Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Deva | County: Hunedoara | Site: Cetate | Excavation Year: 2002

Excavation Year   2002
Epoch
Bronze Age;
Late Medieval
Periods
Bronze Age;
Middle Medieval Period
Site Category
Defence
Site Types
Citadel
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Hunedoara
Locality   Deva
Commune   mun. Deva
Site  Cetate
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Ardeu Adriana
Ţuţuianu Costin Daniel
National Arch. Record Site Code 86696.01
Report Cetatea Deva este o zonă cu patrimoniu arheologic cunoscut, inclus pe lista monumentelor istorice, şi se află în intravilanul oraşului Deva, pe malul stâng al Mureşului la 460 latitudine nordică şi 220 longitudine estică însumând o suprafaţă de aproximativ 30 ha. Cetatea se află amplasată pe o formaţiune de natură vulcanică ce se desprinde din masivul Poiana Ruscăi, constituind punctul cel mai înaintat spre nord, având o altitudine de 378 m faţă de nivelul mării şi 184 m faţă de oraş.
Prima etapă de săpături desfăşurată în perioada 26.11.2001 - 10.12.2001, a vizat cercetarea zonei de la baza Dealului Cetăţii pe versantul estic, unde s-a propus amplasarea staţiei de pornire a Monolinerului ABS. De aceea aici au fost trasate şi săpate trei secţiuni: S 1 = 10 x 2 m, S 2 = 14 x 2 m şi S 3 = 8 x 4 m. Zona cercetată a fost afectată de lucrări moderne, şanţuri pentru cabluri electrice fiind lipsită de orice urmă de vestigii arheologice care pot face obiectul cercetării noastre.
A doua etapă desfăşurată între 4. 02. 2002 şi 15. 03. 2002 a avut ca obiectiv cercetarea primei terase şi a incintei cetăţii Deva în vederea amplasării staţiei de sosire a Monolinerului. Din complexul cetăţii se mai păstrează edificiul principal de pe culmea dealului şi cele trei incinte care urmează forma terenului, prevăzute cu porţi întărite cu turnuri şi contraforţi. Singurele săpături cunoscute efectuate în interiorul cetăţii au fost efectuate în anii 1969-1970 când s-a degajat parţial de dărâmături interiorul cetăţii şi spaţiul dintre cele două curtine.
Secţiunea S 4 = 20 x 1,5 m a fost trasată în partea de nord-est şi datorită ei s-au putut obţine câteva date în ceea ce priveşte stratigrafia: un prim nivel de 0,20 – 0,30 m reprezentat de stratul vegetal, urmat de alt nivel de 0,50 – 0,60 m care reprezintă dărâmătura provenită din interiorul cetăţii, iar la aproximativ -1 m un nivel lipsit de material arheologic ce constă în piatră naturală sfărmată şi stânca nativă. În nivelul de dărâmătură s-au găsit numeroase obiecte ceramice, resturi osteologice şi diferite obiecte de fier aparţinând epocii bronzului şi secolelor XVII-XVIII.
În prima incintă a cetăţii a fost deschisă o suprafaţă denumită S 5 = 4 x 5 m perpendiculară pe zidul de incintă existent în partea de răsărit a cetăţii. După înlăturarea stratului vegetal de aproximativ 0 -0,10 m, apare un nivel consistent de umplutură în care s-au descoperit fragmente ceramice şi osteologice aparţinând secolelor XVII - XVIII. În acest nivel de umplutură a apărut şi un inel de bronz având ca reprezentare un animal fantastic. La -0,90 m a apărut partea de sus a unei încăperi cu boltă semicilindrică, din cărămidă, care se datează în secolul al XVIII-lea. În urma săpăturii, la -2,5 m a apărut o altă construcţie de formă rectangulară care făcea parte iniţial din vechea fortificaţie din secolul XIII - începutul secolului al XIV-lea. Între boltă şi această construcţie există un nivel de dărâmătură de piatră, cărămidă şi fragmente ceramice.
Tot în incinta cetăţii la aproximativ 3 m de S 5 a fost trasată S 6 = 6 x 2 m, în care după înlăturarea stratului vegetal, la -0,10 –0,20 m au apărut resturile unor ziduri împreună cu material ceramic şi numeroase resturi de muniţie. Secţiunea a fost adâncită până la -1,50 m unde a fost atins solul viu reprezentat de stânca nativă, care se poate observa că a fost nivelată.
Materialul arheologic descoperit în urma săpăturilor efectuate în aceste două secţiuni este divers şi constă în fragmente ceramice, obiecte de fier şi material osteologic care în proporţie de 90% aparţin secolelor XVII-XVIII. Restul materialului descoperit se poate încadra în secolele XV–XVI precum şi în preistorie (cultura Coţofeni).
Pentru a se găsi o locaţie cât mai bună pentru amplasarea staţiei de sosire a Monolinerului în perioada 27. 04. 2002 – 25. 05 2002 s-au efectuat cercetări în partea de răsărit în cea de a doua incintă. Aici au fost trasate două secţiuni S 8 = 8 x 2 m, perpendiculară pe cele două incinte. Latura dinspre cetate a fost afectată de lucrări contemporane având ca obiectiv montarea unei instalaţii de împământare; la -0,30 m aici a apărut stânca nativă. Pe latura cu zidul de incintă la aproximativ –1,50 m a apărut drumul de strajă lat de 0,80 m. Materialul descoperit aici provine din cele două nivele surprinse primul fiind datat de fragmente ceramice databile în secolele XVII –XVIII, iar cel de-al doilea nivel datat pe baza a două monede în a doua jumătate a secolului al XVI–lea. Cele două monede sunt denari emişi de Ferdinand I (1526-1564) în anul 1550. Solul viu a fost atins la –2,70 m.
Cea de a doua secţiune S 8 = 5 x 1,5 m a fost trasată perpendicular pe S 7 cu un martor de 1,50 m. Situaţia din această secţiune este similară cu cea din S 7, constatându-se şi aici intervenţii contemporane. La –1,30 m a apărut drumul de strajă, în rest un nivel de dărâmătură aparţinând secolelor XVII-XVIII, pentru ca la –2 m să apară stânca nativă.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu