Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Tyras | County: R. Ucraina | Excavation Year: 1998

Excavation Year   1998
Epoch
Greek and Hellenistic
Periods
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  R. Ucraina
Locality   Tyras
Commune   
Site  
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
National Arch. Record Site Code **
Report Săpăturile arheologice de la Tyras din 1998 au reprezentat continuarea lucrărilor de cercetare efectuate din 1996 sub egida Institutului de Arheologie al ANS din Ucrania şi a Institutului Român de Tracologie, interesele ştiinţifice fiind strâns legate de proiectul de conservare-restaurare a vestigiilor antice, proiect elaborat pentru perioada 1996-2000.
în 1998, investigaţiile s-au desfăşurat în partea nordică a sectorului central pe o suprafaţă de =150 m2, în partea nord-estică a aceluiaşi sector pe o suprafaţă de circa 100 m2 şi în incinta clădirii cu absidă, Nr. 546, pe o suprafaţă de 18 m2.
în sectorul nordic a continuat cercetarea stratului elenistic de la nivelul 17,35-17,17, la care se ajunsese în anul precedent, la o adâncime de 0,8-1 m, făcându-se observaţii asupra sistemului de apărare, reprezentat aici de curtinele 231, 235, 395 şi asupra sistemului de locuinţe alipit acestora. Stratul cultural era deranjat, în cea mai mare parte, de intervenţii ulterioare şi ca atare n-a permis o datare stratigrafică clară pe baza materialului descoperit, care aparţine, în cea mai mare parte , secolelor IV-II a. Chr.
Predomină materialul amorfic, între care, distingem 211 ştampile de amforă, care, în funcţie de centrele de provenienţă, se distribuie astfel: Rodos - 5, Sinope - 34, Thasos - 17, Heraclea Pontica - 16, Chersones - 7, Cnidos - 5, Chios - 1, Akant -1, centre nedeterminate - 25. Merită atenţie şi fragmentele de ceramică pictată de ceramică cu firnis negru, fragmentele de teracote, cupele megariene, ceramica cenuşie, cea lucrată cu mâna, etc.
Tot pentru acest sector amintim curtina 395, care, după, tehnică de prelucrare şi de construcţie a pietrei, poate fi atribuită perioadei clasice, atribuire pentru care ar pleda şi ceramica pictată şi, cea cu firnis negru descoperită în imediata vecinătate a curtinei care poate fi datată la sfârşitului sec. V - începutul sec. IV a.Chr. Acceptând o asemenea datare am putea vorbi de cel mai vechi zid de apărare cunoscut, până în prezent, la Tyras.
În partea nord-estică a sectorului central a continuat dezvelirea curtinei Nr. 72 în perspectiva lucrărilor de conservare-restaurare. Acest zid de apărare fusese depistat încă de Paul Nicorescu şi cercetat ulterior, în anii '70, de S. D. Kryzickjşi l. B. Kleiman.
În incinta clădirii cu absidă, Nr. 546, a fost trasată o secţiune de 12 x 1,50 m de-a lungul zidului estic (Nr. 550) al construcţiei, urmărindu-se depistarea nivelului podelii şi tehnica de construcţie a zidului din partea interioară. Importantă, ni se pare depistarea a două gropi în podeaua clădirii, constituind complexe închise şi conţinând ceramică cenuşie de tip Cerneahov-Sântana de Mureş. Respectivele gropi, reprezintă intervenţii ulterioare, ce pot fi considerate drept un terminus ante quem, gândindu-se la perioada de funcţionare a clădirii cu absidă. De altfel, materialul recoltat, pe parcursul a trei ani de la descoperirea acesteia, poate fi datat aproape exclusiv cu secolele III-IV p.Chr. (material amforic, ţigle, opaiţe, fibule, ceramică cenuşie) şi nu ne oferă nici un indiciu pentru a putea identifica, de comun acord cu unii colegii ucraineni, clădirea absidală cu o biserică creştină slavă.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu