Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Luncaviţa | County: Tulcea | Site: Cetăţuia | Excavation Year: 2003

Excavation Year   2003
Epoch
Neolithic
Periods
Eneolithic
Site Category
Domestic
Site Types
Tell
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Tulcea
Locality   Luncaviţa
Commune   Luncaviţa
Site  Cetăţuia
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Bălăşescu Adrian
Florea Mihai
Funieru Emil
Haită Constantin
Ilie Ştefan
Maillé Michel
Micu Cristian Leonard
Mihail Florian
Nicolae Cătălin
Radu Valentin
National Arch. Record Site Code 160699.02
Report Campania de cercetări din acest an, desfăşurată în perioada 24 iulie-9 august, a avut următoarele obiective:
- continuarea cercetărilor în cadrul suprafeţei S I.
- pe suprafaţa sectoarelor 1, 2, 7 şi 8, a fost cercetată nivelarea realizată anterior ridicării Locuinţei nr. 1, care se individualizează în cadrul SI ca un strat roşu-cărămiziu, fără o structură compactă, cu o grosime variabilă (10-33 cm), având în compoziţie numeroase fragmente de chirpici arşi, o cantitate redusă de fragmente ceramice, foarte puţine oase şi fragmente de lemn ars. Menţionăm în acest context descoperirea unui fragment de piesă de cupru în C4, la -1,77 m. Un al doilea fragment – ce aparţine probabil unui împungător - a fost înregistrat în A6, la -1,84 m.
- în zona de N a sectorului 13, în apropierea marginii aşezării-tell, a fost identificat nivelul de distrugere al Locuinţei nr. 7, complex ce aparţine unei etape anterioare de locuire în raport cu Locuinţa nr. 2, cercetată în campaniile precedente. Acesta se individualizează în cadrul suprafeţei menţionate mai sus prin cantitatea destul mare de chirpici arşi, alături de care pot fi menţionate câteva fragmente ceramice, oase, o cantitate redusă de cenuşă şi o greutate de lut.
- trasarea şi cercetarea a două secţiuni-sondaj în zona exterioară aşezării-tell, spre S, obiectivul imediat fiind acela al identificării unor posibile elemente de locuire.
Prima dintre acestea, Son. 2, având o orientare NV – SE, cu dimensiunile de 3 x 1 m, a fost amplasată la 51 m S de suprafaţa S I, într-o zonă care se individualizează în raport cu spaţiul înconjurător. Pe suprafaţa solului fuseseră identificate anterior câteva materiale eneolitice. Din acest motiv, nu am exclus, în momentul realizării sondajului, posibilitatea existenţei unei acumulări antropice în punctul menţionat. Succesiunea stratigrafică înregistrată pe profilele Son. 2, până la adâncimea de 1,03 m, este următoarea :
- sol cenuşiu-deschis, având o grosime de 0,18 -0,20 m, în care au fost înregistrate extrem de puţine fragmente ceramice aparţinând culturii Gumelniţa, interpretat drept stratul vegetal actual ;
- sol galben, compact, nisipos, cu rare elemente antropice în structura sa, reprezentând depunerea naturală anterioară locuirii eneolitice din zona "Cetăţuia" ;
Cea de-a doua secţiune-sondaj, Son. 3, având o orientare N - S, cu dimensiunile de 4 x 1 m, a fost amplasată la 42 m S de suprafaţa S I, într-o zonă care se individualizează la rândul său în raport cu spaţiul înconjurător. Succesiunea stratigrafică înregistrată pe profilele Son. 2 este următoarea:
- sol cenuşiu, friabil, cu o grosime de 0,18 m, în care au fost observate câteva fragmente ceramice şi oase, reprezentând stratul vegetal actual;
- sol compact, brun, gros de 0,35–0,40 m, în care au fost remarcate fragmente ceramice, foarte puţine oase, pietricele, granule de chirpici, interpretat drept nivel rezultat în urma proceselor de eroziune şi intervenţiilor antropice din zona aşezării-tell ;
- sol compact, galben-verzui, ce conţine numeroase pietricele, fragmente ceramice - aflate într-o stare mai puţin avansată de fragmentare în raport cu nivelul anterior -, câteva oase, granule de lemn ars. Este dificil de apreciat, în stadiul actual al cercetărilor, dacă aceste materiale pot defini activităţi desfăşurate în zona exterioară aşezării-tell ;
Înregistrarea şi cercetarea tuturor structurilor de locuire, construite cu metode şi materiale tradiţionale, aflate pe traseul văii Luncaviţa. Acest studiu va fi extins pe o perioadă mai lungă de timp, un inters deosebit urmând să fie acordat tipurilor de structuri înregistrate, motivelor pentru care acestea au fost ridicate, materialelor şi tehnicilor de construcţie, perioadei de funcţionare, cauzelor distrugerii sau abandonului. Pentru o înregistrare cât mai exactă a observaţiilor din teren am elaborat un tip fişă pentru complexele studiate. Credem că acest studiu poate constitui prin rezultatele sale o bază de interpretare a situaţiilor înregistrate în cadrul aşezării-tell.


Studiul arheozoologic al faunei de mamifere
Adrian Bălăşescu
Fauna de mamifere este încadrată cultural în Gumelniţa A2. S-au determinat 19 taxoni, dintre care 5 specii domestice: Bos taurus (vită domestică), Ovis aries (oaie), Capra hircus (capră), Sus domesticus (porc), Canis familiaris (câine) şi 14 sălbatice: Canis lupus (lup), Vulpes vulpes (vulpe), Felis silvestris (pisică sălbatică), Ursus arctos (urs), Martes martes (jder de pădure), Meles meles (bursuc), Lutra lutra (vidra), Equus cf. caballus (cal sălbatic), Sus scrofa (mistreţ), Cervus elaphus (cerb), Capreolus capreolus (căprior), Bos primigenius (bour), Castor fiber (castor) şi Lepus europaeus (iepure de câmp).
Raportul dintre animalele domestice şi cele sălbatice este de aproximativ 1: 1.
În ceea ce priveşte creşterea animalelor, numărul de resturi sugerează că importanţa cea mai mare o au bovinele şi suinele.
Din studiul vârstelor de sacrificare ale cornutelor mari şi mici se pare că aceste animale erau mai puţin crescute ca furnizoare de carne ci ele erau exploatate mai ales pentru produsele lor secundare (lapte, produse lactate, posibil lână ?).
Vânătoarea joacă un rol important, lucru ilustrat de numărul mare de specii, resturi osoase şi numărul minim de indivizi.
Cerbul şi mistreţul au ponderea cea mai mare ca indivizi, dar nu trebuie neglijat nici aportul în carne al bourului şi al calului sălbatic.
Analiza preferinţelor ecologice ale speciilor vânate ne-a permis observarea unei mari proporţii de animale care preferă mediul forestier (cerb, mistreţ, pisică sălbatică, jder de pădure). La acestea mai putem adăuga speciile de lizieră (bour, căprior, iepure de câmp), de mediu deschis (cal sălbatic ?), mediu acvatic (castorul) şi specii ubiquiste (lup, vulpe, bursuc). Ecologia speciilor de animale sălbatice identificate la Luncaviţa ne fac să credem că mediul era bogat în păduri, lacuri, bălţi, mlaştini, printre care se găseau şi mici spaţii denudate de vegetaţia forestieră.


Raport arheozoologic preliminar (moluşte, peşti, reptile).
Valentin Radu
În această campanie s-au determinat un număr de 574 resturi faunistice din care 304 (53%) până la nivel de specie. Cernerea de sediment ne-a permis şi cântărirea resturilor pentru fiecare taxon.
Mollusca. Dintre moluşte s-au identificat speciile: Unio tumidus, Unio pictorum, Anodonta cygnaea.
Pisces. În ceea ce priveşte resturile peştilor au fost determinate speciile: sturioni, ştiucă (Esox lucius), plătică (Abramis brama), crap (Cyprinus carpio), babuşcă (Rutilus rutilus), lin (Tinca tinca), somn (Silurus glanis), şalău (Stizostedion lucioperca)
Chelonia. Dintre ţestoase doar resturile de Emys orbicularis au fost identificate (carapace şi plastron).
Cernerea de sediment ne-a permis recuperarea aproape integrală a materialului faunistic. Acest lucru va permite în analizele viitoare realizarea de comparaţii pentru diversele structuri arheologice dar şi o caracterizare generală a nivelului studiat.
Abstract other lang.
Abstract   The excavation campaign this year had the following objectives: continuing the investigations in the area SI; we surveyed the levelling carried out earlier than the building of House no. 1; close to the margin of the tell-settlement, we identified the destruction level of House no. 7; we drew and investigated two survey-sections in the exterior area of the tell-settlement, to the south, as the immediate objective was to identify some possible occupation elements. The mammal fauna belongs to the Gumelniţa A2 culture.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu