Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Gilău | County: Cluj | Site: Castrul roman | Excavation Year: 2000

Excavation Year   2000
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.)
Periods
Roman Period
Site Category
Defence
Site Types
Camp
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Cluj
Locality   Gilău
Commune   Gilău
Site  Castrul roman
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Isac Dan
National Arch. Record Site Code 57911.01
Report După o întrerupere de mai mulţi ani, reluarea săpăturilor sistematice în castrul Alei Siliana au fost prefaţate de ample lucrări de consolidare, taluzare şi estetizare a sitului în vederea cuprinderii acestuia în circuitul de vizite pentru participanţii la al XVII-lea Congres internaţional asupra Frontierelor Romane, Zalău, septembrie 1997. De altfel rezultatele cercetărilor din 1976 - 1985 au fost materializate într-o primă monografie foarte sintetică: D. Isac, Castrele de ală şi cohortă de la Gilău, Zalău 1997 (ediţie bilingvă germană şi română).
În toamna anului 1999 şi în primăvara lui 2000 au fost reluate săpăturile din castrul de la Gilău, în scopul aducerii unor precizări absolut necesare în legătură cu semnificaţia clădirilor de lemn din retentura sinistra, cercetate în 1981 prin secţiunile S. XIX şi S. XX. Acest lucru se impunea cu atât mai mult, cu cât atât la data efectuării vechilor săpături, cât şi cu ocazia publicării lucrării din 1997, ne exprimasem părerea potrivit căreia cel puţin una dintre aceste clădiri a funcţionat ca şi grajd. Argumentarea se baza pe surprinderea la mijlocul încăperilor de tip contubernia a unor alveolări, conţinând un praf alb şi cretos despre care puţinele analogii, din Germania mai ales, indicau că sunt fosfaţi şi azotaţi de amoniu, rezultaţi din dejecţiile cailor. Problema localizării cailor în castrele de ala şi cohorte equitate a constituit prilej de discuţii în literatura internaţională. Pornind de la o lucrare a lui S. Sommer intitulată generic "Where did they put the horses" (1995), am decis reluarea cercetării în zona S. XIX şi S. XX pentru a clarifica funcţionalitatea clădirilor din retentura dextra ca şi grajduri.
Săpătura s-a desfăşurat în două etape, toamna anului 1999 şi primăvara 2000. Din acest motiv vom prezenta rezultatele săpăturilor cumulate pe cei doi ani. A fost aleasă soluţia cercetării prin suprafeţe de mari dimensiuni, deoarece am ajuns la concluzia că doar secţiunile dublate de mici casete nu sunt atât de relevante într-o clădire de mari dimensiuni cu structuri de lemn. Au fost astfel deschise 2 suprafeţe: Suprafaţa 1 (11 x 4,5 m), într-o zonă a fostei secţiuni S. XIX şi Suprafaţa 2 (12 x 5 m) pe o porţiune necercetată, la SV de prima. A fost surprinsă o clădire de lemn aparţinând fazei Gilău II, din care s-a păstrat traseul şanţurilor de implantare a pereţilor. Având o umplutură compactă dintr-un lut maroniu roşcat alternând cu gri, urmele pereţilor, cu lăţimea de 0,4 - 0,5 m şi perfect păstraţi la o adâncime de -1,4 / -1,5 m, alcătuiesc în zona săpată din Supr. 2 un număr de 3 încăperi dreptunghiulare de 3,5 x 3 m. În interiorul pereţilor s-au observat urme dreptunghiulare de pari cu dimensiunile de 0,15 - 0,2 m. Săpătura a confirmat de asemenea existenţa în Supr. 1 a două amprente alveolate, lungi de 2,5 m şi late de aproximativ 0,4 - 0,5 m, mărginite la capete de grupuri compacte de pietre de râu respectiv de piatră fasonată, neprinsă cu mortar. Umplutura acestor alveole este acelaşi praf cretos alb conţinând azotaţi şi fosfaţi de amoniu, având semnificaţia deja cunoscută. Totodată s-a ajuns la concluzia că această clădire nu pare să fi avut o fază de piatră, alveolele aparţinând doar fazei castrului mare de pământ (Gilău II).
Materialul arheologic recoltat este foarte bogat, constând din numeroase bile rotunde de piatră şi mari cantităţi de ceramică, de la terra sigillata la ceramică uzuală provincială şi ceramică lucrată cu mâna. Ţigle (una cu ştampila ala Siliana de o formă mai puţin întâlnită), obiecte din bronz, arme şi piese din fier, câteva monede din bronz şi argint, sticlărie completează artefactele ieşite la iveală în urma cercetărilor.
O problemă deosebită a fost identificarea în Supr. 2, în capătul ei de SV a unei gropi de mari dimensiuni, umplută cu un pământ afânat ce porneşte se pare din ultimul nivel de locuire şi care este acoperită cu dărâmătură postromană. Din aceasta provin mari cantităţi de ceramică lucrată cu mâna. Dacă groapa este postromană, cum pare la prima vedere, atunci ne putem întreba ce semnificaţie are o platformă din pietre galbene de carieră, aflată la un nivel târziu în capătul estic al Supr. 2 şi care nu pare a avea legătură cu planimetria clădirii de lemn. În plus, această platformă, ce este târzie, este ulterioară unei vetre ce reprezintă de asemenea un element târziu faţă de ductul pereţilor de lemn descrişi mai sus. Concluzia preliminară a fost aceea a existenţei unui nivel foarte târziu în această clădire, compus din groapă, vatra de foc şi platforma de piatră. De altfel, în capătul vestic al Suprafeţei 2, peste contubernia dintre m. 86 - 90 (conform metrajului secţiunii S. XIX din 1981 pe care am luat-o pentru localizarea săpăturii), a fost săpată o groapă de mari dimensiuni, ce nu a putut fi urmărită până la fund. Concluziile sunt acelea potrivit cărora clădirea din retentura sinistra a funcţionat ca şi stabulum, având pereţii din lemn şi două niveluri de locuire. Probabil că spre sfârşitul existenţei ei, dacă nu după părăsirea castrului, în aceasta a fost amenajat un bordei (?), o vatră şi o platformă din piatră gălbuie de carieră. Marile cantităţi de ceramică de factură dacică provin mai ales din această zonă, ceea ce face ca datarea acesteia să poată fi legată şi de perioada postromană. Situaţia arheologică surprinsă în cele două suprafeţe este perfect identică cu cea pomenită în literatura internaţională. La Gilău avem de a face cu primele grajduri identificate cu claritate într-un castru.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu