt construiţi din blochete mari şi mijlocii de calcar legate cu pământ. Datorită lucrărilor agricole care s-au desfăşurat în această zonă, din pereţii clădirii s-au păstrat două - cel mult cinci asize, corespunzând fundaţiilor; mai mult, colţul de NE al I. 1 a fost integral demantelat din aceleaşi motive. Interiorul clădirii a fost pavat cu lespezi, unele de mari dimensiuni (0,5 × 0,4 m; 0,35 × 0,2 m; 0,55 × 0,25 m), urme ale pavajului conservându-se, la -0,3 / -0,38 m adâncime, în C. 3 şi C. 4 - colţurile de SE şi SV ale I. 1 şi în I. 3 spre peretele de V. Clădirea a funcţionat în a doua parte a sec. IV şi prima jumătate a secolului următor, cronologia acesteia fiind asigurată de un tezaur de peste 200 de piese de bronz (descoperit împrăştiat în C. 1 şi C. 4, de o parte şi de alta a martorului corespunzător E - V, tezaur încheiat cu monede din prima parte a sec. V p. Chr. şi de fragmentele ceramice, destul de puţin numeroase, descoperite în săpătură.
Sondajele care au coborât sub nivelul de călcare al clădirii au surprins stânca la adâncimea de -0,6 / -0,9 m şi faptul că fundaţiile clădirii nu totdeauna au fost aşezate pe stâncă.
Un rest de zid păstrat în C. 2 pe o singură asiză, "călcat" de peretele de E al lui I. 1 ne sugerează că zona a fost locuită anterior. În plus, prin construirea clădirii a fost distrus un mormânt tumular, ale cărui urme au fost surprinse, parţial, în C. 1, în exteriorul clădirii - pietre de mari dimensiuni provenind probabil de la ring şi altele mai mici, acestea din urmă aşezate uşor oblic, pe un traseu cvasiarcuit, tăiat perpendicular de zidul de vest al lui I. 1.
Săpăturile efectuate în acest sector au evidenţiat faptul că zona de locuire a cetăţii Argamum a fost mult mai extinsă la începutul epocii romano-bizantine faţă de perioada lui Iustinian, când aceasta se retrage la adăpostul valurilor şi al zidurilor de apărare. Cercetările viitoare din sectorul "Extramuros" vor încerca să lămurească problemele legate de suprafaţa locuită, de momentul încetării locuirii şi al afectării zonei de S a platoului argamens necropolei romano-bizantine.
Abstract other lang. Les fouilles archéologiques ont suivi dans le secteur "Extra muros" par la recherche d’un édifice romano-byzantin situé aux 50 m du systeme défensif de la cité. L’édifice a trois chambre (I. 1, I. 2, I. 3) avec les dimensions de 12,5 × 6 m (I. 1), 5,25 × 3,5 m (I. 2) et 5,25 × 5,5 m (I. 3), a parois bâtis en blocs de pierre de moyennes dimensions et l’intérieur des chambres avec pavage en pierre plate (partiellement conservé).C’est le trésor découvert en I. 1- plus de 200 de monnaies en bronze qui assure la chronologie du bâtiment: la deuxieme moitié du IVe siecle - la moitié du Ve siecle. Quelques vestiges mal conservés démontrent que cette zone a été habitée antérieurement.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu