Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Bumbeşti-Jiu | County: Gorj | Site: Gară | Excavation Year: 2002

Excavation Year   2002
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.)
Periods
Roman Period
Site Category
Defence
Site Types
Camp
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Gorj
Locality   Bumbeşti-Jiu
Commune   or. Bumbeşti-Jiu
Site  Gară
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Calotoiu Gheorghe Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu"
Hortopan Dumitru Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu"
Mărgineanu-Cârstoiu Mădălina Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu"
Marinoiu Vasile Site director Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu"
Scurtu Florin SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti
National Arch. Record Site Code 79317.01
Report Cercetările geofizice (magnetometrice) au fost realizate în două zone diferite: în interiorul castrului roman de la "Bumbeşti – gară" şi la exteriorul acestui castru, unde sunt cunoscute unele construcţii antice, romane, cu destinaţie civilă (locuinţe, ateliere).
Premise geofizice:
Cercetările magnetometrice iniţiate de noi în zona Bumbeşti – Jiu au ca bază fizico-geologică informaţiile furnizate de cercetările arheologice executate până în prezent, care arată că majoritatea construcţiilor din această zonă sunt realizate din piatră de râu şi cărămidă.
Cum cărămida este un material de construcţie care conţine oxizi de fier în cantitate mare, s-a conchis, atât teoretic, cât şi experimental, că orice construcţie din cărămidă generează anomalii magnetometrice, din cauza susceptibilităţii magnetice ridicate ale acestui material în raport cu rocile sedimentare înconjurătoare. Amplitudinea şi extinderea în suprafaţă a anomaliilor generate de aglomerările de argilă arsă din subsol (construcţii din cărămidă, cuptoare, vetre, aglomerări de ţigle din acoperişuri prăbuşite) sunt funcţie de volumul şi de adâncimea părţii superioare a acestora.
În ceea ce priveşte măsurătorile petrofizice, acestea au arătat că cea mai mare parte a rocilor de construcţie utilizate la ridicarea zidurilor castrului sunt de natură sedimentară şi metamorfică, având în general susceptibilitatea magnetică de ordinul a (20 – 50)x10-6 uCGS, unele roci (foarte puţine) de origine magmatică au susceptibilitatea de ordinul a 150x10-6 uCGS, iar materialul tegular (ţigle, olane, cărămizi) are susceptibilitatea magnetică de ordinul a (400 – 1200) x10-6 uCGS.
Profile informative şi panouri de micromagnetism realizate în zonele de interes arheologic de la Bumbeşti – gară au arătat că, practic, structurile de origine antropică de aici dau naştere unor anomalii magnetometrice măsurabile.
Zona castrului roman de piatră
Cercetarea geofizică a fost realizată pe o zonă adiacentă unei foste barăci militare din interiorul castrului, cunoscută din lucrările arheologice.
Zidurile barăcii au fost construite din piatră de râu (scoasă probabil din albia antică a Jiului). Examinarea macroscopică a blocurilor constituente ale barăcii, ca şi ale castrului, arată că este vorba atât de roci sedimentare de natură grezoasă-calcaroasă, cât şi de roci metamorfice şi magmatice.
Măsurătorile geofizice au fost efectuate în interiorul unui panou de 20 x 40 m, cu latura mare orientată pe direcţia SSV – NNE.
Rezultatele brute au fost corectate cu variaţia diurnă a câmpului geomagnetic, care a fost măsurată, la intervalul de 3 minute, tot timpul cât s-au efectuat măsurătorile în reţea, într-o bază amplasată în interiorul castrului.
Harta câmpului geomagnetic astfel obţinută a fost filtrată matematic pentru curăţarea de efecte strict locale.
Harta magnetometrică filtrată, în care cu nuanţe spre roşu sunt colorate zonele anomale de maxim, cele de minim fiind colorate în nuanţe de albastru, prezintă următoarele caracteristici:
1.- colţul de nord-est este ocupat de o serie de zone largi colorate diferit, rezultat al lipsei de valori măsurate, din cauza prezenţei unui mal de umplutură, recent;
2.- colţul de sud-est este şi el foarte puternic afectat de existenţa unor săpături mai vechi, pământul din săpătură aruncat pe marginea gropii conţinând o mare cantitate de obiecte metalice generatoare de anomalii magnetometrice parazite (anomaliile colorate în roşu reprezintă traseul zidurilor antice care apar în săpătură);
3.- în partea centrală a hărţii, în care solul înconjurător pare să fie "curat", apar o serie de anomalii magnetometrice de maxim, care desenează direcţii ortogonale corespunzând probabil fundaţiilor unor ziduri antice aflate sub suprafaţa solului actual.
4.- anomalia cea mai pregnantă se află chiar în centrul hărţii, între X = 5 m şi X = 18 m (X pozitiv spre est) şi între Y = 17 m şi Y = 30 m (Y pozitiv spre nord); ea desenează, prin zonele anomale colorate în roşu, o construcţie cu dimensiunile externe de 10 m x 8 m, compartimentată; pe imagine se observă şi amplasamentul intrărilor (zonele de întrerupere a anomaliilor), pe peretele sudic, pe cel estic şi pe cel nordic;
5.- atât spre sud-vest, cât şi spre nord-vest, alte anomalii de maxim sugerează prezenţa unor construcţii orientate paralel cu cele cunoscute sau detectate geofizic.
În zona cercetată ce noi a fost efectuată de către colegii de la Muzeul Judeţean Gorj o secţiune de verificare de 21 x 2 m orientată S – N. Această secţiune a fost amplasată astfel încât să traverseze câteva anomalii magnetometrice paralele între ele şi paralele cu latura de nord a castrului. Rezultatele acestei secţiuni (S I/2002) au fost pozitive, inclusiv prin descoperirea unui tezaur monetar de argint (92 monede). Măsurătorile petrofizice asupra acestor monede din argint au arătat că ele au susceptibilităţi magnetice negative, de ordinul a – 20.000 x10-6 uCGS - pentru monezile de dimensiuni mai mici, dar turnate dintr-un material cu titlu mai mare, respectiv – 2.000 x10-6 uCGS pentru monezile de format mai mare dar cu titlu mai mic, ceea ce explică anomalia inversă pe care au generat-o în harta magnetometrică. Rezultatele arheologice obţinute în această zonă sunt descrise mai sus, în materialul prezentat de colectivul de arheologi.
Zona de la exteriorul castrului roman de piatră:
Într-o a doua etapă, au fost realizate măsurători magnetometrice de mare detaliu pe 3 panouri amplasate la sud-est de castru, la sud-sud-est de clădirile ce constituiau termele din perioada de locuire romană.
În urma măsurătorilor magnetometrice de mare detaliu din zona de la sud-est de castru a rezultat o hartă magnetometrică brută (tonurile spre albastru reprezintă anomalii magnetice de minim, cele spre roşu – anomalii de maxim, după cum reiese şi din scara culorilor).
O primă constatare rezultată din examinarea acestei hărţi este aceea a prezenţei unui număr mare de anomalii foarte alungite (de ordinul zecilor de metri) pe direcţia vest – est, aflate la distanţă aproape egală unele de altele (de ordinul a 5 m) în zona sudică a hărţii. Este puţin probabil ca aceste anomalii să reprezinte efectul unor construcţii antice îngropate (astfel de construcţii ar trebui să aibă forme rectangulare), ele par mai degrabă fostele haturi dintre loturile agricole (în vremea dinainte de scoaterea acestui teren din circuitul agricol în vederea constituirii rezervaţiei arheologice), pe care erau adunate pietrele rezultate din dărâmarea şi împrăştierea, de-a lungul timpului, a materialului de construcţie roman.
În afară de această imagine generală, mai sunt vizibile şi anomalii magnetometrice izometrice, mai ales în partea de vest a hărţii, dar şi în cea de sud-est. Zonele anomale de maxim din extremitatea nord-vestică a hărţii îşi găsesc corespondent în construcţiile termale situate imediat la vest de aceste zone anomale.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu