Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Suceagu | Commune: Baciu | County: Cluj | Site: Oradba | Excavation Year: 2000

Excavation Year   2000
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Migrations Period (3rd - 6th cent.);
Late Migrations Period (7th - 11th cent.);
Early Medieval
Periods
Roman Period;
Migrations Period
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Cluj
Locality   Suceagu
Commune   Baciu
Site  Oradba
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Cociş Sorin Ilie Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Oprean Coriolan Horaţiu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
National Arch. Record Site Code 55909.03
Report Situl arheologic intrat în literatură sub numele de Suceagu, punctul "Oradba", este situat pe Valea Nadăşului, în hotarul satului Suceagu, în imediata apropiere a şoselei Cluj-Napoca - Zalău şi a grajdurilor fostului CAP (actualmente firma "Plantextrakt"), ce suprapun o parte a sitului. Până la Cluj-Napoca distanţa este de circa 10 km. Terenul, utilizat în cea mai mare parte ca fânaţă, se prezintă sub forma unui versant cu expunere nord-estică ce coboară lin spre şoseaua naţională. Panta este parţial terasată şi străbătută de izvoare.
Situl a fost identificat în 1989 cu ocazia săpării unui şanţ pentru irigaţii. Săpăturile de salvare ce au urmat au dezvelit două cuptoare de ars ceramică datate la sfârşitul secolului IV p. Chr. Au urmat cercetări de suprafaţă, constatându-se că la circa 200 m în aval de cuptoare, unde se săpaseră două bazine pentru o pescărie, aşezarea fusese serios afectată, în taluzul lor găsindu-se numeroase fragmente ceramice. Pe baza acestor date am efectuat săpături sistematice începând cu anul 1991, ce au continuat până în anul 2000 (cu întreruperi în 1998 şi 1999, din lipsă de fonduri).
Depunerile arheologice sunt bine conservate, situl servind se pare şi în trecut ca fânaţ, nefiind arat.
Însemnătatea ştiinţifică este extrem de mare, având în vedere că în acest sit se succed aşezări din epoca romană şi din epoca migraţiilor (secolele IV - V; V - VI; VII - VIII). Contribuţiile materialului arheologic la cronologia epocii migraţiilor şi la definirea culturală a locuirii sunt de maximă importanţă pentru Transilvania. Există la Suceag orizonturi arheologice puţin cunoscute şi insuficient precizate pentru Transilvania.
Obiectivele urmărite de către colectivul de cercetare pe tot parcursul săpăturilor au fost în primul rând stabilirea unei cronologii corecte şi urmărirea raportului de continuitate sau discontinuitate între locuirile din diferite perioade.
Până acum a fost identificată o aşezare romană cu materiale databile doar în secolul II p. Chr., cu locuinţe de suprafaţă cu pereţi de lemn şi chirpic pe baze de piatră, dar şi cu locuinţe adâncite. Structurile constructive romane sunt slab păstrate, piatra fiind adesea reutilizată de locuirile ulterioare. Locuirea romană se leagă, probabil, de existenţa unei villa rustica în apropiere.
Cea mai consistentă depunere arheologică aparţine unei aşezări de la sfârşitul secolului IV p. Chr. şi începutul secolului V p. Chr. cu locuinţe de suprafaţă şi adâncite, ateliere ceramice şi de prelucrare a cornului de cerb, extrem de bogată în material arheologic.
A fost apoi identificat, prin câteva structuri, un orizont arheologic aparţinând secolelor V - VI p. Chr., caracterizat prin ceramica zgrunţuroasă, de bună calitate, lucrată la roată, cu pereţi subţiri.
În anumite zone ale sitului a fost, de asemenea, surprins un orizont arheologic bine datat cu piese de metal în secolul VII p. Chr., urmat, probabil, de un altul databil prin ceramică în secolele VIII - IX p. Chr.
Materialul ceramic din toate epocile este extrem de bogat şi divers. Printre obiectele ce se remarcă din aşezarea din secolele IV - VI p. Chr. sunt piesele de fier şi bronz, în special fibulele, pieptenii de os. Toate materialele sunt în depozitul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca.
Cercetările viitoare au ca obiectiv definirea şi cronologia locuirii romane, inclusiv relaţia exactă cu construcţiile de pe dealul "Orat", aflat de cealaltă parte a şoselei. De asemenea, de maximă importanţă ar fi identificarea necropolelor aşezărilor din epoca migraţiilor.
În campania 2000 obiectivele urmărite au fost stabilirea raportului între topografia aşezării romane, cea din secolele IV - V p. Chr. şi locuirea din secolele V - VI p. Chr. şi VII p. Chr.
Zona aleasă pentru investigaţie a fost o terasă inferioară, încă necercetată, situată la distanţă considerabilă de nucleul aşezării din secolele IV - V p. Chr. În acest scop am trasat 4 secţiuni şi o casetă.
Din punct de vedere stratigrafic în această zonă nu există nivelul corespunzător aşezării din secolele IV - V p. Chr. Nivelul preistoric este slab marcat prin materiale sporadice. Urmează stratul roman, de asemenea puţin consistent, fiind vorba de o periferie a locuirii romane. Deasupra sa se găseşte un ultim nivel de locuire cu material databil în secolele V - VI p. Chr. Acest tip ceramic apare sporadic până în partea inferioară a gliei. Nivelul roman nu conţine complexe. Fragmentele ceramice romane, în majoritate de culoare roşie, sunt puternic rulate, multe putând fi antrenate de torenţi din partea mai înaltă a aşezării. Ele au aspectul ceramicii reziduale, chiar dacă stratigrafic se află pe nivelul de călcare din epoca romană.
Am reuşit să identificăm un singur complex din secolele V - VI p. Chr. El a apărut la adâncimea de -0,6 m sub forma unor grupuri de pietre de calcar de carieră, foarte probabil aduse din ruinele romane din vecinătate. Locuinţa era de suprafaţă, probabil de tipul cu "talpă" de lemn sprijinită la colţuri pe pietre. Podeaua era din pământ bătătorit, fără instalaţie de încălzire. În stratigrafie orizontală, sub pietrele ce marcau nivelul de călcare în locuinţă se găsea ceramică romană roşie rulată. Între cele două locuiri nu există nici o relaţie de continuitate, în acest sector al sitului. Materialul arheologic din locuinţă este sărac, dar foarte important. El constă din câteva vase întregibile, lucrate la roata rapidă, din pastă zgrunţuroasă mestecată cu nisip cu bobul mare, aspră la pipăit, de culoare cenuşiu-gălbuie şi roşiatică. Pereţii vaselor sunt subţiri şi arderea este bună. Tipologic există doar oale cu buze bine profilate. Este o ceramică evoluată din ceramica provincial romană, cu analogii la Moreşti sau Sighişoara. Acest tip ceramic nu aparţine cu siguranţă epocii romane, dată fiind relaţia stratigrafică cu ceramica romană roşie şi diferenţa între vasele întregibile din secolele V - VI p. Chr. şi fragmentele rulate şi izolate ale ceramicii romane.
Aceeaşi ceramică caracteristică secolelor V - VI p. Chr. a mai fost identificată într-o campanie anterioară, într-un complex important aflată şi acolo în acelaşi raport stratigrafic cu ceramica de epocă romană. Asemănarea dintre ceramica secolelor V - VI p. Chr. găsită în cele două complexe ale aşezării de la Suceagu sugerează existenţa unui atelier ceramic local în această perioadă.
Pe dealul "Ciup" situat în apropiere, peste şosea, punctul "Orat", au fost identificate ziduri romane şi ceramică romană. Pare a fi vorba despre construcţii mai mari, din zidărie cu mortar, fără a putea preciza deocamdată ce caracter aveau. Tot aici, sub nivelul roman, este cunoscută o mare aşezare preistorică, conturul unor locuinţe fiind vizibile pe pantă în arătură şi materialele ceramice şi litice fiind frecvente la suprafaţă.
În concluzie, locuirea din secolele V - VI p. Chr. din situl de la Suceagu este mai puţin compactă decât cea anterioară din secolele IV - V p. Chr., dar suficient de releventă, prin cele câteva complexe cunoscute. Este o verigă importantă şi încă insuficient cunoscută şi precizată din succesiunea de orizonturi culturale ale epocii migraţiilor în Transilvania.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu