Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Hunedoara | Site: Castelul Corvinilor | Excavation Year: 2003

Excavation Year   2003
Epoch
Late Medieval
Periods
Middle Medieval Period
Site Category
Defence
Site Types
Fortifications
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Hunedoara
Locality   Hunedoara
Commune   mun. Hunedoara
Site  Castelul Corvinilor
Site Sector Turnul nou de poartă
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Diaconescu Dragoş Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara
Roman Cristian Aurel Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara
National Arch. Record Site Code 86829.02
Report Turnul nou de poartă este plasat pe latura nord-vestică a monumentului medieval şi face parte din prima etapă de lucrări din vremea lui Ioan de Hunedoara, fiind o construcţie rectangulară (10,30 x 8,30 m), grosimea zidurilor la parter fiind de 2,60 m, cu rol de apărare, având trei niveluri, o dată cu sec. XVII devenind turn de poartă, rolul său militar fiind anulat prin amenajarea unor camere de locuit la etajele acestui turn. Din informaţiile bibliografice, nu rezultă faptul că aici s-ar fi practicat intervenţii arheologice anterioare.
Cercetarea, cu caracter de descărcare de sarcină istorică, este iniţiată cu ocazia lucrărilor de instalare a ţevilor de canalizare aparţinând grupurilor sanitare din subsolul aripii nordice (aripa Matei) a castelului şi-a afectat parterul turnului nou de poartă. A fost săpat un şanţ plasat relativ oblic în perimetrul turnului, şanţ cu lungimea de 5,60 m, ce se încheie cu un cămin de formă patrulateră cu dimensiunile de cca. 120 x 130 cm, continuat apoi printr-un alt tronson de şanţ cu lungimea de 2, 20 m.
În ordinea excavării, au fost identificate mai multe niveluri de amenajare ale turnului:
- pardoseală actuală, din bolovani de râu dolomită, de dimensiuni mari, legaţi cu mortar, ce conţine pietricele de mici dimensiuni.
- nivel gălbui, compact, format din dolomită granulată, în capătul dinspre curtea interioară a şanţului fiind înlocuită cu un nivel brun, cu multă dolomită în compoziţie. Această înlocuire este datorată prezenţei în această zonă a unui bloc turnat, format din beton şi fragmente de dolomită.
- nivel brun, prăfos, cu dolomită de dimensiuni mari, aflat în strânsă legătură cu blocul de beton deja menţionat, împreună având ca rol înălţarea nivelului pardoselii actuale în zona dinspre curtea interioară. Acest nivel se subţiază înspre V, dispărând la 4,20 m de capătul estic al şanţului.
- pardoseală veche, formată din bolovani de râu şi fragmente dolomitice, bine păstrată, care prezintă între m. 3,46 - 3,70 (pe latura nordică a şanţului) rigolă, poziţionată oblic, cu o adâncime de 0,20 m, pe fundul căreia a fost găsită, într-o stare de conservare relativ bună, o grinda de lemn, cu grosimea de 10 cm şi lăţimea de 20 cm.
- nivel brun deschis, compus din pietriş de râu măsurând între 20 – 40 cm, iar în extremitatea estică a şanţului acesta lipsind, în această zonă vechea pardoseală este dispusă direct pe un sol negru lutos.
- nivel brun albicios, ce conţine dolomită de dimensiuni medii, granule de mortar precum şi un bloc masiv de piatră, fasonat ce are pe el cantităţi mari de mortar, ce suprapune un nivel negru, lutos, similar cu cel surprins în partea estică a şanţului.
- nivel brun-gălbui, compus din dolomită de dimensiuni medii şi mari, cu puţine granule de mortar, fără liant, ce apare doar în capătul vestic al şanţului, în zona m. 5, plecând de sub blocul masiv de piatră din nivelul anterior, fiind suprapusă de o lentilă de mortar, cu aspect neted la suprafaţa superioară (între 1,53 – 1,55 m), de culoare gălbuie cu o grosime de cca. 5 cm.
- nivel negru, compact, ce conţine material preistoric, care apare în alveolările prezente în stânca nativă. Menţionăm faptul că în capătul vestic al şanţului, începând cu m. 5,10, având o lăţime de 0,65 m, plecând de la nivelul actual al pardoselii până la adâncimea de 0,60 m, a fost sesizat un şanţ, ce cuprinde două ţevi pentru apă. Situaţia stratigrafică, deranjată în colţul de SE de acelaşi şanţ, este diferită în zona căminului şi a celuilalt tronson de şanţ, în sensul că nivelurile de aici până pe lentila de mortar ce suprapune nivelul numerotat de noi cu cifra 7 din capătul vestic al şanţului, sunt deranjate de o intervenţie ulterioară amenajării pardoselii actuale.
Succesiunea stratigrafică este următoarea, de sus în jos:
- pardoseală actuală din bolovani de râu şi dolomită, de dimensiuni mari, legaţi cu mortar, ce conţine pietricele de mici dimensiuni.
- nivel de culoare gălbui, alcătuit din nisip de carieră.
- pardoseală veche, formată din bolovani de râu şi fragmente dolomitice (pardoseala fiind refăcută la momentul la care s-a practicat intervenţia vizând stabilirea raportului dintre latura sudică a turnului nou de poartă şi tronsonul de zid surprins şi de noi, ce taie transversal turnul vestic de poartă).
- nivel cenuşiu, cu pietriş de râu, cu grosimea de 0,12-0,20 m.
- nivel brun, afânat, care conţine în parte fragmente de materiale de construcţie (ţigle, olane, mortar) şi fragmente ceramice, în poziţie secundară.
- nivel de culoare brun-cenuşiu, cu fragmente mari de dolomită, fără liant.
- nivel ce coincide cu nivelul 7 din şanţ.
- nivel preistoric, de culoare neagră (nivel 8 în zona şanţului). În jumătatea vestică a căminului, apare o porţiune de zid, din piatră fasonată, legată cu mortar, bine păstrat pe toată suprafaţa excavată. Partea superioară a acestuia este protejată printr-un amestec de mortar şi dolomită de mici dimensiuni, având uneori chiar şi 0,20 m grosime. Acest tronson de zid este suprapus de latura sudică a turnului nou de poartă, compus din blocuri mai mari de calcar dolomitic, sumar fasonate, legate cu mortar, spaţiile dintre blocuri fiind rostuite. La adâncimea de 1,43 m s-a descoperit o lentilă de mortar, poros, cu resturi de dolomită, lentilă ce suprapune pe cea legată de zidul surprins pe partea vestica a căminului. La adâncimea de 1,72 m, sub cele două lentile de mortar ce ţin cel mai probabil de amenajarea celor două tronsoane de zid, a fost surprins solul negru, cu aspect lutos, ce conţine material preistoric, în care au fost săpate fundaţiile celor două ziduri. Săparea celei de-a doua părţi a şanţului demonstrează că intervenţia ulterioară amenajării pardoselii actuale merge până în zidul vestic al turnului nou de poartă, capătul şanţului fiind considerat de noi zona în care pardoseala de piatră este înlocuită de pardoseala de lemn. Acest fapt face ca situaţia stratigrafică din al doilea tronson de şanţ să fie identică cu cea din zona căminului în ceea ce priveşte nivelurile 1-4 cu specificarea că nivelul 4 nu a fost excavat în totalitate, avându-se în vedere problemele tehnice legate de lăţimea şanţului (cca. 0,60 m), raportate la adâncimea la care trebuia să se ajungă, luându-se în calcul panta abruptă pe care o are stânca nativă în această zonă. S-a reuşit, în schimb, stabilirea lăţimii pe care o are zidul surprins în partea vestică a căminului, aceasta fiind de 1,20 m. La distanţă de 1,60 m de marginea vestică a căminului, pe latura dinspre zidul sudic al turnului, la adâncimea de 0,69 m a fost identificat un pinten de zidărie, format din piatră rudimentar fasonată legată cu mortar grosier, cu un aspect neîngrijit, a cărui funcţionalitate ne este dificil să o stabilim, având în vedere problemele tehnice mai sus menţionate, care nu ne-au permis să stabilim adâncimea până la care merge respectivul pinten şi forma acestuia.
Abstract other lang.
Abstract   This rescue excavation was conducted in the ground floor of the new tower gate. This structure was raised in the 15th century, during John of Hunedoara’s reign. Several phases of construction, between the 15th and 17th centuries were found, as well as a road metal floor and one segment from a wall. In the same time, the traces of a quite recent excavation were identified in this part of the castle.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu