Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Polocin | Commune: Iveşti | County: Vaslui | Site: Islaz | Excavation Year: 2002

Excavation Year   2002
Epoch
Early Migrations Period (3rd - 6th cent.);
Late Migrations Period (7th - 11th cent.)
Periods
Migrations Period
Site Category
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Vaslui
Locality   Polocin
Commune   Iveşti
Site  Islaz
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Mamalaucă Mircea Site director Muzeul "Vasile Pârvan", Bârlad
National Arch. Record Site Code 164589.03
Report Deşi preconizam că anul 2003 va fi ultimul în ceea ce priveşte cercetarea în necropola de secol IV p. Chr. din locul "La Movilă", sat Pogoneşti, com. Iveşti situaţia întâlnită în teren ne-a determinat să ne modificăm într-o oarecare măsură planurile.
Înaintea declanşării campaniei de săpături arheologice, din toamna anului trecut nu la o distanţă prea mare de necropola de secol IV, cercetată pe parcursul anilor anteriori, au ieşit la iveală noi mărturii arheologice.
Pe parcursul ultimilor ani locuitorii satului Polocin, com. Iveşti ne-au semnalat prezenţa în apele pârâului Tutova a mai multor fragmente ceramice precum şi a unor resturi osteologice de factură umană. Situaţia s-a repetat şi în vara anului trecut când în albia pârâului, ca urmare a prăbuşirilor repetate a malurilor, s-au conturat urmele unui mormânt de inhumaţie din care am reuşit să recuperăm două vase.
Locul în care au ieşit la iveală aceste noi vestigii se află la circa 400 m N de locul "La Movilă", pe malul opus al pârâului Tutova în punctul numit de localnici Islaz. Pentru a preîntâmpina distrugerea totală a acestor vestigii am hotărât să trasăm câteva secţiuni în imediata apropiere a albiei pârâului, mai exact am executat cinci secţiuni, două N - S lungi de 22 m şi late de 2 m, şi trei secţiuni orientate E - V lungi de 18 m şi late de 1,5 m. Rezultatele acestui sondaj de salvare au fost peste aşteptările noastre, în cele cinci secţiuni trasate am descoperit 17 morminte din care 14 am reuşit să le scoatem la suprafaţă, iar trei urmează să le cercetăm cu prilejul unei campanii viitoare.
Din cele 14 morminte, 5 (M 2, M 3, M 4, M 6, M 7) au fost de incineraţie, iar 9 (M 1, M 5, M 7, M 8, M 10, M 11, M 12, M 13, M 14) de inhumaţie. Din cele cinci morminte de incineraţie, patru aveau resturile cinerare aşezate în urne constând din unul sau două vase ceramice sau fragmente din vase, iar într-o situaţie (M 2) resturile cinerare erau aşezate direct pe pământ.
În ceea ce priveşte mormintele de inhumaţie trebuie spus că cinci dintre ele au fost nederanjate, iar celelalte patru au fost deranjate din vechime. Din cele nouă morminte de inhumaţie, cinci sunt orientate N - S, cu mici deviaţii de la axa N - S, în timp ce trei sunt orientate aproximativ E - V în timp ce M 10 se rezumă doar la o parte din calota craniană, neputându-i-se determina orientarea. Dintre mormintele orientate N - S patru sunt nederanjate, în timp ce din cele orientate E - V, doar unul a rămas nederanjat, din vechime - M 13. În cadrul celor patru morminte nederanjate orientate N - S, scheletele celor decedaţi erau aşezate cu capul la nord şi picioarele la sud în timp ce în mormântul orientat E - V, cel decedat a fost aşezat cu capul la est şi picioarele la vest.
Încercând să realizăm o scurtă prezentare a inventarului descoperit în cele 14 morminte trebuie spus de la bun început faptul că acesta este cel puţin din punct de vedere numeric net superior celui descoperit în necropola din punctul "La Movilă". Inventarul descoperit se remarcă însă atât prin număr cât şi prin varietate. Aproape în fiecare mormânt se găsesc cel puţin 1 - 2 piese de inventar de diverse categorii, de la ceramică la obiecte de podoabă.
Referindu-mă la obiectele ceramice trebuie să amintesc că în morminte am descoperit atât vase lucrate cu mâna, cât şi din acelea lucrate la roată care de altfel, sunt şi cele mai numeroase. Din punct de vedere al culorii întâlnim atât ceramică de culoare roşu-cărămiziu cât mai ales ceramică de culoare cenuşiu închis, care este de altfel predominantă.
Vorbind de varietatea inventarului, alături de ceramica de diverse forme şi dimensiuni trebuie amintite şi destul de numeroasele obiecte de podoabă şi de uz personal, cum ar fi: piepteni şi piepteni pandantiv, fibule, catarame, ace de păr, pandantive ghioc şi nu în ultimul rând mărgele de forme şi dimensiuni diferite.
Dintre toate obiectele de inventar se detaşează însă prin frumuseţe şi realizare tehnică o mărgică din sticlă, care de altfel reprezintă a doua piesă de asemenea natură descoperită până la această dată pe teritoriul României. Mărgica are diametrul de aproximativ 24 mm, iar pe centrul ei este străpunsă de o gaură cu diametrul de 6 mm, având suprafaţa împărţită în 24 de registre, unsprezece din acestea având fondul verde închis şi o floare de culoare galbenă pe mijloc (floarea soarelui?) iar zece au fondul albastru iar floarea este de culoare albă (floare de colţ). În alte două registre de pe suprafaţa mărgelei se află două chipuri umane, iar în cel de-al 24-lea registru pe un fond galben se află o mulţime de pătrăţele de culoare verde care creează impresia unei table de şah.
O mărgică aproape similară cu cea prezentată mai sus a fost descoperită în necropola de secol IV p. Chr. de la Bârlad, Valea-Seacă, fiind încadrată cronologic la graniţa dintre secolele IV şi V p. Chr. Mărgica descoperită în mormântul 546 de la Bârlad, Valea-Seacă a fost considerată de autorul descoperirii drept o mărturie creştină, datorită conturării unei cruci ca urmare a dispunerii într-o anumită formă a registrelor cu imagini de pe suprafaţa mărgelei. Şi imaginii care se evidenţiază pe suprafaţa mărgelei descoperite de curând în locul Izlaz i s-ar putea da o astfel de interpretare.
Întrebarea care se pune însă este de ce la o distanţă atât de mică - aproximativ 400 m - există două necropole care prin materialul arheologic descoperit par a aparţine aceleiaşi epoci şi culturi, dar între care există şi unele diferenţieri mai ales în ceea ce priveşte situaţia întâlnită în unele morminte.
Este oare vorba de două faze de înmormântare cu un decalaj de timp între ele? Avem oare de a face cu două aşezări, fiecare cu necropola proprie? Puţin probabil. Cele două necropole au fost folosite de populaţii aparţinând unor etnosuri diferite?
După cât este de uşor de sesizat, noua descoperire ridică o serie întreagă de semne de întrebare a căror răspuns îl vom putea obţine doar în urma derulării, în anii ce urmează, a unei cercetări sistematice , dar în acelaşi timp ea ne permite să ne facem o imagine mai exactă asupra comunităţilor umane din zona de sud a Podişului Moldovei, dintr-o perioadă extrem de zbuciumată, dar şi interesantă.
Abstract other lang.
Abstract   We found 14 inhumation and cremation graves. Grave goods: pottery, many ornaments and personal belongings, such as: combs and pendant combs, fibulas, buckles, hair pins, pendants and, last but not least, beads of various shapes and sizes.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu