Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Căşăria | Commune: Dobreni | County: Neamţ | Site: Dealul Mătăhuia | Excavation Year: 1998

Excavation Year   1998
Epoch
Neolithic
Periods
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Neamţ
Locality   Căşăria
Commune   Dobreni
Site  Dealul Mătăhuia
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Cotoi Ovidiu Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Dumitroaia Gheorghe Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Nicola Dorin Ciprian Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Ursu Constantin Emil Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
National Arch. Record Site Code 122301.01
Report Situată în zona subcarpatică a Moldovei, pe o înălţime dominantă ce constituie terasa superioară a râului Cracău, la o altitudine absolută de 520 m, staţiunea Mătăhuia este cunoscută încă din anul 1936, când a fost efectuat aici un sondaj de informare de către VI. Dumitrescu şi C. Matasă.
Cercetările sistematice iniţiate anul trecut au scopul de a cunoaşte, în principal, nivelul corespunzător fazei A-B a culturii Cucuteni şi de a compara acest sit cu renumita staţiune de la Frumuşica - Bodeşti cu care se învecinează. Iniţial s-a trasat o secţiune longitudinală de 50/2 m, cu o orientare aproximativă pe direcţia NNE-SSV, care a fost ulterior prelungită încă pe atâta, lângă care, în dreptul casetelor 18 si 25, a fost săpată o casetă de 16 x 4 m, pentru cercetarea locuinţelor ivite pe traseul SI. Prin dispunerea şi lungimea secţiunii s-a urmărit interceptarea depunerilor nederanjate şi, eventual, a şanţului de apărare, care se bănuia că există.
Deşi depunerile arheologice atestă toate cele trei faze de dezvoltare a culturii Cucuteni, stratigrafie este relativ simplă. După îndepărtarea solului vegetal actual, de culoare neagră-maronie, în prezent înierbat, cu o grosime cuprinsă între 0,10 m şi 0,25 m, au fost remarcate trei niveluri, pe care le prezentăm în ordinea cercetării lor: a) o depunere de cca. 0,35 m, de culoare cenuşie şi cu un aspect nisipos, care conţinea diverse materiale arheologice (ceramică, unelte, resturi de locuinţe) din faza Cucuteni B, şi rare fragmente ceramice Horodiştea - Erbiceni; b) o depunere de culoare maronie cu aspect lutos având grosimea între 0,30 m şi 0,80 m, ce conţine pe anumite porţiuni prundiş mărunt, în care au fost găsite diverse materiale arheologice, unele din ele tipice fazei A-B, cât şi resturile unor locuinţe; c) prima depunere antropică, cu ceramică tricromă şi plastică specifică fazei Cucuteni A, de culoare maronie, nu a fost surprinsă pe întreaga suprafaţă a secţiunii şi casetei cercetate. Cele trei niveluri suprapun pământul galben, steril din punct de vedere arheologic, care a fost afectat de săparea unor gropi şi a şanţului de apărare.
Şanţul defensiv, care completa sistemul natural de protecţie a aşezării eneolitice, a fost surprins la circa 90 m depărtare de capătul actual al promontoriului. Cu o adâncime de 3,10 m de la nivelul de călcare actual şi aproximativ 2,25 m faţă de ultima depunere Cucuteni A-B, şanţul de apărare a fost astupat probabil la începutul ultimei faze a culturii Cucuteni. În umplutura sa s-au găsit mai multe straturi de pământ de nuanţe şi structuri diferite, în care se aflau şi fragmente Cucuteni A şi A-B.
Pe suprafaţa S l şi a casei adiacente au fost investigate parţial resturile unor locuinţe de suprafaţă, care corespund celor trei niveluri sus menţionate. L1, care a fost surprinsă între casetele 22-25, la o adâncime de aproximativ 0,30 m, se prezenta sub forma unei aglomerări de chirpici cu pleavă în compoziţie, care aveau amprente de bârne cu diametrul de aproximativ 0,25 m, unele dintre acestea despicate, inventarul său fiind constituit din ceramică şi râşniţe. L2, situată între casetele 16-20, se prezenta sub forma unei mase compacte de chirpici, sub care s-au găsit resturi de platformă cu amprente de bârne despicate, ceramică, plastică, râşniţe ş.a. L3, situată între casetele 9-12, între 0,30-0,42 m, a avut platformă din bârne orientate pe direcţia SV-NE şi pereţii cu structură din nuiele, cu inventar sărăcăcios. L5 a apărut între casetele 26-30, între aproximativ 0,15 m-0,25 m, a avut platformă din bârne despicate şi pereţii din nuiele. L6 s-a situat deasupra umpluturii şanţului de apărare, în dreptul casetelor 41-42, la aproximativ 0,25 m şi a fost remarcată pe baza resturilor de chirpici existent spre taluzul estic si aglomerarea de fragmente ceramice. L7 se situa în jurul adâncimii de 0,20 m şi aparţine nivelului Cucuteni B. L8 s-a situat sub L3, în dreptul casetelor 9 şi 10, la adâncimea de aproximativ 0,50-0,60 m, fragmentele ceramice tricrome datând-o în faza Cucuteni A. L9 s-a situat în casetele 16-19, la aproximativ 0,35-0,45 m, prezenţa sa remarcându-se prin chirpiciul compact, care purta amprentele unor bârne dispuse pe direcţia N-S, cât şi printr-un inventar destul de sărac. L10 a fost suprapusă de casetele 21-22, la o adâncime de aproximativ 0,50 m şi prezenta amprentele unor nuiele de 1,5-3 cm grosime şi bârne. L11, situată la 0,40-0,50 m adâncime, în dreptul casetelor 24-25, a fost fără platformă, în schimb chirpiciul său purta amprentele unor pari cu grosimi apreciabile. Starea materialului ceramic cercetat, precum şi lipsa altor categorii de obiecte tipice, nu permit datarea precisă a tuturor complexelor de locuire.
În afară de investigarea parţială a acestora, au fost cercetate două aglomerări de chirpici (C1, C2), din care cel puţin una, situată în nivelul intermediar, poate să reprezinte resturile unui cuptor, cât şi un "pavaj" de pietre de râu care datează de la sfârşitul culturii Cucuteni sau chiar de mai târziu.
Cele trei gropi interceptate, săpate în pământul galben până la aproximativ 1,45 m adâncime de la nivelul de călcare actual, au conţinut materiale ceramice Cucuteni A şi/sau A-B.
Din stratul de cultură şi complexele investigate au rezultat numeroase materiale arheologice (ceramică, plastică antropomorfă şi zoomorfă, unelte de piatră şi lut ars, etc.), aflate în curs de prelucrare, care împreună cu observaţiile din teren permit reconstituirea unor aspecte importante privitoare la trecutul comunităţilor cucuteniene care au locuit în Subcarpaţii Moldovei, asupra cărora centrul de cercetare de la Piatra-Neamţ intenţionează să îşi orienteze atenţia şi în anii următori.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu