Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Roşia Montană | County: Alba | Site: Hăbad - Locul bisericii | Excavation Year: 2001

Excavation Year   2001
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Unspecified
Periods
Roman Period
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Alba
Locality   Roşia Montană
Commune   Roşia Montană
Site  Hăbad - Locul bisericii
Site Sector
Site name   Alburnus Maior
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Bâltâc Adela Muzeul Naţional de Istorie a României
Opriş Ioan Carol Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Simion Mihaela Muzeul Naţional de Istorie a României
Ştirbulescu Christina Muzeul Naţional de Istorie a României
National Arch. Record Site Code 6770.08
Report Începând cu data de 5 iunie 2001 a fost abordat punctul Hăbad - "Locul Bisericii" (în continuare abreviat HLB), în vederea descărcării de sarcină arheologică.
Au fost trasate iniţial patru secţiuni (S1-S4) care s-au dovedit lipsite de interes din punct de vedere arheologic. În aceste condiţii investigaţia arheologică s-a concentrat pe platoul nordic al HLB, unde configuraţia actuală a terenului, precum şi observaţiile prealabile perieghetice ofereau indicii despre prezenţa unor posibile structuri de locuire.
Au fost iniţiate, în acest sens, cinci secţiuni, cu dimensiuni variabile, după cum urmează: S.5 (orientată N-S, Lungime: 20 m, lăţime: 2 m, în prelungirea C.1), S.7. (orientată E-V, Lungime: 26,75 m, lăţime: 2 m, în cruce cu S.5.), S.8 (orientată E-V, Lungime: 16 m, lăţime: 2 m, paralelă la o distanţă de cca. 4,20 m S cu S.7.), S.11 (orientată E-V, Lungime: 13 m, lăţime: 5,70 m, paralelă cu S7. spre N) şi S.12 (orientată E-V, Lungime: 13,75 m, lăţime: 2 m, amplasată între S.8 şi S.7). Pe suprafaţa acestor secţiuni, imediat după înlăturarea stratului vegetal actual, au început să apară urmele unei amenajări din piatră, foarte rudimentare, la o adâncime maximă de - 0,35 m. Contururile acestei amenajări sunt surprinse mai ales în S.11, unde, în jumătatea de V se disting urmele unor temelii din piatră nefasonată, provenind de la o construcţie din care au fost surprinse două încăperi (denumite convenţional cam. 1 şi 2). Pentru acestea din urmă se cuvine menţionat faptul că au putut fi surprinse doar pe înălţimea unei singure asize de piatră a temeliei, aşezată pe un sol galben-nisipos, amestecat cu rocă macerată, fără alte elemente constructive suplimentare (urme ale pereţilor, acoperişului etc.). Pentru cam. 1 au putut fi puse în evidenţă limitele de V (Z1), N (Z3) şi S (Z2), cea de E (Z4) fiind foarte precar păstrată. Dimensiunile acesteia sunt de cca. 2,50/6,50 m, iar urmele fundaţiilor au o grosime aproximativă de 0,60 m. Limita de V pare a corespunde unui perete exterior (Z1), întrucât are o grosime ceva mai mare, de cca. 0,80-0,90 m. De asemenea, această limită este comună, tot corespunzător unui perete exterior şi cam. 2. În ceea ce priveşte cam. 2, nu sunt surprinse clar decât laturile de N (Z2) şi de V (Z1), până în dreptul carourilor a6-7, b6-7 şi c6-7. Din acest punct se conturează limita unui sediment provenind de la activităţi de prelucrare a minereului (rocă macerată de culoare galben-cărămizie, amestecată cu marnă albastră, lut, praf de piatră, după toate aparenţele reziduu de lavaj al minereului). Zidul de E, care ar fi închis amenajarea, prost păstrat, denumit mai sus Z4, este prăbuşit în interiorul unui canal de scurgere a apei ce a fost pus în evidenţă şi în S.8, S.12 şi S.7 şi care are un traseu de la S spre V.

Din umplutura acestui canal a fost recoltat un material arheologic amestecat (fragmente ceramice aparţinând tuturor epocilor istorice, două vârfuri de săgeţi cu spin medievale precum şi fragmente de artefacte moderne şi contemporane), evident antrenate de scurgerea apei pe pantă. Întreaga amenajare se întinde spre S. După toate aparenţele, întregul ansamblu are un caracter sezonier, probabil o locuinţă de tip cram, specifică zonei. Materialul arheologic recoltat din acest complex este foarte amestecat şi constă, în principiu, din ceramică de bucătărie, de epocă modernă-contemporană, din pastă grosieră şi prost arsă. Trebuie menţionate şi câteva piese din metal (potcoave, caiele, precum şi un mic topor mineresc). Singurul element cert de datare, recoltat în condiţii clare, este o monedă emisă de Statul român în anul 1924 (caroul a6).

Amenajarea se întinde şi pe suprafaţa S.7 şi S.8 şi S.12, respectiv traseul lui Z1. Pentru S.8 trebuie menţionat un fragment al unui altar (posibil epigrafic) antic, respectiv o volută, ca soluţie locală, care imită pulvini, refolosit în construcţia lui Z1.

De pe acelaşi traseu de zid a fost recoltat un altar de tip ara anepigraf, de asemenea refolosit (martorul dintre S.12 şi S.8). Tot de acolo, într-un context stratigrafic iarăşi incert, provine şi o monedă romană (denar imperial din prima jumătate a sec. II p. Chr., FAVSTINA DIVA)
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu