Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Roşia Montană | County: Alba | Site: Tăul Ţapului | Excavation Year: 2001

Excavation Year   2001
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.)
Periods
Roman Period
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Alba
Locality   Roşia Montană
Commune   Roşia Montană
Site  Tăul Ţapului
Site Sector
Site name   Alburnus Maior
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Borş Corina
Dumitraşcu Emil
Istina Lăcrămioara Elena
Istina Marius Alexandru
Oţa Silviu Ion
Simion Mihaela
Vleja Decebal
National Arch. Record Site Code 6770.17
Report În perioada august-octombrie 2001 a fost supusa investigatiei arheologice zona cuprinsa între Valea Selistei si Valea Nanului, considerând ca punct de reper lacul artificial Taul Tapului. Cercetarea a avut ca obiectiv identificarea unor posibile vestigii arheologice.
Cercetarea arheologica la care a fost supusa zona de N a platoului pozitionat la E de lacul artificial Taul Tapului a putut constata existenta unei cladiri cu ziduri de piatra semifasonata legata cu pamânt, denumita conventional Edificiul nr. 1, care suprapune o cladire mai veche, denumita Edificiul nr. 1A (faza I).
Edificiul nr. 1 (faza II) este o cladire de forma rectangulara, orientata pe o axa mediana N-S cu dimensiunile de 16,20 x 13,40 m, pe paramentele exterioare si 14,40 x 11,50 m pe cele interioare. Zidul de N (Z1) este orientat E-V, are o latime de cca. 0,70 m si este construit din piatra fasonata si semifasonata legata cu pamânt, mai solida si mai regulata (0,40 x 0,20 m) pentru temelie, si mai marunta si neregulata pentru cele 2-3 asize prezervate. La - 0,35 m fata de actualul nivel de calcare este vizibila o plinta care marcheaza nivelul de utilizare al cladirii. Mai jos, la - 0,65 m, apare o noua plinta, la limita dintre stratul brun cenusiu si un sediment de lut galben. Este vizibila modalitatea în care Z1 foloseste ca fundatie un zid mai timpuriu, probabil un zid de exterior al Edificiului nr. 1A, cu un nivel de calcare corespunzator celei de-a doua plinte. Prima faza este mai restrânsa având o lungime de doar 11,50 m. Z2 constituie limita de E a Edificiului nr. 1, are o lungime de 11,60 m pe interior si o grosime de 0,60 m. Pe interiorul lui Z2 sunt vizibile cele doua faze de constructie. Se observa modalitatea prin care cea mai timpurie faza de constructie a Z2 este utilizata ca fundatie pentru ultima faza. Cea de-a doua plinta apare la cota de - 0,45 m. Faza I are o lungime ceva mai mica fata de cea înregistrata pentru faza a II (12,70 m). De altfel, în coltul de N-E, este vizibila transformarea impusa de faza a doua precum si santul executat în cea de-a doua faza în vederea largirii constructiei. Z2 este paralel spre E, la o adâncime de - 0,90 -1,60, pe diferenta de nivel, cu o amenajare din piatra de râu asezata pe cant, cu o latime de cca. 0,40 - 0,50 m, probabil un canal destinat scurgerii apei de la S la N. Z3 este limita de S a Edificiului nr. 1, cu o lungime pe interior de 14,60 m, iar pe paramentul exterior de 16,60 m. Este orientat E-V si are o grosime de cca. 0,70 m datorita deplasarii elevatiei spre N. Cele doua faze de constructie sunt mai putin sesizabile. Plinta corespunzatoare fazei a doua este la - 0,38 m, iar nivelul de calcare al fazei I este vizibil la - 0,60 m. La cca. 0,15 m fata de paramentul interior al Z3, se observa o zona de arsura la rosu, care pare sa provina de la amprenta unui perete de lut prabusit peste care este asezata prima asiza din temelia lui Z3. Z3 este marginit pe exterior de un pavaj de lespezi fasonate (CPL. 2). Lespezile au dimensiuni de 0,47 x 0,25 m; 0,50 x 0,30 m si sunt asezate urmarindu-se o orientare pe directia NE-SV. Complexul se delimiteaza de paramentul exterior al Z3 printr-un sant de rigola cu o latime aproximativa de 0,20 - 0,25 m si o adâncime relativa de cca. 0,10 m. Toata amenajarea urmareste pe lungime doar paramentul exterior al Z3, dincolo de care CPL. 2 nu mai poate fi observat. Z4 se constituie ca limita de V a Edificiului nr. 1, are o orientare N-S si o grosime de 0,65 m. Lungimea sa este de 13,30 m pe exterior si 11,40 m pe interior. În constructia sa nu se disting cele doua faze de functionare. Plinta Z4 sugereaza un nivel de utilizare la - 0,25 m.

De asemenea, trebuie remarcata prezenta unor siruri de pietre semifasonate, identice cu cele folosite la constructia canalului paralel cu Z2, pozitionate în interiorul Edificiului nr. 1, perpendiculare pe Z2. Situatia constatata ne îndreptateste sa atribuim aceste urme de temelii sau de pereti despartitori primei faze constructive (Edificiului nr. 1A).

Faza I corespunde deci unui edificiu mai vechi, probabil de epoca romana, ale carui fundatii exterioare au fost reutilizate, la un moment dat pentru constructia Edificiului nr. 1 de la Taul Tapului.

Pentru elucidarea problemelor ridicate de limitele si traseul CPL. 2 aria de investigatie a fost extinsa spre S, prin deschiderea unui nou front de lucru. A fost determinata limita de S a CPL. 2. Acesta are o latime totala de cca. 3,50 - 3,60 m, un aspect identic cu cel descris anterior si un nivel de calcare la -0,20-0,30 m. Limita de S a fost deranjata de o interventie ulterioara. De asemenea, au fost puse în evidenta urmele, reduse în principal la fundatii, ale unor ziduri din piatra legata cu pamânt. (denumite conventional Z1, Z2, Z3, Z4, Z5)

Z2, Z3, Z4 si Z5 constituie zidurile exterioare ale unei cladiri denumite conventional Edificiul nr. 2. Cladirea este orientata pe o axa N-S. Starea precara de conservare a edificiului permite totusi urmatoarele precizari:

- Latura de E (Z3), surprinsa în totalitate, are o lungime de 13,50 m.

- Latura de N (Z4), are o lungime de 22m.

- Latura de V (Z2) a putut fi evidentiata pe o lungime de 12 m.

- Latura de S (Z5) a fost surprinsa doar pe o lungime de 1 m.

Pe suprafetele corespunzatoare interiorului Edificiului nr. 2 se constata un nivel de calcare sugerat de prezenta unui rest dintr-un pavaj din piatra fasonata, prezent mai ales în jumatatea de V a Edificiului nr. 2, deranjat si foarte prost conservat, la o adâncime de -0,40 - 0,45 m. Dalele sunt de dimensiuni destul de mici (0,50 x 0,30 m; 0,40 x 0,40 m), fiind în mare parte sfarâmate si deteriorate de umiditate. Limitele acestui pavaj precum si stratigrafia verticala sugereaza posibilitatea unei compartimentari a Edificiului nr. 2, printr-un perete despartitor, în doua încaperi.

Relativ la Z1, ce are o tehnica de constructie putin diferita de cea utilizata pentru constructia zidurilor exterioare ale Edificiului nr. 2, trebuie precizat faptul ca el se afla în conexiune cu un alt zid (Z6), care a fost pus în evidenta în C. 1A (caroul a2). Z6 a fost surprins pe o lungime de 4,25 m, are o latime de cca. 0,55 m si o orientare V-E. Redus la fundatie, Z6 se pastreaza pe înaltimea a trei asize si este adosat Z2. Aceasta ne permite sa formulam ipoteza potrivit careia Z1 si Z5 constituie o faza de constructie ulterioara Edificiului nr. 2, probabil o anexa.

Stratigrafia verticala a suprafetei pe care se întinde Edificiul nr. 2 nu pune probleme deosebite. Se constata prezenta unui strat vegetal actual, cu o grosime constanta de cca. 0,10 - 0,15 m. Urmeaza un strat de pamânt de culoare cafeniu deschis în care a fost sesizata prezenta darâmaturii de piatra. Acest strat are o grosime variabila de cca. 0,25 - 0,45 m. Sporadic, în acest nivel apar lentile de piatra macerata. Pentru jumatatea de E, pe suprafata corespunzatoare Cam. 1, este specific un sediment din pamânt afânat, de culoare neagra cenusie, în amestec cu fragmente de carbune si cenusa. Stratul are o grosime destul de mare, de cca. 0,60 m în extensie maxima si probabil marcheaza prezenta ca element constructiv pentru peretii Edificiului nr. 2 a lemnului. Ultimul strat constatat este lutul galben, steril din punct de vedere arheologic.

Întreaga zona supusa investigatiei arheologice în acest sector s-a dovedit foarte saraca în material arheologic. Fragmentele ceramice recoltate sunt extrem de prost conservate. În ceea ce priveste atribuirea lor culturala, trebuie semnalate prezenta unor fragmente ceramice de factura romana, provenite mai ales de sub nivelul de calcare marcat de pavajul Cam. 2, dar si de la decopertare. Ele se concentreaza mai ales în zona din proximitate Edificiului nr. 1. Piesele de metal sunt prezente într-un numar redus si constau mai ales în cuie si scoabe din fier, corodate, precum si un cutit de fier recoltat din C. 1A.

Nu ne putem pronunta în ceea ce priveste functionalitatea Edificiului nr. 2, iar lipsa elementelor de datare face dificila încadrarea cronologica si culturala a monumentului investigat. Tehnica de constructie utilizata este înca frecventa în zona, ca o solutie locala de nivelare a terenului. Astfel de ziduri din piatra legate cu pamânt sustin suprastructuri din lemn sau alte materiale de constructie.

Având în vedere situatia constatata, din punct de vedere arheologic, înclinam catre o abordare unitara a ultimei faze a Edificiului nr. 1 si a celei initiale a Edificiului nr. 2, elementul de legatura fiind pavajul sau calea de acces (CPL. 2) care separa cele doua edificii, a carui limita de S este deranjata concomitent cu distrugerea (demantelarea) Z4.

În aceeasi perioada a fost investigat perimetrul limitrof taului printr-o serie de sondaje efectuate pe proprietatile particulare din zona, care nu au prezentat interes din punct de vedere arheologic.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu