Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Alba Iulia | Site: Complex Comercial SC Profi Rom Food SRL Timişoara | Excavation Year: 2003

Excavation Year   2003
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Early Medieval
Periods
Roman Period
Site Category
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Alba
Locality   Alba Iulia
Commune   mun. Alba Iulia
Site  Complex Comercial SC Profi Rom Food SRL Timişoara
Site Sector
Site name   Apulum
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Brânda Dan Sever
Dragotă Aurel
Plantos Cristinel
Rustoiu Gabriel Tiberiu
National Arch. Record Site Code 1026.07
Report În perioada 21 august – 31 octombrie 2002, 21 aprilie – 15 august 2003 au fost executate cercetări pentru descărcarea de sarcină arheologică (autorizaţie de săpătură nr. 29/2003, 104/2003) pe terenul situat pe str. Calea Moţilor, f.n. din Alba Iulia. Aici beneficiarul SC Profi Rom Food SRL Timişoara intenţionează să construiască un complex comercial. Terenul se află pe teritoriul fostului oraş roman Apulum.
Zona era cunoscută încă din anii ’50 ai sec. XX pentru descoperirile funerare. În urma cercetărilor arheologice din anii 1979–1984, în 2002 au fost puse în evidenţă două necropole suprapuse din perioada romană (sec. II–III) şi din perioada evului mediu timpuriu (sec. VIII–XI), însumând cca. 1700 de morminte.
Modalitatea de abordare a sitului a constat în practicarea de secţiuni (şanţuri) de dimensiuni variabile cu un "martor" (perete de pământ) având grosimea de 0,5 m între ele şi uneori câte o "casetă". Lungimea secţiunilor (32 la număr), cât şi orientarea, au variat datorită formei viitoarei construcţii, dar şi dorinţei beneficiarului de a descărca arheologic întâi suprafaţa efectivă a magazinului.
Din punct de vedere al ritului funerar, cele 212 de morminte dezvelite (381 împreună cu cele descoperite în anul 2002) în perimetrul obiectivului cercetat, se pot împărţi în patru categorii: I) inhumaţie, II) incineraţie, III) morminte duble sau triple birituale şi IV) morminte cenotaf.
În cazul mormintelor de inhumaţie, se disting câteva tipuri:
- morminte cu sarcofag din cărămizi romane
- morminte cu defuncţii depuşi într-o groapă simplă, de formă rectangulară sau ovală
- morminte cu sicriu de lemn
- depuneri de cranii
Majoritatea mormintelor cu sarcofag de cărămidă au fost profanate. Cărămizile capacului erau deranjate, iar din scheletele s-au mai păstrat doar câteva resturi. În ele au fost depuşi cu precădere copii (S 17/2002 – M 18; S 24/2003 – M 5, M 32, M 39), şi mai rar adulţi (S 19/2003 – M 16). Sarcofagele sunt orientate E – V (S 17/2003 – M 18), ENE – VSV (S 19/2003 – M 16) şi NNE – SSV (S 24/2003 – M 5, M 32). Cărămizile romane, utilizate la construcţia pereţilor acestor sarcofage au fost prinse cu lut. Uneori, baza sarcofagelor nu a fost pavată, iar alteori pavarea s-a realizat cu acelaşi tip de cărămizi, însă puţin mai late. Resturile de cărămizi observate la partea superioară a sarcofagelor, ne determină să credem că ele proveneau de la capac. După toate probabilităţile, capacul era realizat din cărămizi aşezate orizontal. Inventarul funerar recuperat din aceste sarcofage, constă din: piese de os (ac, verigi) şi metal (monede din bronz, vas fragmentar din argint, distrus cel mai probabil cu ocazia profanării). Adâncimea la care au fost amenajate sarcofagele, variază între 0,50 m – 1,32 m.
Depunerea scheletelor într-o groapă simplă s-a constatat atât în cazul copiilor (S 19/2003 – M 11; S 22/2003 – M 13; S 24/2003 – M 40, M 43), cât şi al adulţilor (C 1/2002 – M 3; S 19/M 18, S 23/M 6; S 27/2003 – M 11). Scheletele au fost depuse într-o groapă simplă de formă rectangulară, săpată în solul steril, orientată E – V, VNV – ESE, sau N – S şi invers. Adâncimea gropilor este cuprinsă între 0,54 m – 2 m. Între piesele de inventar se disting: vase ceramice, opaiţ (CASSI), verigi din bronz, monede din bronz, aplici de centură, o cataramă de centură şi o ţiglă lată având ştampila LEG XIII GEM (ştampila Legiunii a XIII-a Gemina una din cele două legiuni romane care au staţionat mai mult timp în Dacia romană, aceasta fiind cantonată la Apulum).
Resturi de la sicriul de lemn, s-au conservat într-un singur caz (C 2/M 8). Tot de la un sicriu de lemn, provin şi cuiele şi piroanele din S 24/2003 – M 24.
Depuneri de cranii s-au înregistrat doar în două cazuri: M 26 şi M 27/S 17.
Mormintele de incineraţie, s-au surprins în trei variante: cu groapa nearsă (rectangulară, ovală), arsă (rectangulară sau albiată), în aceste cazuri defunctul era incinerat într-un loc special amenajat numit ustrinum şi a treia variantă mortul era ars direct în groapa sepulcrală. Adâncimea acestor morminte este cuprinsă între -0,25 m -0,80 m. Gropile mormintelor sunt orientate NV – SE, NE – SV, SSE – NNV, ESE – VNV şi V – E. Aceste tipuri de morminte, au conţinut cel mai bogat inventar: vase ceramice (farfurii, fructiere, ulcioare cu toartă), resturi din vasele de sticlă, opaiţe, monede din bronz, verigi din bronz, piese de centură din bronz, fibule, oglindă circulară din sticlă cu ramă de plumb, pietre de inel, inel din fier cu gemă, mărgele, cuie, un pumnal din fier şi piroane din fier.
În această categorie intră aşa zisele morminte de familie. În aceeaşi groapă era inhumat un copil, iar deasupra era depus un adult incinerat. Este vorba de mamă şi copil, deoarece, frecvent, în condiţiile de atunci, atât mama cât şi copilul mureau la naştere. Un caz foarte interesant îl reprezintă două schelete de copii (S 24/2003 – M 31a, M 31b), depuse pe laturile SSV şi NNE a unui mormânt de incineraţie, cu groapa arsă.
Morminte în care exista numai inventarul funerar, dar lipseau resturile defunctului. Cazuri mai interesante din această categorie pot fi menţionate două gropi simple, de formă dreptunghiulară, săpate în solul steril, în care s-au depus un monument roman (S 17/2003) sau un pin funerar, un fragment de coloană şi o acvilă din calcar în stare fragmentară (S 24/2003).
Inventarul funerar, permite plasarea cimitirului la un palier cronologic cuprins între sec. II şi III. Unele morminte, puţine la număr, aparţin evului mediu timpuriu. A fost surprinsă limita de N şi NV a cimitirului. El se continuă înspre NE (către Bazinul Olimpic). Cimitirul era delimitat de un şanţ. Având în vedere numărul de morminte descoperite de-a lungul timpului, putem afirma că este cel mai mare cimitir cunoscut până acum în Dacia romană.
Abstract other lang.
Abstract   We conducted excavations to issue clearance on the plot of land situated on Calea Moţilor Street, no number, in Alba Iulia, beneficiary of SC Profi Rom Food SRL Timişoara intending to build a shopping center. The plot of land lies on the territory of the former Roman city of Apulum. We uncovered 212 graves that can be divided into four categories: inhumation, cremation, bi-ritual double or triple graves, and cenotaph graves. The grave goods make possible to date the cemetery to the 2nd – 3rd centuries.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu