Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Albeşti | County: Constanţa | Site: Cetate | Excavation Year: 2001

Excavation Year   2001
Epoch
Greek and Hellenistic
Periods
Greek Age
Site Category
Defence
Site Types
Citadel
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Albeşti
Commune   Albeşti
Site  Cetate
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Alexandru Nicolae
Bărbulescu Maria
Buzoianu Livia
Georgescu Alexandru
National Arch. Record Site Code 60954.01
Report Săpătura arheologică din anul 2001 a urmărit cercetarea carourilor din apropierea incintei de S a sectorului B.
Zona cercetată, corespunzătoare carourilor 21 - 28 - 27 şi 49 - 56 - 63 din sectorul A se află în exterior faţă de incinta menţionată, dar în spaţiul lărgit de locuire al cetăţii din faza a III-a, protejat de o altă incintă.
Pentru înţelegerea şi interpretarea noilor descoperiri ne raportăm la situaţia înregistrată în campania anterioară. În profilele (? şi ß) corespunzătoare carourilor 42 şi 35 au fost sesizate atunci trei niveluri de construcţie (notate de sus în jos I, II, III), fiecare reprezentat prin câte o linie continuă şi uniformă de piatră tasată, separate prin straturi de pământ cenuşiu-prăfos. Celor trei niveluri de construcţie le corespundeau: zid semicircular (NI), pavaj din dale de calcar (NII), nivelul de construcţie al incintei a II-a (NIII).
De-a lungul laturii de N a carourilor 28 - 21 în noua săpătură notăm un pavaj din dale mari de calcar, păstrat pe o lungime de 6,5 m (lăţimea = 0,9 m). Este continuarea pavajului exterior incintei a II-a, surprins şi în S.A, c.35. Suprapus pavajului este un zid care traversează caroul 28 de la N la S. Noua structură pare a fi constituită din două ziduri paralele: unul păstrat mai ferm (l. 2,8 m) până în dreptul unor blochete de calcar ce intră în martor spre c.35 (este ceea ce corespunde părţii mai late a zidului). Al doilea traversează c.28 şi continuă în c.27. Capătul celor două ziduri apare în profilul martorului dintre S.A, c.28 şi S.B, c.31. Iniţial cele două ziduri formau un conglomerat de pietre cu o lungime de 4 m şi lăţime de 1,25 m. Prin detaşare, zidul lung (dinspre E) are o lungime de 6,35 m şi lăţimea de 0,53 m (în S.A, c.28; extremitatea lui în S.A, c.27 este de 0,85 m); înălţimea păstrată a zidului este de 0,6 m. În S.A, c.28 zidul stă pe un strat de pământ, sub care se află stânca tasată. Pentru că terenul urmează o albiere, unul dintre blocuri este pus pe cant.
Dacă nu putem avansa nimic referitor la funcţionalitatea acestui zid, în schimb situaţia martorului dintre S.A, c.28 şi S.B, c.31 este concludentă pentru urmărirea etapelor de amenajare a zonei. Se pot urmări, de la N la S:
- incinta a II-a;
- o amenajare formată din trei blocuri de calcar cu lungimi cuprinse între 0,35 şi 1 m. Primul dintre blocuri prezintă mai multe orificii (patru) cu dimensiuni de 0,1 x 0,12 m. Cele trei blocuri ar putea reprezenta un prag, cu lungimea de 2,2 m şi lăţimea de 0,72 m; era pragul unei porţi pietonale plasată pe incinta a II-a a sectorului B;
- pavaj exterior de-a lungul incintei şi la nivelul de amenajare a pragului; lăţimea pavajului (care continuă şi la S de martor) este de 3,4 m;
- construcţii ulterioare care suprapun pavajul: zidul circular din S.A, c.35 şi noul zid N/S din S.A, c.28.
Dacă din punct de vedere funcţional incinta, pragul şi pavajul constituie elemente unitare, construcţiile noi diferă ca orientare şi destinaţie. Ele aparţin ultimei perioade din existenţa cetăţii.
Un alt rând de amenajări constructive noi se semnalează spre interiorul sectorului. Situaţia este evidenţiată în carourile 34 - 41 (campania 2000) şi caroul 27 (campania 2001). Interiorul caroului este ocupat de continuarea zidului N/S din caroul 27 (la care deja ne-am referit) şi de un zid E/V pe toată lungimea caroului. Zidul este închis în martorii de V şi E de ziduri mai mici. Dispoziţia lor marca probabil o locuinţă. Notăm în partea de SV a caroului o placă verticală, de protecţie, surprinsă chiar în martor, şi un pavaj de dale de calcar.
Carourile cercetate în continuare, spre V (S.A 49 - 56 - 63), se află la exterior faţă de turnul incintei II.
Prin distrugerea, în timp, a martorului dintre carourile 49 - 56, se creează o suprafaţă de 9 x 4 m, în al cărei plan se pot urmări, de la E la V următoarele elemente:
- un pat (terasare) de piatră tasată, lat de 2,6 m (corespunde ultimei amenajări surprinse în profilul ? din anul 2000; este aceeaşi tasare din S.A, c.42);
- urma unui zid (2) pe direcţia S/N (L = 1,9; l = 0,75 m); zidul apare la 6,6 m de la profilul de E al caroului 49;
- spaţiul dintre terasare şi zid (respectiv cu dimensiunile între 2,6 şi 3,8 m) era ocupat de un pământ nisipos, din care s-a recoltat ceramica;
- zidul situat pe direcţia E - V, surprins în planul mai vechi nu s-a mai păstrat; din el a rămas doar un pinten în profilul de V;
Spre limita de V a caroului, sub stratul de dărâmătură, au apărut:
- un pavaj (3) care intră în martorul spre c.63; are o direcţie oblică; dimensiunile păstrate sunt de 1,7 m (lungime) şi 0,35 m (lăţime);
- zid sau pavaj (4) descoperit în colţul de NV al caroului (L = 1,8; l = 0,9 m).
Un profil de-a lungul martorului de S al celor două carouri înregistrează următoarea succesiune:
- vegetalul (0/- 0,2 m);
- un strat de pământ brun cu blochete de calcar provenite din dărâmătură; grosimea stratului este mai mare spre limita de E a caroului 49 (= 0,5 m); acesta ia forma unei gropi la jumătatea distanţei (unde atinge valoarea de 0,75 m), şi se îngustează spre limita de V a caroului 56 (= 0,15 m);
- nivelul de construcţie la -0,8 m, cu aspectul unei terasări păstrate pe 2,6 m din lungimea profilului;
- faţa unui zid (1), în profil, tăiat de terasare; zidul este orientat E-V cu uşoară deviaţie ENE-VSV; zidul, cu dimensiunile de 1,7 m lungime şi 0,45 m înălţime continuă sub martor. Zidul stă pe un strat de piatră tasată, care corespunde unei nivelări şi care poate fi urmărită până spre limita de V a profilului; sub această nivelare urmează stânca;
- un nou zid (2), orientat S-N, din piatră legată cu pământ; zidul stă pe un strat de pământ gros de 0,2 m;
- între cele două ziduri, diferite şi ca orientare şi ca manieră constructivă, este un strat gros de pământ cenuşiu-prăfos, cu blochete de calcar şi ceramică;
- în dărâmătura din apropierea zidului al doilea apar lentile de lutuială şi arsură care suprapun un rând de pietre şi în care recunoaştem elemente din amenajarea unei vetre;
- amenajările din colţurile de SV şi NV ale caroului 56 stau, ca şi zidul al doilea, pe un strat gros de pământ.
În noile carouri (49 - 56), terasarea de piatră tasată face parte din acţiunea de pregătire a terenului pentru construcţiile din etapa a III-a a aşezării. Coincide cu nivelul de locuire din S.A, c.35 şi de dezafectare a oricărei urme de amenajare din S.A, c.42. Dărâmătura care suprapune acest nivel, prezentă în profil, zidul 2 şi pavajul 3 din S.A, c.65 aparţin etapei a III-a a aşezării. Zidul 1, a doua tasare şi elementele de vatră aparţin etapei a II-a a aşezării (respectiv nivelul III de construcţie).
În caroul 63, din şirul de pietre care traversa caroul după vechiul desen, se păstrează:
- spre N, capătul unui zid masiv (dimensiunile păstrate sunt de 0,7 m lungime şi 0,9 m lăţime);
- un zid în L, ale cărui capete intră în profilul de S şi de E al caroului. Latura mai lungă a zidului are valori de 1,5 m lungime şi 0,45 m lăţime.
Este posibil ca zidul 2 din S.A, c.56 şi zidul în L din S.A, c.63 să delimiteze o locuinţă. Distanţa dintre laturile de E şi de V ale locuinţei este de 4,5 m. Limita de N era formată probabil din zidul care traversa caroul 56, surprins în vechile săpături, şi care este prezent în S.A, c.63 (zidul din SA, c.56: L: 1,5; l: 0,7; zidul din S.A, c.63: L: 1,6; l: 0,7).
Nu ne putem pronunţa asupra celor două formaţiuni (ziduri) masive din S.A, c.56 (colţul de NV) şi S.A, c.63.
Materialele arheologice recuperate aparţin categoriilor cunoscute: amfore, ceramică de uz comun modelată la roată, vase lucrate la mână, reliefuri etc. Ele documentează etapele de locuire ale cetăţii începând de la sfârşitul sec. IV a. Chr. şi din sec. III a. Chr.
Situaţia înregistrată nu poate ajunge la încheieri definitive:
- zona a suferit transformări odată cu extinderea suprafeţei fortificate în etapa a III-a a aşezării;
- nu avem clar delimitată latura de V a incintei în sectorul A şi eventualele elemente de legătură cu turnul.
Abstract other lang. Les fouilles archéologiques d’Albesti ont suivi la recherche des carrés situés près de l’enceinte de S du secteur B. La zone correspond aux carrés 21 - 28 - 27 et 49 - 56 - 63 du secteur A; ceux-ci se trouvent dans l’espace élargi de la cité, protégé dans la III-e phase d’une nouvelle enceinte. On a découvert des structures additionnelles de la II-e enceinte et des vestiges des logements civils.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu