Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Lăzarea | County: Harghita | Site: Casa Doamnei (Asszonyokháza) | Excavation Year: 2000

Excavation Year   2000
Epoch
Late Medieval
Periods
Middle Medieval Period
Site Category
Defence;
Civil;
Domestic
Site Types
Castle
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Harghita
Locality   Lăzarea
Commune   Lăzarea
Site  Casa Doamnei (Asszonyokháza)
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Gogâltan Florin
Molnár Zsolt
National Arch. Record Site Code 84601.01
Report În perioada 5-30 august, 1999 în curtea castelului feudal de la Lăzarea, au fost efectuate mai multe sondaje arheologice cu scopul de a clarifica etapele de construcţie şi configuraţiile planimetrice ale corpurilor de clădiri existente în partea ei nord-estică. Construcţia aflată astăzi în picioare aici este cunoscută sub numele de "Casa Doamnelor" sau "Casa Doamnei" ("Asszonyok háza"), dintr-o interpretare - dealtfel eronată – a datelor oferite de documentele din secolele XVII-XVIII. Colectivul stiinţific a avut ca obiectiv principal descărcarea terenului de sarcină istorică, în vederea efectuării unor lucrări de restaurare la acestă construcţie. Cel de-al doilea obiectiv a fost prelucrarea materialului arheologic provenit din săpăturile efectuate în zona castelului în perioada 1963-1974, depozitat la Muzeul din Gheorghieni şi care a rămas în marea sa majoritate inedit.
Cu toate că acest important sit arheologic a fost cercetat sistematic pe durata mai multor campanii, între 1963-1977 şi în 1982, au fost publicate doar două articole referitoare la rezultatele obţinute. Informaţiilor conţinute în aceste lucrări, li se adaugă rapoartele anuale de săpături care se păstrează în manuscris la Muzeul din Gheorghieni şi la Direcţia Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice din Bucureşti. Studierea lor este utilă în încercarea de a localiza secţiuni şi casete, în condiţiile în care lipseşte un plan exact de situaţie .
În aceste condiţii, în vederea clarificării planimetriei construcţiilor ce au precedat actuala formă a "Casei Doamnei", respectiv pentru a oferi elemente de sprijin pentru restaurarea acesteia, a devenit necesară continuarea săpăturilor de control începute în campania din 1999. În campania din vara anului 2000 au fostdeschise în curtea castelului două secţiuni şi o casetă. La poziţionarea secţiunilor şi a casetei s-au luat în considerare rezultatele cercetărilor din 1999. Astfel trebuiau verificate informaţiile din inventarul de la 1742 cu privire la existenţa unei prispe din lemn şi a unei scări de acces pe faţada de sud, respectiv s-a încercat stabilirea dimensiunilor clădirii din sec. XVII către vest.
Pentru clarificarea acestui din urmă aspect a fost continuată sec SC orientată E-V, trasată perpendicular pe faţada de V a "Casei Doamnei". Cealalaltă secţiune SF şi caseta SK au fost deschise la vest de faţada dinspre curte, respectiv la faţada de sud a actualei clădiri, pentru a clarifica planimetriile clădirilor anterioare edificiului actual. SF, având dimensiunile iniţiale de 10x2 m, a fost orientată E-V şi plasată paralel cu secţiunea SC în continuarea secţiunii SA . Din necesitatea cercetării segmentului de zid apărut în SA, secţiunea SF a fost trasată cu scopul de a verifica posibilitatea continuării prispei din sec XVII menţionat în inventarul de la 1742. În această secţiune s-au depistat urmele dalajului curţii interioare, confecţiomnat din lespezi de piatră de provenienţă locală, databilă în sec XVII.
În prelungirea secţiunii SC am urmărit identificarea închiderii pivniţei aflate în colţul sud-vestic al "Casei Doamnei". Am dezvelit intreaga pivniţă surprinsă şi în campania din 1999. Pe latura nordică a acestei încăperi s-a descoperit o uşă de intrare care facilita accesul spre alte spaţii ale pivniţei.
În mai multe puncte ale secţiuni la limita dintre stratul superior al umpluturii pivniţei din SC şi dărâmătura zidului ei - am descoperit fragmente aparţinând unei cahle pătratice de dimensiuni de 21x21cm, prevăzute cu ramă de prindere şi acoperită cu smalţ verde, decorată cu vrejuri stilizate, ordonate simetric în reţele, pornind din noduri. Le datăm la sfârşitul sec. al XVI-lea – prima jumătate a sec. al XVII-lea. Pe baza caracteristicilor par să facă parte din aceeaşi sobă şi câteva din fragmentele smălţuite descoperite la aceeaşi adâncime.
Pe baza fragmentelor ceramice descoperite alături de cahle, în toate secţiunile săpate cu ocazia acestei campanii, putem afirma că olăria de la Lăzarea, cu tot caracterul său fragmentar, nu se deosebeşte de materialul arheologic de acest gen recoltat din alte situri databile în această secvenţă cronologică, în mare majoritate ea aparţine secolelor XVI-XVII.
Acest spaţiu, cercetat integral, a fost utilizat pentru depozitarea cerealelor, deoarece în cursul săpăturilor s-au descoperit, în cantităţi destul de însemnate, fragmente carbonizate de chimion, boabe de mazăre, coji de alune etc.


Cercetările arheologice întreprinse în cursul lunii august 2000 în zona nord-vestică a curţii castelului feudal din Lăzarea, au evidenţiat existenţa mai multor vestigii aparţinând unor etape diferite, premergătoare, construcţiei actualei clădiri "Casa Doamnei". S-au semnalat urme de locuire medievale iar noile cercetări au stabilit de asemenea o serie de relaţii stratigrafice între elementele planimetrice ale obiectivelor descoperite şi corpul de clădire aflat în picioare.
Cu rezervele de rigoare şi cu speranţa apariţiei unor elemente noi de datare trebuie să admitem deci, că planimetria sugerează existenţa aici a unui conac nobiliar, poate chiar clădirea principală, nucleul în jurul căruia s-a extins treptat ansamblul rezidenţial al familiei Lázár. De la sfârşitul sec. XV clădirea a fost continuu modificată şi renovată, considerăm riscantă formularea a unor interpretări mai ample la această fază a cercetărilor în privinţa relaţiei casei nobiliare cu restul obiectivelor cercetate în decursul campaniilor anterioare, subliniind necesitatea verificărilor concluziilor acestora.
Periodizarea acestor etape putând fi făcută prin efectuarea unor noi cercetări arheologice ale căror rezultate vor fi coroborate cu datele obţinute de cercetările de parament.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu