Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Ciocadia | County: Gorj | Site: Codrişoare | Excavation Year: 2002

Excavation Year   2002
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Migrations Period (3rd - 6th cent.)
Periods
Roman Period;
Post-Roman Period
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Gorj
Locality   Ciocadia
Commune   Bengeşti-Ciocadia
Site  Codrişoare
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Hortopan Dumitru
Marinoiu Vasile
Scurtu Florin
National Arch. Record Site Code 78917.01
Report Cercetările arheologice de la Ciocadia –"Codrişoare" au fost efectuate în perioada 3 iunie-3 iulie 2002 având ca obiectiv identificarea şi investigarea unor noi posibile elemente de zidărie care ar fi avut legătură cu fundaţiile construcţiei romane dezvelite în anii anteriori.1
De asemenea, campania din anul 2002 a beneficiat de sprijinul financiar al firmei SC GEI PROSECO SRL din Bucureşti care a alcătuit pe baza propriilor investigaţii harta magnetometrică a zonei, care ulterior a fost cercetată arheologic.
Cercetările arheologice s-au desfăşurat pe loturile private ale cetăţenilor din Ciocadia, pe care unii încă le mai exploatează agricol. Din această cauză, secţiunile şi casetele din anul 2002 au fost trasate la 7 m nord de cele din campaniile precedente. S-au deschis trei secţiuni (S 1/2002 = 11 x 2 m, S 2/2002 = 11 x 2 m, S 3 = 4,5 x 2 m), şi două casete (C 1/2002 = 4,50 x 4,20 m, C 2/2002 = 5,50 x 2,60 m) pentru a surprinde alte eventuale urme de zidărie.
Secţiunea S 1/2002 a fost realizată pe direcţia E - V, având următoarea stratigrafie: între 0 -0,10 m se află stratul vegetal actual; între -0,10 -0,80/0,95 m apare stratul de cultură roman, care datorită lucrărilor agricole conţine fragmente ceramice provenind de la materiale de construcţie (cărămizi, olane, ţigle) şi vase; de la -0,80/-0,95 m apare stratul steril din punct de vedere arheologic.
Între carourile 4-7 s-a surprins ductul unui zid pe direcţia est-vest, executat din piatră de râu legată cu mortar de var, având o lungime de 4 m şi grosimea de 0,58-0,60 m.
Între carourile 8-11 a apărut o aglomerare de pietre mari de râu, care probabil au avut legătură cu porţiunea de zid sesizată în carourile precedente. Deoarece zona a fost serios afectată de lucrările agricole, materialul arheologic se prezintă în stare fragmentară. Au fost scoase la lumină fragmente de vase lucrate cu mâna (preistorice) şi la roată , fragmente de cărămizi, ţigle, olane, sticlă şi piese din metal (un cuţit, un piron, o ţintă din fier şi fragmente din bronz).
Între carourile 7-11 au apărut cărbuni, cenuşă şi fragmente de oase calcinate, împreună cu fragmente ceramice.
Secţiunea S 2/2002 a fost trasată la 0,50 m nord de S 1/2002. Stratigrafia nu a oferit elemente surprinzătoare, fiind asemănătoare celei precedente: între 0 -0,10 m este stratul vegetal; între -0,10 -0,50 m se află stratul de cultură; de la -0,50, începe stratul steril din punct de vedere arheologic.
În această secţiune încă de la înlăturarea stratului vegetal au apărut importante materiale arheologice, reprezentate de piese din metal (verigi de bronz, fragmente de bronz amorfe datorate unui puternic incendiu, un coif fragmentar din fier şi o piesă din bronz, probabil o fibulă).
În carourile 8-11 au apărut mai multe pietre de râu provenind de la ziduri care nu erau dispuse ordonat. Probabil au fost împrăştiate în urma arăturilor agricole efectuate de-a lungul timpului. Din secţiune s-au mai recuperat fragmente cărămizi, ţigle şi olane, ori de la vase lucrate cu mâna şi la roată, unele prezentând urme de arsură secundară . Şi aici s-au observat urme de arsură şi oase calcinate.
Secţiunea S 3/2002 a fost trasată perpendicular pe S 2/2002 păstrându-se un interval între ele de 0,20 m. Situaţia stratigrafică este similară cu cea din S 1/2002 şi S 2/2002: între 0 -0,10 m se află stratul vegetal; între -0,10 -0,40 m – stratul de cultură, iar de la -0,40 apare stratul steril din punct de vedere arheologic. În această secţiune s-au descoperit mai multe pietre de râu care nu aveau nici o legătură între ele.
Materialul arheologic descoperit în S 3/2002 este reprezentat de fragmente ceramice provenind de la vase de uz casnic, cărămizi, ţigle, olane şi un cuţit de fier.
Caseta C 1/2002 a fost executată în continuarea secţiunilor S 1 şi S 2/2002 păstrându-se un interval de 0,20 m între ele. În această suprafaţă au apărut mai multe pietre de râu dispuse aleatoriu. Şi aici materialul arheologic este reprezentat de fragmente ceramice provenind de la vase, lucrate cu mâna sau la roată, cu urme puternice de arsură secundară, de materiale de construcţie şi obiecte din fier (o fibulă fragmentară - tipul "cu capetele sub formă de bulb de ceapă", precum şi un piron). Fibulele cu capete în formă de bulb de ceapă se datează la sfârşitul sec. III şi în tot secolul IV.p. Chr.2 , dovadă că aşezarea se continuă şi după părăsirea Daciei de către armata şi administraţia romană.
Caseta C 2/2002 a rezultat din dezvoltarea secţiunii S 1/2002. Aici, în carourile 4-5 s-au profilat două ziduri paralele, executate din piatră de râu legate cu mortar şi păstrate pe o lungime de 2 m, având o grosime de 0,30 m. Ele erau orientate N - S şi se uneau la nord cu cel surprins în S 1/2002, iar la sud, probabil, făceau legătura cu zidurile construcţiei descoperite în anii 2000-2001
Materialul descoperit în această casetă este reprezentat din fragmente ceramice ce provin de la vase şi materiale de construcţie (cărămizi, ţigle), mai multe fragmente de la un vas din bronz şi o lamă ce a aparţinut unui cuţit din fier. De asemenea, pe o suprafaţă relativ mare au apărut asociate mai multe fragmente din bronz, fragmente ceramice lucrate cu mâna, cenuşă, cărbuni şi oase calcinate.
Campania arheologică efectuată în anul 2002 a reliefat existenţa altor elemente constructive de epocă romană, despre care în stadiul actual al cercetării nu ne putem pronunţa dacă aveau legătură cu zidurile dezvelite în 2000-2001.
Materialele arheologice descoperite plasează acest sit, din punct de vedere cronologic, în secolele II-III, iar descoperirea în acest an a fibulei cu capete în formă de bulb de ceapă, îl situează şi la sfârşitul secolului III - începutul secolului IV. Materialul arheologic recuperat a fost cercetat, inventariat şi depozitat la Muzeul Judeţean Gorj.
Cercetările arheologice viitoare de la Ciocadia - "Codrişoare" ne vor edifica asupra destinaţiei substrucţiilor identificate în anii 2000-2002.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu