Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Zalău | County: Sălaj | Site: Palvar | Excavation Year: 2002

Excavation Year   2002
Epoch
Late Migrations Period (7th - 11th cent.);
Early Medieval
Periods
Migrations Period
Site Category
Defence;
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Fortifications;
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Sălaj
Locality   Zalău
Commune   mun. Zalău
Site  Palvar
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Băcueţ-Crişan Dan Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Bejinariu Ioan Site director Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
National Arch. Record Site Code 139713.01
Report Situl arheologic de la Zalău punctul "Palvar" este plasat pe teritoriul oraşului Zalău, pe strada Crasnei în incinta Poligonului militar de tancuri.
Primele cercetări realizate în acest punct au fost realizate în 1989 şi au avut un caracter de salvare. În urma acestor cercetări au fost descoperite mai multe morminte de inhumaţie, creştine, cu orientare V - E, morminte dispuse pe trei şiruri paralele, datate în secolele IX-X p. Chr. Cercetările în acest sit au fost reluate în anul 2000, fiind descoperite încă două morminte de inhumaţie. În anul 2001 au fost descoperite patru morminte şi două locuinţe. Stadiul actual al cercetării permite datarea necropolei în prima jumătate a secolului X, necropolă care suprapune o aşezare databilă la sfârşitul secolului IX - începutul secolului X.
Obiectivele cercetării:
Campania de cercetări desfăşurată în anul 2002 a avut ca scop principal sondarea fortificaţiei medievale-timpurii precum şi extinderea investigaţiilor asupra necropolei şi a aşezării în vederea clarificării modului de dispunere a locuinţelor, surprinderea marginilor necropolei
În cadrul campaniei de cercetări desfăşurată în anul 2002, au fost investigate două sectoare: necropolă-aşezare şi fortificaţie.
Cercetările din sectorul aşezare-necropolă:
În acest sector au fost trasate secţiunile S 1/2002, S 2/2002, a fost extinsă caseta C 1/2000 şi deschisă caseta C1/2002.
S 1/2002. S 1 avea dimensiunile de 8,50 x 3 m şi a fost deschisă între C 5/2001 şi C 6/2001.
În secţiune a fost surprins un mormânt de inhumaţie (M 1) şi o parte dintr-o construcţie (atelier de fierar?). Mormântul suprapunea construcţia respectivă.
Mormântul M 1/2002. Orientare E - V. A fost conturat la adâncimea de -0,20 m faţă de nivelul actual de călcare, fundul gropii fiind atins la adâncimea de -0,36 m. Groapa mormântului a fost săpată în lutul galben (sterilul arheologic), este de formă oval-alungită, umplută cu pământ negru. Scheletul s-a păstrat foarte prost, fiind recuperate foarte puţine oase din zona picioarelor. Mormântul era lipsit de inventar, în groapă au fost descoperite câteva fragmente ceramice. Prezenţa ceramicii se explică prin faptul că groapa mormântului a fost săpată în umplutura construcţiei, pământul rezultat (excavat din umplutura construcţiei) fiind apoi folosit la acoperirea defunctului în mormânt.
Urmele construcţiei au fost sesizate la adâncimea de -0,25 m, sub forma unei pete de culoare neagră.
Deoarece complexul a fost surprins parţial în S 1/2002 a fost deschisă secţiunea S 2/2002.
S 2/2002. S 2 avea dimensiunile de 6,40 x 2 m şi a fost trasată perpendicular pe S 1/2002 (spre est).
La adâncimea de -0,25 m faţă de nivelul actual de călcare, au fost sesizate urmele construcţiei (atelier de fierar?).
Din păcate nu a fost surprinsă toată suprafaţa complexului.
Atelier de fierar (?). Deşi nu a fost cercetat în totalitate, complexul pare să fi avut o formă rectangulară, fiind de altfel surprins un colţ al construcţiei. Complexul a fost săpat în lutul galben (steril arheologic), fundul acestuia fiind atins la adâncimea de -0,70 -0,75 m faţă de nivelul actual de călcare. Inventarul complexului constă (în principal) în ceramică, lucrată cu mâna (foarte puţină), la roata înceată sau la roata rapidă (majoritatea). Formele ceramice identificate sunt oala fără toarte şi tăviţa. Ornamentele sunt prezente numai pe oalele fără toarte, sunt realizate prin incizare, motivele decorative fiind: linii drepte paralele, linii în val, benzi de linii drepte paralele.
Alături de ceramică au fost descoperite mai multe bucăţi de zgură de fier precum şi două cuţite de fier fragmentare. Unul dintre cuţite este rupt din vechime. Celălalt cuţit este mai interesant deoarece nu este o piesă finită. Partea dinspre mâner a lamei cuţitului este aproape finisată, însă porţiunea dinspre vârf a lamei precum şi vârful acestuia sunt uşor îndoite (în lungimea piesei), prezentând urme grosolane de batere cu ciocanul, această porţiune nefiind deloc finisată. Prezenţa zgurii de fier precum şi a celor două cuţite ne-a determinat să considerăm acest complex ca fiind un atelier de fierar.
Caseta C 1/2000 şi Caseta C 1/2002. Suprafaţa casetei C 1/2000 a fost mărită la dimensiunile de 10 x 4 m. La adâncimea de -0,40 m faţă de nivelul actual de călcare, a apărut urma unei tălpi de lemn ale unei construcţii (locuinţă?), notate L 3. Pentru a cerceta complexul, paralel cu C 1/2000, pe latura sa de nord (cu un martor de 30 de centimetri), a fost deschisă caseta C 1/2002 cu dimensiunile de 3 x 2, 50 m.
În C 1/2002 la adâncimea de -0,30 m au fost surprinse mai multe gropi de stâlp care aparţineau construcţiei L 3.
Construcţia L3. Din păcate nu a fost cercetată toată suprafaţa complexului. Construcţia este de suprafaţă, a fost ridicată pe tălpi de lemn şi pe stâlpi. Este (probabil) de formă rectangulară.
Construcţia pare să fi fost incendiată deoarece în conturul tălpii precum şi în gropile de stâlp au fost descoperite multe bucăţi de lemn ars.
Cercetările din sectorul fortificaţie:
Fortificaţia este plasată pe un bot de deal aflat la o distanţă de cca. 200-300 m sud-est de necropolă şi de aşezare (situate pe terasa de la baza dealului).
În anul 2002 au fost desfăşurate primele cercetări arheologice în acest obiectiv. Au fost trasate patru secţiuni peste elementele defensive ale fortificaţiei.
Secţiunea S 1/2002. Secţiunea avea dimensiunile de 12 x 1,5 m, cu orientare NV - SE. A fost trasată peste valul fortificaţiei. Între metrii 0 - 5 la adâncimea de -0,29 m au fost sesizate urmele unor bârne din lemn (urmele palisadei). La adâncimea de -0,27 -0,30 m au fost conturate mai clar elementele palisadei.
Au fost surprinse urmele a două bârne de lemn, paralele şi la o distanţă de 5 metri una de cealaltă. Cele două erau unite de alte bârne, formând un sistem de casete.
Din păcate zona unde se află şanţul fortificaţiei a fost deranjată de lucrări cu caracter genistic desfăşurate la începutul secolului XX, rezultatele obţinute prin trasarea acestei secţiuni sunt neconcludente, urmând ca cercetările viitoare să vizeze zone nederanjate pentru a putea surprinde şanţul fortificaţiei (nederanjat).
Secţiunea S 4/2002. Secţiunea avea dimensiunile de 6 x 2 m, a fost trasată peste val, paralel cu S 1/2002, la distanţă de 4 m de aceasta. La adâncimea de -0,20 m au fost sesizate cele două bârne paralele.
Secţiunile S 2/2002 şi S 3/2002. Cele două secţiuni cu dimensiunile de 3,40 x 1 m (S 2) şi 3,40 x 1 m (S 3) şi au fost trasate în continuarea secţiunii S 1/2002, spre incinta fortificaţiei cu scopul de a surprinde urmele eventualelor construcţii. În aceste secţiuni nu au fost surprinse urme ale unor construcţii, dar au fost descoperite mai multe fragmente ceramice.
Rezultatele campaniei de cercetări din fortificaţie, desfăşurate în anul 2002, au dus la identificarea modului de realizare a palisadei. Palisada a fost realizată prin ridicarea a două garduri din lemn (paralele) legate între ele cu bârne, formând un sistem de casete. Peste acest gard a fost ridicat valul de pământ. Fortificaţia a fost incendiată, fapt argumentat de mantaua (valului) arsă la roşu şi de bârnele de lemn (palisada) carbonizate. Cele câteva fragmente ceramice descoperite sunt caracteristice secolelor X-XI, dar nu permit realizarea unei încadrări cronologice riguroase. Cercetările din fortificaţie sunt la început, în acest stadiu nu poate fi stabilit cu certitudine raportul cronologic dintre acest obiectiv şi necropolă (sau aşezare).
Locul de păstrare a materialului arheologic:
Materialul arheologic descoperit la Zalău punctul Palvar în campania de cercetări din anul 2002, ca de altfel întregul material descoperit în campaniile din anii 1989, 2000 şi 2001 se află păstrat în depozitele Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography Dan Băcueţ-Crişan, Şantierul arheologic Zalău "Palvar", în CCA, campania 2000, p.274.
Dan Băcueţ-Crişan, Şantierul arheologic Zalău "Palvar", în CCA, campania 2001, p. 338-339.
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu