Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Jupa | Commune: Caransebeş | County: Caraş-Severin | Site: Zidină | Excavation Year: 2002

Excavation Year   2002
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.)
Periods
Roman Period
Site Category
Defence;
Domestic
Site Types
Camp
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Caraş-Severin
Locality   Jupa
Commune   Caransebeş
Site  Zidină
Site Sector
Site name   [Tibiscum]
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Agotici Ştefan
Benea Doina
Crânguş Mariana
Regep Vlascici Simona
Socol Gabriel
Timoc Călin
National Arch. Record Site Code 51038.01
Report Castru
1. Principia
În anul 2002 au fost reluate cercetările în basilica principiei castrului mare. Cercetarea acestui sector a fost reluată în anul 1996, întrucât în cursul săpăturilor arheologice întreprinse de M. Moga au fost atinse doar ultimele nivele de locuire, până la dezvelirea pragului de la intrarea în încăperea a doua de pe latura de vest. Blocurile ce formau pragul păstrează încă orificiile stâlpilor de fixare a uşilor-grilaj din metal.
Cercetările arheologice din anul 2002 au constat dintr-o casetă de 4,75 x 8 m, orientată N - S. Profilul acestei casete a oferit o situaţie stratigrafică interesantă pentru fazele timpurii de amenajare, necunoscute din cercetările anterioare ale lui M. Moga. Stratigrafia se prezintă astfel:
-1,25 (+ 0,50) m - lut aluvionar steril din punct de vedere arheologic;
-0,80 (+0,50) m - nivel de locuire caracterizat prin pământ negru cu urme sporadice de material arheologic. Între m 4,50 - 6,50 spre est se conturează o groapă masivă realizată în urma cercetărilor lui M. Moga. În acest nivel materialul arheologic este amestecat şi putem menţiona descoperirea unui pandantiv de formă romboidală, având la unul din capete o verigă de fixare. Centrul are o formă concavă. Datarea acestor categorii de piese este secolul III (Oldenstein 1976, nr. 270 - 288);
-0,74 (+0,50) m - nivel de locuire de pământ de culoare neagră cu urme de lemn ars;
-0,30 -0,60 (+0,50) m - lentilă de pietriş nivelatoare, bombată spre centru (lăţime 5 m) orientată N - S, prezintă în partea superioară două lentile de lut de amenajare;
-0,45 (+0,50) m - nivel de locuire din lut cu urme de pigmentaţie de lemn ars. În acest nivel a fost descoperită o fibulă cu corpul în formă de trompetă (fragment L= 3,5 cm). Analogii s-au găsit la Porolissum, Gherla etc; datarea acestor piese se face în secolul II (Gudea 1989, p. 598, pl. 175/23).
-0,25 (+0,50) m - podea de mortar alb-gălbuie;
-0,20 (+0,50) m - humus vegetal format în urma cercetărilor lui M. Moga.
Se conturează aceeaşi situaţie stratigrafică ca şi în casetele precedente, respectiv două nivele de locuire anterioare din lemn (aparţinând castrului III), apoi de amenajare cu pietriş şi două faze de refacere din piatră ale principiei, observate la stratigrafia de sub pragul de intrare în încăperea a doua de pe latura de vest a principiei. Pragul reprezintă etapa a treia de refacere în piatră a principiei.
Materialul arheologic recuperat constă din fragmente ceramice, între care se evidenţiază fragmente de amforă, capace de amforă, fragmente de vase de sticlă, piese de echipament militar şi de harnaşament din bronz, capsulă de sigiliu, fibulă etc. Fibula în formă de trompetă asigură datarea nivelului al doilea anterior castrului mare în prima jumătate a sec. II. [Simona Regep-Vlasici]

2. Edificiul IV
Cercetarea arheologică a clădirii IV din castrul mare (IV) de la Tibiscum a debutat în anul 1964, sub conducerea cercetătorului Marius Moga (Moga 1971, p. 385-387).
Acest edificiu se întinde între porta praetoria şi poarta estică a castrului mic şi are în componenţă 5 sau 4 încăperi (Benea, Bona 1994, fig. III; Benea 1999, p. 47; Ardeţ 2001, p. 194).
Cercetarea noastră a urmărit existenţa celei de-a 5-a încăperi, cea dinspre porta praetoria şi să surprindă nivelul de călcare din interiorul edificiului.
Secţiunea S1/2002 a fost trasată la 10,25 m nord de porta praetoria, perpendiculară pe lungimea clădirii din piatră de râu. S1 măsoară 12,50 x 1,50 m şi s-a coborât în adâncime până la -1,70 m unde ne-am oprit pe o structură de bârne şi un şir de gropi de stâlpi de 0,20 m diametru şi dispuşi la aproximativ 1 m unul de altul. Restul spaţiului este ocupat de o podea de mortar groasă de 3 cm. Stratigrafia este relativ simplă:
-0 -0,30 m humus actual
-0,30 -1,25 m pământ brun cu pietre de râu şi fragmente mici de cărămidă formând stratul de dezafectare a construcţiei de piatră
-1,25 -1,70 m: între m. 1 - 3,5 strat de pietriş care formează un drum; m 3,5 - 7,25 lut amenajare de culoare brună şi 7,25 - 12,5 lut brun cu pigmentaţie de chirpic şi arsură de lemn care formează se pare un nivel de călcare din interiorul castrului având sub el un strat de arsură puternică cu pigmentaţie de chirpic de la baraca de lemn surprinsă pe grund.
Aceeaşi situaţie am regăsit-o şi în caseta CA/2002 trasată în imediata vecinătate a malului nordic a lui S1/2002. CA măsoară 5,75 x 2,35 m. Pe grundul casetei care se află la adâncimea de -1,70 m am mai descoperit urmele unei mici vetre de foc de aproximativ 0,80 m diametru situată în colţul nord-estic al casetei CA şi care făcea parte din acelaşi complex al barăcii de lemn cu podea.
Cercetarea noastră s-a oprit pe acest nivel din lipsă de timp şi forţă de muncă, iar anul următor vom încerca epuizarea acestei săpături.
Materialul arheologic descoperit a fost în acest sector extrem de sărac, chiar şi materialul ceramic lipseşte în cea mai mare măsură. Piesa cea mai reprezentativă descoperită chiar în apropierea vetrei de foc este o fibulă de bronz emailată cu scutul în formă de frunză de stejar.
S2/2002 a fost trasată în capătul celălalt al clădirii IV, la 28,2 m de poarta estică a castrului mic şi la 22,75 m de S1/1999 (vezi Benea şi colab. 1999, p.47). Secţiunea măsoară 9,30 x 1,25 m şi este orientată la fel ca şi S1/2002. În cazul de faţă ne-am oprit cu cercetarea pe nivelul de călcare format dintr-o podea de cărămidă. În această secţiune clădirea măsoară în lăţime 4,30 m şi este mărginită spre interiorul castrului de o stradelă de pietriş surprinsă doar parţial (via sagularis).
Stratigrafia în cazul secţiunii S2/2002 este destul simplă şi se compune din două straturi: humusul actual între 0-0,25 m şi nivelul de dărâmătură de deasupra podelei de cărămidă.
Concluzii: Datorită stadiului actual al cercetării - nici una din secţiuni neatingând solul viu - nu ne putem permite să facem aprecieri cu valoare de concluzii. Cert este însă că ridicarea edificiului IV se produce mult mai târziu momentului ridicării castrului mare din piatră de la Tibiscum, cum de altfel demonstrează şi descoperirile din S1/1999. Se pare că edificiul se compune din 4 camere, iar ca întindere nu acoperă întregul spaţiu dintre porta praetoria a castrului mare (IV) şi poarta estică a castrului mic (II).
Din materialul arheologic descoperit am aminti materialul numismatic: denari: Septimius Severus, Caracalla; antoninian: Severus Alexander; dupondius: Valerianus. [Călin Timoc]

Vicus
1. Clădirea III
Clădirea III a început să fie cercetată din anul 1996 (cu anumite întreruperi în anii 1999-2001). Cercetarea arheologică a presupus sondaje în fiecare încăpere a clădirii (dezvelită până la adâncimea de -0,40 -0,50 m prin cercetările efectuate de către M. Moga). Noile cercetări au vizat obţinerea unor noi informaţii stratigrafice. În încăperile 1, 2, 4, 5 au fost efectuate mici secţiuni de control.
Cu această ocazie s-a constat existenţa mai multor urme de refaceri ale întregului areal:
- primul nivel de locuire - la adâncimea -2,70 (+0,40) -3,20 m aparţine unei construcţii din bârne de lemn. Ea nu poate fi reconstituită în plan. O bârnă de lemn ars (l=0,25 m) apare transversal pe direcţia N - S în încăperea 1. Material arheologic puţin. Primul nivel aparţine unei construcţii din lemn;
- nivel de locuire la adâncimea de -2,10 -2,65 m - o construcţie din lemn, având în interior un strat de pietriş suprapus de o podea groasă de 5 cm din mortar. Inventarul constă din ceramică romană fragmentară;
- nivel de locuire la adâncimea de -1,70 -2,10 m, aparţinând unei construcţii din lemn cu pereţii de chirpic, distrusă de un incendiu, cu acoperişul din ţiglă şi olane. În acest nivel de locuire au apărut alături de o cantitate mare de ceramică, opaiţe de seu, ştampile de amfore pontice: MAPKOY şi ITAY?EINOY şi o monedă de la Lucius Verus. Construcţia de lemn din această etapă se extinde până la 1,40 m de zidul clădirii III (ultima fază). Construcţia din faza III este amplasată de-a lungul unui drum antic sesizat în epocă într-o secţiune prelungită în afara clădirii (spre vest);
- clădirea din piatră (faza IV) a fost sesizată pentru prima dată în încăperea 4, apoi în 5. Fundaţia ei străpunge nivelul de chirpic al fazei precedente. Grosimea zidului de incintă al clădirii este de 0,60 cm. Latura de vest a edificiului este paralelă cu drumul antic care a funcţionat încă din epoca lui Traian - Hadrian. Edificiul din piatră distrus prin incendiu era acoperit cu ţigle şi olane, unele cu ştampila MID. Edificiul a fost descoperit la adâncimea de -1,40 -1,70 m. La această construcţie s-au putut sesiza câteva elemente interesante, referitoare la tehnica de construcţie. Fundaţia construcţiei era executată din piatră de râu fără mortar, pe o înălţime de 0,65 m, după care urmează zidul propriu-zis, executat din piatră de râu şi mortar (h=0,65 m). În partea superioară, zidul prezintă pe o lăţime de 0,75 - 0,85 m o tencuială gălbuie şi urmele unor scânduri de la cofrajul amplasat în stratul de dărâmătură cu chirpic al nivelului precedent. Întreaga latură de vest a clădirii are o lungime de 16,50 m. Zidul de sud străpunge practic cu 0,25 m fundaţia clădirii III (faza V) şi apoi urmează direcţia spre est sub zidul amintit. Zidul de nord al edificiului, parţial se păstrează în încăperea 2, continuând sub zidul de nord al clădirii III (faza V). Latura de est nu a fost sesizată clar. Ea se extinde probabil sub strada pavată cu piatră a aşezării. Acest lucru ne este sugerat de faptul că în încăperea 2 nu a fost sesizată o eventuală închidere şi nici în zona porticului de la intrare. Edificiul din piatră a funcţionat în cursul veacului II, poate până spre sfârşitul acestuia;
- edificiul de piatră (faza V) denumit simbolic clădirea III (16 x 15,60 m) cu zidurile de incintă late de 1 m, construite din piatră de râu şi mortar. Edificiul pare să respecte dimensiunile construcţiei precedente, cu deosebirea că este uşor deplasată spre vest cu circa 4 m. Edificiul are un plan uşor trapezoidal. El se compune din cinci încăperi: două pe latura de est (de 7,40 x 6,50 m şi 6,80 x 7,20 m ) şi trei pe latura de vest (de 4,80 x 5,40 m, 2,20 x 2 m şi 6,60 x 6 m). Intrarea în clădire se făcea printr-un pridvor lat de 1,60 m, pavat cu cărămidă (0,40 x 0,28 x 0,07 m). În centrul clădirii se păstra o bază de coloană. Colţurile edificiului sunt zidite din rânduri succesive de cărămidă (Benea, Bona 1994, p. 68). Se pare că, noile modificări constructive ale organizării vicane au fost determinate de schimbarea tramei stradale. Noul edificiu, unde în încăperea centrală de pe latura de vest (2,40 x 2 m) a fost un edificiu cu caracter public. Indirect, acest lucru este sugerat de prezenţa încă din antichitate a unui fragment de bornă fixat în colţul de nord-est al casei. În cursul cercetărilor efectuate de M. Moga, în încăperea 4 a fost descoperită o inscripţie în formă de coloană dedicată lui Iupiter şi capul unei statui închinate acestei divinităţi, o "foiţă de aur răsucită", azi pierdută. Descoperirea celor două piese cu caracter votiv a determinat presupunerea în acest nivel a unui edificiu de cult.
Nu se cunoaşte nimic despre ultimul nivel de locuire din epoca post-romană.
Clădirea III a funcţionat cu această planimetrie şi în ultima fază de existenţă a tramei stradale, pavată cu dale mari de piatră. Cele cinci nivele de locuire (trei din lemn şi două din piatră) sugerează posibilitatea existenţei unor clădiri de tip Streifenhaus, care doar în etapa a cincea a primit un plan modificat trapezoidal planimetric. [Doina Benea, Mariana Crînguş, G. Socol]
Abstract other lang.
Abstract   The 2002 campaign conducted at Tibiscum had to finish the research at building 3 and to continue the excavation at the basilica at the principia and of building 4 in the large camp. For the moment, the results are poor, due to the short period of research.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu