Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Pietrele | Commune: Băneasa | County: Giurgiu | Site: Gorgana | Excavation Year: 2002

Excavation Year   2002
Epoch
Neolithic
Periods
Eneolithic
Site Category
Civil;
Domestic
Site Types
Tell
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Giurgiu
Locality   Pietrele
Commune   Băneasa
Site  Gorgana
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Dragoman Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Garner Jennifer Ruhr-Universität Bochum, Germany
Hansen Svend Site director Ruhr-Universität, Institut für Archäologische Wissenschaften, Bochum, Germany
Klimscha Florian Ruhr-Universität Bochum, Germany
Koprivc Ute Ruhr-Universität Bochum, Germany
Oanţă-Marghitu Sorin Muzeul Naţional de Istorie a României
Reingruber Agathe
Tănăsescu Bogdan Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", Giurgiu
Vulpe Alexandru Site director Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
National Arch. Record Site Code 101038.01
Report În cadrul unui proiect de cercetare româno-german, în anul 2002 au fost reluate săpăturile arheologice în tell-ul de la Pietrele - punctul "Gorgana" (com. Băneasa, jud. Giurgiu). Programul de cercetare (finanţat în anul 2002 de partea germană) este proiectat pentru o durată de cel puţin cinci ani şi are un caracter interdisciplinar.
Ne sunt cunoscute 72 de tell-uri din sudul României, dintre care 9 au fost obiectul unor cercetări sistematice, în 7 situri s-au întreprins săpături de salvare iar alte 10 tell-uri au fost sondate pentru a se obţine informaţii stratigrafice. În toate cazurile rezultatele săpăturilor au fost valorificate sub forma unor rapoarte de săpătură, al căror conţinut dovedeşte că obiectivul principal al cercetării tell-urilor era stabilirea şi ulterior verificarea cronologiei relative a sitului respectiv. O abatere de la regulă o constituie articolele în care sunt publicate obiecte/contexte definite ca fiind "spectaculoase" sau "speciale": piese de aur, obiecte de cupru, statuete antropomorfe etc. Cu unele excepţii, publicarea amănunţită a rezultatelor sau interpretările privind formarea tell-urilor lipsesc, iar analizele privind flora, fauna şi tehnicile de subzistenţă sunt într-un stadiu incipient. Cercetarea amănunţită a tell-urilor din bazinul inferior al Dunării (în special a celor din Muntenia) a rămas încă un deziderat. Proiectul Arheologic Pietrele urmăreşte să completeze datele obţinute de alte programe de cercetare a tell-urilor din sudul României (Bailey et al. 2002; Bem et al. 2001; Marinescu-Bîlcu et alii 1996-1998; Marinescu-Bîlcu et alii 1997; Popovici şi Ryalland 1996).
În urma unor cercetări de suprafaţă efectuate în judeţele Teleorman şi Giurgiu de către Svend Hansen, Alexandru Dragoman şi Bogdan Tănăsescu, în luna iunie 2002 am ales tell-ul de la Pietrele - punctul "Gorgana" pentru a fi cercetat sistematic dată fiind amplasarea geografică a sitului în aria de nord a complexului Gumelniţa-Kodzadermen-Karanovo VI, ca punct de legătură între sud-estul şi centrul Europei. Potenţialul sitului este demonstrat şi de rezultatele săpăturilor anterioare.
Obiectivele proiectului sunt următoarele:
- obţinerea a cât mai multor informaţii privind cronologia relativă şi absolută a sitului: date radio-metrice şi analiza ceramicii - ambele puse în relaţie cu observaţiile stratigrafice;
- analizarea structurilor de locuire: arhitectura construcţiilor eneolitice şi semnificaţia acestora;
- analizarea materialelor descoperite nu numai din punct de vedere tipo-cronologic, ci şi din punct de vedere tehnologic;
- reconstituirea detaliată a tipului de subzistenţă;
- stabilirea modului în care s-a format tell-ul: ce a determinat comunitatea din prima aşezare plană de la Pietrele să-şi continue existenţa în acelaşi loc;
- relaţia între tell-ul de la Pietrele şi mediul geografic înconjurător: se vor face cercetări în vederea reconstituirii mediului geografic preistoric;
- reconstituirea sistemelor de schimb la mare distanţă prin analizarea surselor de materie primă;
- efectuarea de cercetări geomagnetice în vecinătatea tell-ului în vederea identificării altor structuri de locuire decât cele de pe tell, dar şi a necropolei corespunzătoare sitului/siturilor.
Tell-ul din punctul "Gorgana" se află la jumătatea distanţei dintre satele Pietrele şi Puieni, pe marginea terasei Dunării, la cca. 7 km de malul fluviului. Spaţiul dintre terasă şi Dunăre, înainte ocupat de mai multe bălţi (cea mai importantă fiind Balta Pietrele), a fost "redat agriculturii" prin amenajarea mai multor canale. Tell-ul are o formă ovală cu diametrul E - V de 96,70 m şi cel N - S de 90 m. Înălţimea este de aproximativ 9 m. Partea de sud-est a tell-ului este deranjată de o groapă săpată de localnici până la aproape -3 m adâncime pentru exploatarea pietrei necesară pavării drumurilor. La răzuirea "profilului" de nord (Secţiunea A) am observat că groapa a deranjat o construcţie modernă din beton; în profil şi în umplutura gropii am găsit fragmente ceramice de tip Gumelniţa şi fragmente de statuete antropomorfe. În partea de sud-vest a tell-ului am observat o altă zonă deranjată care ar putea fi săpăturile făcute de Dumitru Berciu în anii '40. Mai multe "sondaje" de mici dimensiuni au fost executate de un fost profesor de istorie al Şcolii Generale din Pietrele în anii '80. La răzuirea profilului uneia dintre aceste intervenţii moderne (Secţiunea C) am găsit piese de os şi de silex, fragmente ceramice de tip Gumelniţa, oase de animale şi bucăţi de chirpic.
Tell-ul de la Pietrele a fost cercetat anterior de Dumitru Berciu (Berciu 1956). În octombrie 1943 a făcut un sondaj de 4,7 x 3 m care a atins adâncimea de -3 m. Între 12-28 august 1948, D. Berciu a efectuat un alt sondaj (7 x 7,5 m) a cărui suprafaţă săpată a fost treptat restrânsă pentru a ajunge la "solul viu". D. Berciu a surprins mai multe nivele Boian şi Gumelniţa, stabilind următoarea stratigrafie:
- Gorgana IV (Gumelniţa III): -0,20 -1,20 m
- Gorgana III (Gumelniţa II): -1,20 -3,65 m
- Gorgana II (Gumelniţa I): -3,65 -5,30 m
- Gorgana I (Boian): -5,30 -6,25 m
Săpăturile arheologice propriu-zise din anul 2002 au constat în deschiderea unei secţiuni de 13 x 7 m (Secţiunea B) în partea de nord a tell-ului. Chiar în solul vegetal au apărut oase de animale, cochilii de scoici, bucăţi mici de chirpic şi fragmente ceramice (Gumelniţa şi două cioburi Dridu). În partea de nord a secţiunii, la 5 cm sub iarbă am observat o masă compactă de chirpic ars şi resturi mari de perete in situ. La demontarea chirpicului am găsit multe fragmente ceramice de tip Gumelniţa, cochilii de scoici, oase de animale, piese de silex şi o sulă de cupru. Sub dărâmătură s-au păstrat colţul de nord-vest şi fragmente de pereţi aflaţi în elevaţie până la 0,30 m, aparţinând unei construcţii eneolitice orientate N - S. Lângă peretele de est al acesteia s-a găsit un topor de silex. În apropierea construcţiei au fost descoperite două structuri din chirpic ars cu pereţii înalţi de aproximativ 0,30 m, cu partea de sus făţuită şi rotunjită. O a treia structură din chirpic ars a fost cercetată în partea de nord-est a secţiunii. Lângă aceste complexe s-au descoperit mai multe vase in situ (castroane, vase cu capac) şi cel puţin 7 râşniţe de piatră puternic arse şi fragmentate. Pe baza prezenţei râşniţelor de piatră, dar şi a analogiilor cu situaţii similare de la Goljamo Delèevo, Ovèarovo, Poduri, aceste "instalaţii" din chirpic ars ar putea fi puse în legătură cu prelucrarea cerealelor. În partea de sud a secţiunii au apărut doar mici concentrări de chirpic şi fragmente ceramice, fapt care sugerează că în această zonă construcţia a fost distrusă, probabil de o săpătură arheologică mai veche. De asemenea, în partea de vest construcţia a fost deranjată de alte două sondaje mai vechi late de 1 m, separate de un "martor". În "martor" s-a păstrat un rest de podină uşor ridicată spre est, ceea ce poate indica faptul că unul din sondajele mai sus-amintite a demontat peretele unei construcţii. Podina, arsă la roşu dar cu unele porţiuni rămase nearse (lut galben-verzui), suprapune un strat de cenuşă cu multe cochilii de scoici, mici fragmente ceramice şi pietricele. În partea de est a secţiunii a fost descoperită o mandibulă umană. În această campanie am atins nivelul de călcare corespunzător complexelor descrise mai sus. Din fericire, deranjamentele moderne au afectat doar acest nivel.
La 100 m est de tell, pe marginea terasei, am făcut un sondaj restrâns (1,5 x 1,5 m) a cărui funcţionalitate iniţială a fost determinată de raţiuni organizatorice. Sub solul vegetal şi un strat de depunere aluvionară cu grosimea de 1 m a fost delimitat un strat de pământ de culoare brună, gros de 0,60 m, în care am descoperit mai multe fragmente ceramice, unele provenind de la un vas de mari dimensiuni, un pahar pictat cu grafit şi un "rython" fragmentar.
Ceramica din cele două secţiuni aparţine stilului Gumelniţa, constă din 21.275 cioburi (502,35 kg), dintre care 5518 fragmente sunt tipice. Materialul ceramic a fost prelucrat în întregime. Analiza din punct de vedere tehnologic (natura degresanţilor, consistenţa şi structura pastei, arderea), morfologic (forma vaselor, modul de tratare a suprafeţei - inclusiv decorul) şi al datelor metrice (mărimea şi greutatea fragmentelor ceramice) a fost făcută de Agathe Reingruber. Pe baza modului de tratare a suprafeţei vaselor au fost definite două grupe ceramice:
1. prima categorie ceramică (5152 cioburi), include vase decorate cu barbotină, brâuri şi creste în relief, striuri sau impresiuni, modelate din pastă de culoare brună, unele fragmente fiind arse secundar la roşu (2731) sau la negru (311);
2. în a doua categorie a fost inclusă ceramica lustruită (7057 cioburi), din pastă de culoare brună, neagră şi cenuşie; în cazul a 1511 cioburi aparţinând acestei grupe, arderea secundară a modificat structura pastei şi morfologia fragmentelor. Aproape toate fragmentele ceramice conţin mică şi cioburi pisate. Frecvent apar cuarţitul şi mai rar calcarul. Doar ceramica lustruită este decorată prin pictură cu grafit şi cu motive incizate.
Repertoriul formelor cuprinde: vase pântecoase, cu marginea dreaptă sau răsfrântă, umeri profilaţi, fundul plat; capace cu decor plastic, uneori cu mâner în formă de casă miniaturală; vase-strecurătoare; castroane; pahare.
Pe lângă ceramică, în masa de chirpic provenit de la pereţii prăbuşiţi, dar şi lângă structurile de chirpic amintite mai sus, am găsit piese de silex (168), piese din piatră (printre care două topoare şi o măciucă), piese din os (printre care un vârf de săgeată şi un ac) şi trei piese de cupru (un ac, un străpungător şi o piesă fragmentară indeterminabilă). Plastica este reprezentată de două statuete antropomorfe (una feminină şi cealaltă masculină), trei statuete zoomorfe, un phallus şi o masă miniaturală. Oasele de animale şi cochiliile de scoici (27,83 kg) urmează a fi prelucrate.
Materialul arheologic, păstrat în depozitul Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan" (Bucureşti), va fi publicat într-un raport de săpătură detaliat.
Cercetările din anul 2003 au în vedere extinderea săpăturii în partea de nord a tell-ului pentru a stabili mai precis contextul căruia aparţin complexele cercetate, deschiderea unei secţiuni în partea de sud a tell-ului, prospecţiuni geo-magnetice şi descoperirea eventualei necropole.
Abstract other lang.
Abstract   The 2002 archaeological excavations consisted in opening a section in the north part of the tell. One hundred meters east of the tell, on the edge of the terrace, we conducted a small survey.
The pottery from the two sections belongs to the Gumelniţa pattern. We also found flint artifacts (168), stone artifacts (including two axes and a club), bone artifacts (including an arrow tip and a pin), and three copper artifacts (a pin, an awl, an unidentifiable fragmentary artifact), two anthropomorphic statuettes (one female, the other male), three zoomorphic statuettes, a phallus and a miniature table.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu