Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Jupa | Commune: mun. Caransebeş | County: Caraş-Severin | Site: La Drum - Zăvoi (Cetate sau Peste Ziduri) | Excavation Year: 2002

Excavation Year   2002
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.)
Periods
Roman Period
Site Category
Defence;
Domestic
Site Types
Open settlement
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Caraş-Severin
Locality   Jupa
Commune   mun. Caransebeş
Site  La Drum - Zăvoi (Cetate sau Peste Ziduri)
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Ardeţ Adrian
Ardeţ Lucia-Carmen
National Arch. Record Site Code 51038.01
Report Obiectivele cercetării:
În campania arheologică din anul 2001 datorită stării precare în care se găseau clădirile componente ale aşezării civile de la nord de castrul militar, am iniţiat un program de conservare primară concretizat prin lucrări specifice la Clădirile XIII (4), IV (?) şi V(5), dezvelite şi conservate de către Marius Moga şi colaboratori în perioada 1964-1974.
Un alt obiectiv important l-a constituit drumul roman care traversează aşezarea civilă şi cunoscut mai mult din fotografiile făcute de către Marius Moga şi prezente în expoziţia Muzeului Rezervaţiei Arheologice de la Tibiscum, drumul care străbate aşezarea civilă are o lăţime de 7 m şi este pavat cu lespezi de calcar.
Cu ajutorul elevilor de la cercul de arheologie "Constantin Daicoviciu" de la Liceul Teoretic "Traian Doda" din Caransebeş am reuşit să curăţăm o porţiune de 50 m ce porneşte din capătul nordic al aşezării şi merge până în dreptul clădirii III (3). Drumul este bombat la centru şi are o substrucţie din nisip fin. Lespezile de calcar sunt grupate în trei zone ale porţiunilor curăţate de noi. Acestea au dimensiunile de 1 x 0,50 m şi o grosime de 0,25 x 0,35 m. Cel mai bine sunt păstrate în colţul clădirii III, unde constatăm dispunerea acestora pe o suprafaţă de 2,50 x 7 m.
Având în vedere aceste elemente am considerat necesar ca într-un viitor apropiat să începem lucrările de restaurare a drumului roman din aşezarea civilă prin completarea cu lespezi de calcar. Acest obiectiv nu se putea realiza fără o cercetare arheologică sistematică a acestui drum care nu a mai fost până în prezent cercetat.
În campania arheologică din anul 2002 principalul obiectiv al cercetărilor de la Tibiscum-Jupa l-a constituit cercetarea drumului roman în dreptul clădiri II şi extinderea săpăturilor în interiorul clădirii XIII (4) precum şi conservarea primară a clădirilor III (3) şi VI (6) aflate în zona aşezării civile.
Rezultatele cercetărilor şi interpretarea lor:
În urma acestor săpături arheologice am reuşit să descoperim sub clădirea XIII (4) un edificiu mai vechi (denumit de noi edificiul . "A") ce s-a extins şi sub drumul roman care astăzi la suprafaţă are o lăţime de cca. 7 m.
Faza de lemn:
Campania arheologică din anul 2002 s-a materializat prin săparea unei secţiuni S 1/2002 de 17 x 2 m orientată E - V, perpendicular pe colţul Clădirii II (2) şi respectiv incinta Clădirii XIII (4), secţionând totodată şi drumul roman care traversează aşezarea civilă.
La adâncimea de -2,40 m în dreptul caroului 5 au fost descoperite fundaţiile unei locuinţe romane din lemn. Acestea au o grosime de 0,30 m fiind săpate în nisipul şi pietrişul existent în această zonă.
În aceste fundaţii au fost descoperite urme de la o distrugere violentă, respectiv lemn ars şi cenuşă. Aceste fundaţii au fost acoperite de mortarul provenit de la pereţii locuinţei descoperindu-se tencuiala executată în var alb şi vopsită cu linii roşii.
Pe aceste fundaţii a fost descoperită o monedă din bronz emisă în timpul împăratului Hadrian (117-138 p. Chr.). Aşa cum se poate vedea şi din profilul sudic al secţiunii, locuinţa a fost acoperită cu mortar şi pământ.
Pe profilul sudic al drumului roman, în caroul 1 la adâncimea de -1,50 m, au fost descoperite fragmente destul de mari de chirpic cu urma parilor (context 17) ce provin cu siguranţă de la clădirea de lemn care a existat înainte de Clădirea II, fundaţiile din piatră ale acesteia fiind probabil săpate peste clădirea din lemn. Este ştiut faptul că în momentul cercetării acestei clădiri au fost descoperite urmele construcţiilor din lemn.
Faza I-a de piatră a Edificiului A:
Aşa cum se prezintă stratigrafia secţiunii S 1/2002, Edificiul A se compune dintr-un pridvor realizat din două ziduri Z 1 şi Z 2, paralele la 1 m distanţă unul de celălalt, sub forma unei cripte pavate la -1,40 m de la nivelul de călcare din interiorul edificiului şi -2,75 m de la nivelul actual al drumului, cu o serie de cărămizi romane. În caroul 3 la adâncimea de -1,50 m, pe stratul de nisip şi pietriş (contextul 14) au fost descoperite câteva lespezi din stâncă cu dimensiuni mari ce indică faptul că ar proveni de la porticul edificiului.
De pe acest nivel provine o foarte frumoasă bază de coloană sculptată în calcar. Resturi din coloană, împreună cu foarte mult moloz provenit de la dărâmarea edificiului au fost descoperite în aşa numita criptă. În antichitate mai mult ca sigur că aceste lespezi acopereau inclusiv cripta de la intrare
La baza zidului de piatră Z 1 al clădirii XIII (4) au fost descoperite câteva lespezi din calcar, puse peste lespezile din stâncă. Lespezile din calcar au rol de prag la intrarea în edificiu, numai că zidul Z 1 al clădirii XIII (4) a fost ridicat peste fundaţia zidului Z 3 al Edificiului A. La adâncimea de -1,50 m se poate observa cu uşurinţă cum zidul Z 3 al edificiului A, construit din rânduri alternative de piatră şi cărămizi, a fost înălţat şi ridicat numai din piatră de râu.
În interiorul încăperii a din cadrul Clădirii XIII (4) la adâncimea de cca. 1,25 m a fost surprinsă podeaua edificiului realizată din bucăţi de calcar ce au o grosime de 0,10 m, peste un strat de mortar compact care acoperă întreaga suprafaţă a încăperii.
Aceiaşi situaţie a fost întâlnită şi la celelalte ziduri componente ale Clădirii XIII (4), care are la bază fundaţiile mai vechi din piatră ale Edificiului A, fundaţiile zidurilor Z 3/A şi Z 4/A.
Edificiul A, a fost mai lung cu 4,25 m decât clădirea XIII (4). Au fost descoperite foarte puţine obiecte dintre care evidenţiindu-se tencuiala vopsită în maro, cu urme de pictură albă, care acoperă întreaga zonă a porticului precum şi a criptei.
În acest moment al cercetărilor în aşezarea romană de la Tibiscum-Jupa se pare că avem de-a face sigur cu o aşezare civilă, posibil un vicus militar dezvoltat în timpul împăratului Hadrian (117-138 p. Chr.) când sunt abandonate locuinţele din lemn şi se ridică construcţii din piatră.
Momentul până când funcţionează aceste clădiri se pare că poate fi plasat în timpul împăratului Marcus Aurelius (160-180 p. Chr), moment de refaceri totale la Tibiscum, dar nu numai.
Drumul roman (cardo) faza a I-a din aşezarea civilă:
Drumul roman existent la nord de castrul militar a fost curăţat şi prezentat aşa cum se vede astăzi de către Marius Moga încă din anii ’70.
În anul 2001 am reuşit o curăţare a acestuia iar în cadrul cercetărilor din anul 2002 am efectuat o săpătură arheologică sistematică.
La adâncimea de -1,75 m între fundaţiile clădirii II (2) şi fundaţiile din prima fază de piatră ale Edificiului A a fost surprinsă existenţa unui drum roman, pe o lăţime de 2,25m. Cu siguranţă că acesta era mai lat dar fundaţiile din piatră ale Clădirii II l-au străpuns.
Acest drum se compune dintr-un pat de pietriş ce are o grosime de cca. 0,30 m peste care constatăm o peliculă de cca. 0,5 m de nisip cu pietriş bine tasat ce reprezintă prima fază a drumului care străbate aşezarea civilă de la Tibiscum-Jupa. La centru, drumul este bombat, iar în apropierea Edificiului A nu am constatat existenţa rigolelor.
Evoluţia cronologică a acestuia o putem pune în legătură cu ridicarea construcţiilor din piatră ale Edificiului A ce s-au făcut cu siguranţă în timpul lui Hadrian.
Drumul din aşezarea civilă:
Am considerat foarte important ca pentru o restaurare a drumului din oraş (aşezarea civilă) să efectuăm o cercetare arheologică sistematică asupra acestuia în dreptul clădirilor II şi XIII (4) cercetare efectuată în campania anului 2002.
La adâncimea de -1,50 m s-au descoperit urmele de la dărâmăturile de la edificiul A şi clădirea II, faza de lemn. La 1 m adâncime, peste aceste dărâmături se constată o primă nivelare pe o porţiune de 6,40 m de pământ amestecat cu arsură şi urme de la construcţii. Peste acest strat constatăm existenţa unei pelicule de 0,20 m de pietriş şi bolovani ce constituie substrucţia drumului, peste care s-a depus un strat de pietriş ce conţine minereu de fier fiind brun-roşu şi care se prezintă în stratigrafia noastră sub forma unei pelicule late de 4 m, foarte bine tasat şi care este acoperit de un strat de cca. 0,5 m de pământ brun cu nisip. Aceasta este prima faza de dezvoltare a drumului ce va mai cunoaşte câteva etape pe parcursul secolului al III-lea.
De-o parte şi de alta, constatăm existenţa rigolelor late de1,30 m şi respectiv 1,10 m în dreptul fiecărei clădiri în parte. Aceste rigole sunt umplute cu straturi succesive de nisip foarte fin rezultat în urma ploilor.
Această fază a drumului roman din oraş corespunde cel mai bine cu evoluţia urbană a aşezării noastre, la sfârşitul secolului al II-lea şi începutul secolului al III-lea.
Drumurile de acces în aşezările romane de la Tibiscum:
Până acum se considera că accesul spre Tibiscum, dinspre Caput Bubali se făcea în direcţia castrului mic pin dreptul Porţii Decumana. În vara anului 2003 datorită lucrărilor de introducere a fibrei optice, în dreptul rezervaţiei arheologice de la Tibiscum au fost surprinse două drumuri romane care îşi îndreaptă traiectul spre intrarea în Tibiscum. În primul rând a fost identificat un drum cu o lăţime de 7 m şi aflat la cca. -0,15 m adâncime pe partea stângă a şoselei Caransebeş-Timişoara, la 165 m sud de drumul de acces în Rezervaţia arheologică şi la 300 m vest de incinta castrului mare, perpendicular pe Porta Decumana.
Aşa cum am spus, drumul se compune dintr-un strat compact de pietriş bine tasat ce are o grosime de numai 0,25 m în partea centrală, care este şi bombată. De-o parte şi se alta, acesta se îngustează, nu au fost descoperite lespezi sau alte urme de pietruire.
La 200 m nord, pe aceeaşi parte a şoselei, am mai descoperit existenţa celui de-al doilea drum. Acesta a fost surprins doar în ultima lui fază la adâncimea de 1 m şi constă dintr-un strat compact de pietriş cu bolovani de râu bine tasaţi. Şi acest drum are o lăţime tot de 7 m şi după toate aparenţele pare mai bine lucrat decât celălalt drum descoperit.
Nu dispunem pentru moment de nici un indiciu legat de o posibilă datare sau destinaţie a acestora până nu vom efectua şi alte cercetări pentru a elucida această problemă nouă care a apărut.
Lucrările de conservare primară la Clădirile III (3) şi VI (6):
Tot în campania arheologică din anul 2002 am reuşit să efectuăm şi lucrări de conservare primară la clădirile III (3) şi VI (6) din aşezarea romană de la Tibiscum-Jupa.
Aceste lucrări au presupus refacerea porţiunilor de zid dărâmate sau repararea în cazul mai fericit al existenţei zidăriei. Peste zidurile refăcute a fot turnată o şapă de ciment pentru protejarea monumentelor de intemperii.
Tehnici de cercetare utilizate:
La secţiunea S 1/2002 a fost folosită tehnica fişelor de context arheologic ce se dovedeşte deosebit de fructoasă în cercetare şi documentare. Pentru stabilirea structurii petrologice a obiectelor descoperite am apelat la un laborator zonal.
Obiectivele cercetărilor viitoare:
Odată terminată cercetarea sistematică la Clădirea XIII (4), vom începe lucrările de conservare primară, prin refacerea zidăriei şi punerea în valoare a acestei construcţii.
Pentru campania arheologică din anul 2003 propunem continuarea lucrărilor de conservarea primară la Clădirea I (1) şi II (2), urmând ca în viitor să terminăm şi clădirile VII şi VIII.
Abstract other lang.
Abstract    During the 2002 archaeological campaign the main goal of the investigations at Tibiscum-Jupa was to excavate the Roman road and to extend the excavations inside a building, as well as to carry out the primary conservation of two buildings found in the area of the civil settlement. At the same time, we carried out also primary conservation works at two buildings.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu