Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Grădiştea de Munte (Grădiştea Muncelului) | Commune: Orăştioara de Sus | County: Hunedoara | Site: Dealul Grădiştei | Excavation Year: 2002

Excavation Year   2002
Epoch
Latene;
Early Roman (1st - 3rd cent.)
Periods
La Tène;
Roman Period
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Hunedoara
Locality   Grădiştea de Munte (Grădiştea Muncelului)
Commune   Orăştioara de Sus
Site  Dealul Grădiştei
Site Sector
Site name   [Sarmizegetusa Regia]
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Bodó Cristina
Cioată Daniel
Crişan Radu
Florea Gelu
Gheorghiu Gabriela
Glodariu Ioan
Iaroslavschi Eugen
Mateescu Răzvan
Pescaru Adriana
Sacalâş Mariana
Sima Darius
Suciu Liliana
Toma Corina
National Arch. Record Site Code 90397.01
Report De pe terasa "La Tău" (Sarmizegetusa Regia) s-au colectat 7 probe de sol pentru determinarea potenţialului enzimologic al acestora. S-au determinat următoarele activităţi enzimatice: activitatea fosfatazică, activitatea catalitică enzimatică (catalazică), activitatea dehidrogenazică actuală şi potenţială şi activitatea catalitică neenzimatică. O probă de sol a fost prelevată din pădurea de foioase care împrejmuieşte o mică poiană "La Tău", în această poiană practicându-se o secţiune arheologică ce avea adâncimea de - 0,60 m. Din profilul acestei secţiuni au fost prelevate cinci probe de sol turbos, iar dintr-o baltă apropiată un eşantion de sediment.
În fiecare probă de sol s-au făcut determinările de pH precum şi conţinutul lor în substanţă uscată. Acesta din urmă a stat la baza calculării fiecărei activităţi enzimatice în parte.
În tabelul anexat prezentăm rezultatele obţinute în urma investigaţilor enzimologice. PH - ul probelor de sol este acid, valorile acestuia încadrându-se între 4,71 şi 5,30. Procentajele cele mai mari în substanţă uscată s-au obţinut în profunzimea secţiunii arheologice (0,45 - 0,60 m), iar procentajele cele mai scăzute în eşantionul prelevat de la 0,10 - 0,20 m.
Activitatea fosfatazică s-a dovedit a fi mai intensă în eşantionul prelevat de la 0,10 - 0,20 m. Tot în acest eşantion se remarcă nivelul cel mai crescut a activităţii dehidrogenazice actuale, activităţii dehidrogenazice potenţiale şi activităţii catalitice neenzimatice (scindarea neenzimatică a H2O2). În sedimentul colectat din balta amintită activitatea catalitică enzimatică s-a dovedit a fi cea mai pronunţată fiind apropiată valoric de cea înregistrată în eşantionul de sol turbos provenit de la suprafaţa profilului secţiunii arheologice. În general toate activităţile enzimatice şi catalitice neenzimatice au tendinţă de scădere cu creşterea adâncimii de colectare a lor din profilul săpăturii.
Pe baza valorilor absolute prezentate în tabel s-au calculat valorile relative ale acestora. Valoarea maximă a fiecărei activităţi în parte prezintă procentajul de 100%, iar în funcţie de acesta se calculează pentru fiecare eşantion în parte procentajele corespunzătoare. Însumarea valorilor relative pentru fiecare activitate în parte la fiecare eşantion dau valoarea indicatorilor enzimatici ai calităţii solului, care sunt prezentaţi de asemenea în tabelul anexat. Valoarea cea mai mare a indicatorului enzimatic a calităţii solului s-a obţinut în eşantionul prelevat de la adâncimea de 0,10 - 0,20 m a profilului de săpătură, iar cea mai mică valoare s-a obţinut în profunzimea acestui profil. Media valorică a indicatorilor enzimatici de calitatea solului obţinuţi în profilul de săpătură se apropie de cea a indicatorului enzimatic a calităţii solului prelevat din pădure. În sedimentul din baltă indicatorul enzimatic a înregistrat valoarea de 352,81.
Concluzii:
1. În toate cele şapte eşantioane de sol s-au putu evidenţia cele cinci activităţi enzimatice şi catalitice neenzimatice. Activitatea fosfatazică responsabilă de hidroliza mateialului organo - mineral existent în sol s-a dovedit a fi foarte pronunţată. Această enzimă ca şi activitatea catalitică enzimatică este prezentă sub formă acumulată pe particulele organo - minerale din sol. Activitatea dehidrogenazică actuală şi potenţială este datorată microorganismelor vii, proliferante şi intervin în dislocarea hidrogenului din sol, acestea fiind reductaze. Activitatea catalitică neenzimatică are valori mai scăzute decât cea catalazică, ambele activităţi având rol în oxidarea substanţelor organice din sol. Menţionăm că în experimentele de laborator s-au utilizat temperaturi de incubare de până la 37o C precum şi sisteme de tamponare a acidităţii solului îndeosebi pentru evidenţierea activităţii dehidrogenazice care acţionează optim la pH neutru (7,0). Aceşti parametri în solurile acide sunt aproape inexistenţi sau ocazional pot fi atinşi prin creşterea temperaturii mediului ambiant şi prin unele reacţii chimice care pot duce la o uşoară ridicarea a pH - ului.
2. În urma acestor analize putem spune că aceşti biocatalizatori (enzimele) pot biodegrada s-au biodeteriora conţinutul organic şi anorganic din sol. Dar, având în vedere aciditatea solului constatată în eşantioanele analizate precum şi factorii climatici zonali, unele procese de biodeteriorare şi biodegradare sunt atenuate. Ca atare în săpăturile arheologice este posibilă descoperirea unor obiecte din lemn, os, alte materiale organice, precum şi metalice. Considerăm necesară continuarea cercetărilor biologice asupra solurilor din acest sit arheologic în vederea stabilirii numărului de microorganisme care intervin în ciclul biogeochimic al elementelor din sol.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu