Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Brad | Commune: Negri | County: Bacău | Site: La stâncă | Excavation Year: 2002

Excavation Year   2002
Epoch
Latene;
Late Medieval;
Unspecified
Periods
La Tène;
Middle Medieval Period;
Unassigned
Site Category
Defence
Site Types
Citadel
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Bacău
Locality   Brad
Commune   Negri
Site  La stâncă
Site Sector
Site name   Zargidava
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Ursachi Vasile
National Arch. Record Site Code 23662.01
Report Obiectivul cercetărilor arheologice din acest an în cetatea dacică de la Brad a fost impus de existenţa unei porţiuni de teren în partea de nord-vest a acropolei, care a rămas neexplorată în decursul ultimelor campanii de săpături din această zonă, fiind situată chiar pe marginea rupturii de teren, abrupte, dinspre Siret. Cu aceasta, partea de nord-vest a acropolei a fost în întregime cercetată.
Având în vedere suma destul de redusă alocată pentru săpăturile din acest an, s-a procedat la desfiinţarea martorului, de formă triunghiulară, rămas între secţiunile din anii 1982 şi 1995, cu o suprafaţă de circa 70 m2. Partea vestică a acestui martor, erodată în decursul timpului de acţiunea eoliană, a fost destul de înclinată, ceea ce a făcut ca pe măsură ce ne adânceam cu săpătura, suprafaţa să devină din ce în ce mai mare.
Săpăturile au scos la iveală mai multe complexe, în special locuinţe suprapuse, marcate de numeroase podine lutuite, care demonstrează o locuire intensă începând din epoca neo-eneolitică şi până în epoca modernă. Printre ele remarcăm locuinţele dacice cu lutuieli destul de groase, care se suprapun, mai ales în ultimele două niveluri din perioada clasică. Dezvelirea lor în suprafaţă a demonstrat sistemul de construcţie, mărimea şi dispunerea lor faţă de alte obiective de interes major din aşezare, printre care, în cazul de faţă, apropierea de sanctuarul rotund cu tamburi de lemn. Remarcăm, în campania acestui an, dezvelirea unei locuinţe de suprafaţă de dimensiuni mai mari, care a fost refăcută de mai multe ori în decursul a cca. 100 de ani, dezvelindu-se un strat compact din duşumeaua acestei locuinţe. Este pentru prima dată când se descoperă în această aşezare (cu excepţia palatului) o locuinţă cu două încăperi, din care una înălţată cu circa 0,25 m.
În afară de numeroasele urme de locuinţe de suprafaţă, s-au mai cercetat nouă gropi de provizii şi cu resturi menajere, care aparţin mai multor epoci. Printre ele remarcăm gropile nr. 1, 3 şi 5 care au avut o cantitate mai mare de ceramică dacică, din care se pot restaura mai multe vase. Alături de ceramică remarcăm prezenţa unui mare volum de oase de animale, provenite de la consumul de carne, resturi de vetre, cenuşă, chirpic ars de la locuinţe. Printre altele remarcăm prezenţa unor unelte din os, piatră, bronz şi fier. Aparţinând de mai multe niveluri arheologice, aceste gropi ne oferă un interesant material pentru datare sau legat de anumite activităţi practicate în aşezare.
Din cimitirul medieval existent pe acropolă s-a descoperit doar un singur mormânt de inhumaţie. Marginea abruptă a zonei a impus folosirea cu maximă prudenţă a terenului pentru inhumări.
Din punct de vedere al materialului arheologic, remarcăm prezenţa unor unelte, arme sau obiecte de podoabă din mai multe epoci. Cea mai mare pondere o are însă ceramica lucrată la mână, la roata olarului sau care provine din import. Unele din ele pot fi restaurate, mai ales cele descoperite în complexele închise. O cantitate mare de oase de animale dovedeşte consumul mare de carne. Printre animalele sacrificate pentru aceasta se remarcă în special animalele domestice, dar nu lipsesc şi cele sălbatice, vânate în pădurile din jur, din care cea mai mare pondere o are căpriorul şi porcul mistreţ. Nu lipsesc nici oasele de peşte, care era pescuit în râul Siret. Dintre toate piesele descoperite se remarcă un fragment dintr-un vas cu figură umană, de factură romană, fiind o prezenţă foarte rară în aşezările dacice din această zonă. Un asemenea vas a fost descoperit doar în aşezarea de la Barboşi – Galaţi.
Rezultatele săpăturilor din campania anului 2002 de la Brad sunt deosebit de fructuoase şi concludente, aducând numeroase date ştiinţifice legate de viaţa strămoşilor noştri din această mare aşezare. Ele îmbogăţesc patrimoniul muzeal cu noi piese de mare valoare şi aduc noi informaţii privitoare la istoria geto-dacilor.
În concluzie, putem spune că în campania de cercetări arheologice din anul 2002 de la Brad – Zargidava a fost definitivată săpătura în partea de nord-vest a acropolei, care a necesitat un volum mare de muncă prin explorarea unei suprafeţe de peste 70 m2, cu o adâncime de 3,5 – 4 m şi un volum de peste 250 m3 de pământ ce a fost manipulat de mai multe ori.
Pentru viitor se impune explorarea celorlalte porţiuni de pe acropolă, mai ales aşezarea deschisă, care nu a fost cercetată decât în proporţie de cca. 5-7%.
Se impune, de asemenea, valorificarea turistică a acestui obiectiv, prin restaurarea şi punerea în valoare a singurului sanctuar dacic cu tamburi de lemn existent în aria culturii dacice, alături de celelalte obiective: biserica de lemn din secolul XVII, mormântul lui Ion Ionescu de la Brad şi ferma sa agricolă
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu