Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Dudu | Commune: Plopii Slăviteşti | County: Teleorman | Site: Mănăstirea Plăviceni | Excavation Year: 2000

Excavation Year   2000
Epoch
Late Medieval;
Restoration of Historic Monuments
Periods
Middle Medieval Period
Site Category
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Monastery;
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Teleorman
Locality   Dudu
Commune   Plopii Slăviteşti
Site  Mănăstirea Plăviceni
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Mirea Pavel Muzeul Judeţean Teleorman
Ţânţăreanu Ecaterina Muzeul Judeţean Teleorman
Zaharia Pompilia Muzeul Judeţean Teleorman
National Arch. Record Site Code 153678.01
Report "Mănăstirea Plăviceni" este un monument reprezentativ pentru arhitectura valahă din secolul al XVII-lea, ea remarcându-se ca un ansamblu impunător şi sobru, aflat în lunca inundabilă a Oltului, în mijlocul unor păduri seculare, la numai 34 km de fosta kaza Turnu. Până în zilele noastre din măreţul monument, ridicat de Dragomir, mare vornic şi jupâniţa sa Elena, a rămas o patetică ruină, lăsată în voia forţelor distructive ale naturii şi oamenilor.
Din ansamblul iniţial constituit dintr-un impunător turn clopotniţă, ziduri de incintă masive, biserică în plan treflat, stăreţie şi construcţii monahale, azi au rămas doar resturi din turn, o parte din incintă şi biserica spoliată de acoperiş. Din anul 1999, Ministerul Culturii a finanţat, pe lângă proiectul de consolidare şi restaurare şi o intervenţie de urgenţă, pentru stoparea distrugerilor.
Obiectivele campaniilor arheologice, începute în 1995, au avut scopul principal de a pune la dispoziţia proiectantului informaţii privind planimetria construcţiilor acum dispărute, împreună cu elemente de arhitectură de detaliu şi ansamblu, semnificative pentru evidenţierea etapei de construire a monumentului, nivelurile de călcare şi relaţiile cronologice dintre diferitele construcţii ale ansamblului.
Rezultatele cercetării pot fi rezumate astfel:
- sub biserica lui Dragomir s-a pus în evidenţă fundaţia unei biserici anterioare, o construcţie cu plan dreptunghiular, cu absida altarului nedecroşată - probabil o biserică de lemn;
- s-a redat planimetria tuturor construcţiilor ce au constituit ansamblul;
- s-a stabilit cronologia etapelor de construcţie pentru ctitoria lui Dragomir, în următoarea ordine: stăreţia, urmată de zidurile de incintă şi turnul clopotniţă, apoi chiliile şi construcţia de pe latura de S (adosate incintei);
- s-a stabilit nivelul iniţial de călcare în curte şi în faţa intrării la turn;
- în pronaosul bisericii au fost dezvelite 4 morminte cu criptă şi unul fără criptă şi un cimitir aparţinând atât epocii medievale cât şi epocii moderne, în interiorul şi exteriorul curţii.
Campania arheologică 2000 s-a desfăşurat între 7 - 19 august, în continuare cu scopul de a oferi informaţii proiectantului, în misiunea sa de reabilitare a monumentului. S-au practicat 4 secţiuni, amplasate în interiorul şi în exteriorul incintei.
Secţiunea 27, perpendiculară pe zidul de V al stăreţiei, este tangentă pe alt zid perpendicular aflat la 2 m de peretele casei. Prin această secţiune s-a încercat confirmarea existenţei unui foişor pe latura de V a stăreţiei, idee susţinută de prezenţa unui zid în formă de L aşezat pe direcţia E - V şi lăcaşul unui stâlp circular pe latura sudică a uneia din cele două trepte ce se formează lângă zidul casei.
Secţiunea 28, practicată pe latura de SE a absidei altarului, în imediata apropiere a contrafortului demolat a fost propusă pentru a întâlni fundaţia Plăviceni I. Aceasta apare la adâncimea de -1,25 m faţă de solul vegetal şi urmează un traseu semicircular, având o latură la soclul bisericii care o suprapune cu două trepte de cărămidă ieşite în afară. Fundaţia este făcută din bolovani de râu şi fragmente de cărămidă prinse în mortar. Secţiunea surprinde şi o parte din necropolă. Sub reînhumările târzii se află 13 morminte cu schelete în poziţie normală şi alte reînhumări. Inventarul funerar este extrem de redus. Pe fundul gropii, la -1,30 m, a fost interceptată o monedă de argint, emisă de Maximilian al II-lea, împăratul romano-german, în anul 1573, monedă pusă în legătură cu şanţul fundaţiei primei biserici.
Secţiunea 29 este perpendiculară pe zidul sudic al incintei, în exterior. Sub un cuptor din cărămidă amenajat probabil în prima jumătate a secolului al XIX-lea, şi el puternic deteriorat, s-au descoperit 14 morminte, din care 13 cu schelete în poziţie normală. În afara unui şirag de mărgele mici de sticlă, lipsesc cu desăvârşire alte piese de inventar funerar - motiv pentru care este greu de datat acest sector din cimitir.
Secţiunea 30 este de fapt prelungirea secţiunii din axul E - V al bisericii, practicată însă la 1,50 m faţă de zidul acesteia, situaţie impusă de amenajările şantierului de restaurare. Ea are lungimea de 13 m, traversează în bună măsură curtea, dar nu atinge zidul de E al stăreţiei. Singura construcţie surprinsă pe traseul secţiunii este zidul de V al pridvorului vechi, ulterior demolat. Aici s-au identificat trei tipuri de pavaje succesive: un pavaj din fragmente de cărămidă prinse în mortar, unul format din dale de cărămidă (identică cu cea din construcţiile de secol XVII) şi al treilea format din bolovani de râu şi piatră de carieră, nefasonată. Aceste pavaje succesive pot să indice relaţia dintre ele şi etapele de construcţie a celor două biserici, de demolare a pridvorului original şi de folosire a acestui lăcaş monahal, devenit biserică de mir, după care a fost părăsit.
Monumentul este în curs de refacere: biserica a fost consolidată cu centuri, s-a acoperit şi au fost închise golurile (ferestre, uşă), iar turnul a fost consolidat în porţiunea rămasă. Se intenţionează continuarea lucrărilor şi revitalizarea lăcaşului.
Planşa 19
Abstract other lang.
Abstract   Plăviceni Monastery, in Teleorman county, is a representative monument of Wallachian architecture from the 17th century. It was built by Dragomir, a great boyar and his wife, Elena, a relative to Prince Matei Basarab. Initially containing an imposing belfry, massive precinct walls, a trefoil church, the abbey house and monastic buildings, this architectural complex became a pathetic ruin. The excavations started in 1995 aimed to offer the architects the necessary information for the development of the restoration project regarding the precinct walls, the buildings of the complex; the chronology of the construction stages; the occupation levels; the existence of the cemetery inside and outside the precinct walls.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu