Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Satu Nou | Commune: Oltina | County: Constanţa | Site: Valea lui Voicu | Excavation Year: 2002

Excavation Year   2002
Epoch
Bronze Age;
Hallstatt;
Latene
Periods
Bronze Age;
Hallstatt;
La Tène
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Satu Nou
Commune   Oltina
Site  Valea lui Voicu
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Conovici Niculae
Ganciu Petcu Anca
Irimia Mihai
National Arch. Record Site Code 62510.02
Report Situl arheologic de la Satu Nou – Valea lui Voicu este situat pe un promontoriu din marginea Dunării, în mare parte distrus prin eroziune naturală1.
În săpăturile din 2002 a fost încheiată cercetarea viroagei cu depunere hallstattiană din cadrul suprafeţei S I, situate pe platoul principal al aşezării. Secţiunea magistrală S II de pe Platoul II a fost prelungită spre nord cu 22 m. În acest fel a fost încheiată secţionarea pe direcţia N - S a acestui platou.
Suprafaţa S I:
Săpăturile s-au concentrat asupra carourilor 11N-15N şi 19N-23N, unde rămăsese de cercetat partea inferioară a depunerii hallstattiene. Au apărut în continuare aglomerări de pietre (unele arse), fragmente ceramice Babadag I şi II, Coslogeni şi oase de animale. Alături de acestea au apărut alte câteva obiecte hallstattiene: două săpăligi din corn de cerb fragmentare, aşchii de silex, un percutor, fragmente de unelte din piatră şlefuită, o fusaiolă, o piatră de râşniţă fragmentară şi o cute de ascuţit. Au apărut de asemenea câteva fragmente de calotă umană (c 20N, 22N). În umplutura din c 11N s-a descoperit un schelet de porc păstrat fragmentar (fără picioare), iar în c 13N un schelet de câine întreg. În marginea estică a săpăturii, în scursura malului, au apărut şi câteva fragmente ceramice, un cuţit şi o fusaiolă getice.
Încheierea cercetării depunerii hallstattiene a confirmat observaţiile din campania precedentă. Această parte a viroagei nu adăpostea complexe de locuire ci doar deşeuri, gunoaie menajere, inclusiv schelete (stârvuri) de animale abandonate. Nu au apărut resturi de lipitură de la pereţii unor locuinţe, nici vetre sau gropi. De altfel, zona cercetată se afla chiar în marginea aşezării.
Au fost definitivate profilele magistrale ale sectorului şi au fost înregistrate în plan şi prin fotografii complexele apărute. Cu aceasta, cercetarea Platoului I poate fi considerată încheiată în stadiul actual al cercetării.
Secţiunea magistrală S II, prelungire nord:
Secţiunea magistrală S II de pe Platoul II a fost prelungită spre nord cu 22 m, în continuarea săpăturii din 19952.
Cercetarea din anul 2002 completează observaţiile făcute în 1995. Stratul arheologic are o grosime de cca. 1 - 1,25 m, (inclusiv stratul vegetal). Locuirea getică aparţine secolului III a. Chr şi secolului I a. Chr.
Locuirea getică din secolul I a. Chr. a fost pusă în evidenţă prin cercetarea a două gropi (G 28, 31) care pot fi datate pe baza materialului ceramic în această perioadă. Alte fragmente ceramice datate cu certitudine în secolul I a. Chr au fost descoperite în c 8N-10N şi c 16N-18N: căţui, fructiere, capace lucrate la roată, amfore de tip Pseudocos, chiupuri. Nu au putut fi puse în legătură directă cu alte complexe.
Locuirea din secolul III a. Chr. a furnizat material ceramic numeros: în special fragmente de amfore de Rhodos, Sinope şi Heracleea Pontica, ceramică lucrată cu mâna. Descoperirile din această perioadă se concentrează în c 8N-10N şi c 16N-18N. Au fost cercetate două gropi care pot fi atribuite secolului III a. Chr. (G 33 şi 34).
Stratul getic în ansamblu, fără distincţie clară între cele două faze, are un aspect brun-cenuşos.
Nivelul de locuire hallstattian, de culoare brun-gălbuie, a fost pus în evidenţă prin cercetarea mai multor gropi (G 29, 30, 32 35 şi 36). Inventarul gropilor constă în material ceramic fragmentar, oase în număr mare şi pietre. S-au identificat buze de vase lucrate cu mâna, ceramică lustruită (ceşcuţă sau bol, cu gura evazată, culoare cenuşie; buză de vas mare, buză de vas globular, fragment de strachină cu marginea arcuită în interior). Nu au fost surprinse resturi de locuinţe, ci doar fragmente de lipitură arsă antrenate în strat.
Pe baza descoperirilor de până acum, rezultă că Platoul II a fost ocupat în aceleaşi perioade cu platoul principal, dar densitatea de locuire a fost mult mai redusă.
În timpul săpăturilor a fost alcătuită documentaţia arheologică, constând din planuri, completarea profilelor magistrale, fotografii prelevate în cursul săpăturilor. Materialul arheologic adunat, împreună cu toată documentaţia grafică originală sunt depuse la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. O copie a documentaţiei grafice, la scară redusă (1:50) se află la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", împreună cu un rând de fotografii. Restaurarea şi conservarea materialelor arheologice se face la muzeul constănţean, iar prelucrarea lor ştiinţifică va fi făcută de membrii colectivului de cercetare.
Pentru campania viitoare avem în vedere clarificarea altor probleme: locuirea de pe Platoul II, structura sistemului defensiv al Platoului II (val şi şanţ de apărare). Este necesară şi efectuarea unui sondaj în aşezarea fortificată din punctul "Vadu Vacilor", unde presupunem că s-au mutat locuitorii de la "Valea lui Voicu" în cursul secolului II a. Chr.
Abstract other lang. Pendant les fouilles de 2002 nous avons fini la récherche du vallon hallstattien identifié dans la Surface I, du plateau principal. La section magistrale S II a été prolongée de 22 m pour aboutir a l’extrémité Nord du Plateau II, vers l’ancienne fossée de défense qui le séparait du plateau principal.
La Surface S I:
Les fouilles ont été concentrées dans les C 11N-15N şi 19N-23N, en épuisant la partie inférieure de la couche hallstattienne. On a trouvé de nouveau des amas de pierres (une partie brulées), de tessons céramiques Babadag I et II, Coslogeni et os d’animaux. Parmi les derniers figuraient une squelette complete de chien, une fragmentaire de cochon et des fragments de callotte cranienne humaine. Parmi les autres objets nous citons deux utils en corne de cerf (charrue primitive), des morceaux de silex, un percuteur, des fragments d’outils en pierre polie, un métier a tisser, une pierre de moule fragmentaire et une pierre a aiguiser.
La fin de la recherche dans le "vallon" hallstattien a confirmé les observations de l’an dernier. Dans l’aire étudié il n’y avait que des déchets ménageres, y compris des squelettes (charognes) abandonnées d’animaux. Les restes de parois, les foyers et les fosses sont absentes dans cette zone située a l’extrémité de l’établissement.
Nous avons complété les profils magistraux du secteur et documenté en plan et en photographies les complexes identifiés. Nous considérons la fouille du plateau principal comme achevée, pour le stade actuel de la recherche.
La Section magistrale S II, extension Nord:
La Section magistrale S II, emplacée sur le deuxieme plateau a été prolongée vers le Nord de 22 m, en continuant les fouilles des années antérieures. Son but a été d’achever la recherche stratigraphique du plateau respectif.
La couche archéologique a une profondeur de 1 a 1,25 m. Elle témoigne l’occupation du site pendant le Hallstatt moyen (civilisation de Babadag) ainsi que durant le IIIe et le Ier s. av. J.-C. (civilisation gete). Les recherches antérieures ont mis en evidence des objets sporadiques plus anciens, sans traces évidentes d’occupation.
L’occupation du Ier s. av. J.-C a été documentée par deux fosses (G 28, 31) et par des fragments céramiques locales et hellénistiques (amphores Dressel 2-4) trouvés dans la couche supérieure (surtout entre les carreaux 8N-10N et 16N-18N) et dans les fosses. A côté deux on a trouvé nombre de pierres de divers dimensions, d’os d’animaux et de poisson.
L’occupation du IIIe s. av. J.-C. est documentée aussi par deux fosses (G 33 et 34) et par des trouvailles céramiques hors contexte: fragments d’amphores de Rhodes, Sinope et Héraclé Pontique, céramique locale travaillée a la main. Les matériaux archéologiques étaient concentrés aux extrémités de la section (les carreaux 8N-10N et 16N-18N). Les pierres et les os d’animaux et de poisson sont aussi présents.
Dans son ensamble, la couche gete a un aspect cendreux, sans distinction entre les deux phases d’occupation.
La couche hallstattienne, de couleur brune, a donné plusierus fosses (G 29, 30, 32 35 et 36). Dans ces fosses on a trouvé des fragments céramiques, os d’animaux et pierres.
Les traces des maisons in situ et les foyers manquent dans toutes les couches, a part quelques fragments épars d’enduit brulé.
Le recherche de la Sectieon II dans son ensamble témoigne les memes étapes d’occupation que sur le plateau principal, mais avec une densité d’habitat beaucoup plus réduite.
Abstract   
Bibliography - Aşezarea getică fortificată de la Satu Nou -"Valea lui Voicu" (com. Oltina, jud. Constanţa). Raport preliminar, Thraco-Dacica 10, 1989, p. 115-154.
- Săpăturile arheologice în aşezarea getică fortificată de la Satu Nou, com. Oltina - campania 1989, Pontica 23, 1990, p. 81-96.
- Timbres amphoriques et autres inscriptions céramiques découverts a Satu Nou (comm. d'Oltina, dép. de Constantza), Dacia NS 35, 1991, p. 139-176.
- Descoperiri hallstattiene în zona davei getice de la Satu Nou, com. Oltina, jud. Constanţa, Pontica 26, 1993, p. 51-114;
- Noi date arheologice privind începuturile culturii Poieneşti - Lukaşevka şi prezenţa bastarnilor în Dobrogea, SCIVA 43, 1992, 1, p.3-14 (autor N. Conovici).
- Sistemul defensiv al davei getice de la Satu Nou-Valea lui Voicu, în Studia in honorem Ion Niculiţă, Chişinău 1999, p. 196-211.
Rezultatele cercetărilor au fost făcute cunoscute la diferite manifestări ştiinţifice. Alte studii sunt în pregătire. De asemenea, fiecare campanie a fost prezentată la sesiunile anuale prin rapoarte preliminare de săpătură şi figurează în Cronica săpăturilor arheologice din România începând cu anul 1995.
Bibliographic notes 1. Pentru descrierea sumară a sitului vezi CCA, campania 2000, p. 218-221. Pentru cercetarea din anul precedent vezi CCA, campania 2001, p. 277-279.
2. Pentru rezultatele cercetărilor din S II din anul 1995 vezi CCA, campania 1995, p. 102-103.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu