Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Satu Nou | Commune: Oltina | County: Constanţa | Site: Valea lui Voicu, Vadu Vacilor | Excavation Year: 2003

Excavation Year   2003
Epoch
Hallstatt
Periods
Hallstatt
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Satu Nou
Commune   Oltina
Site  Valea lui Voicu, Vadu Vacilor
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Conovici Niculae
Ganciu Petcu Anca
Irimia Mihai
National Arch. Record Site Code 62510.02 62510.03
Report Săpături sistematice, desfăşurate în perioada 4.08-23.08.2003. Fondurile au fost asigurate de IAB, iar diurna, cazarea şi transportul de M. Irimia din partea MINAC.

A fost încheiată cercetarea secţiunii magistrale S II de pe Platoul II, prin definitivarea prelungirii nordice. S-a trecut la astuparea în continuare a S II de la Valea lui Voicu. S-a executat parţial sondajul în S I Vadu Vacilor, iar partea terminată a fost parţial astupată.

Valea lui Voicu

S-a cercetat Gr. 42, hallstattiană, uşor tronconică, în dreptul ţăruşului 16 N al S II. D = 0,60-0,70 m, a = 0,40 m. Fundul este bătătorit şi lutuit. Umplutura conţine cenuşă, pietre, fragmente ceramice, un dinte de animal, oase puţine, fragmente de lipitură. Remarcăm fragmente de vas cu pereţii groşi, de culoare roşcată. Pe fundul gropii, spre S, apare o lespede de dimensiuni mijlocii şi o piatră mai mică. Se completează desenul S II şi se fotografiază. Simultan şi în continuare se astupă S II în zona valului şi a şanţului de apărare. Se reuşeşte să fie umplut aici cca. 2/3.

Vadu Vacilor

S I este trasată de-a lungul malului, singura zonă neîmpădurită. La început are 52 m pe o lăţime de 2 m, apoi se prelungeşte spre N şi ajunge la 62 m. Este orientată NNE 31° - SSV 211°.

Primele rânduri de cazma dau material amestecat getic şi grecesc, pietre şi silexuri. Oase nu apar. Solul este perforat de galerii de animale, unele care sunt active încă.

Cel mai nou nivel arheologic apare la -0,55 -0,65 m. Aici ies primele oase, corodate din cauza solului acid. Nivelul se materializează astfel:

- C 1N - aglomerare oblică de pietre şi cioburi, orientată SSV - NNE. Ea merge până la -0,85 m dar mai rar.

- C 2, -0,56 -0,60 m - vatră mare (cuptor cu substrucţie de piatră), având spre N cioburi (între care un fund de kantharos attic) şi pietre.

- C 3, -0,50 m - fragment de zgură de fier; fragment de strachină din Hallstat, purtată.

- C 8-9, la răzuială apare o groapă care se adânceşte mult în jos, în malul de E (Gr. 2, cu d = 1,37 m şi a = 0,86 m). Este plină cu pământ brun, fragmente ceramice şi pietre mici. Ar putea fi recentă (?)

- C. 11, -0,50 m - aglomerare oblică (orientată SSE-NNV) de pietre, fragmente de vatră şi cioburi de amfore.

- C. 12, -0,45 m - toartă de amforă Cnidos cu ştampilă şi un fragment de cupă turnată cu decor în relief (grecească).

- C. 14, -0,50 m - fragment de râşniţă primitivă; - 0,63 m - fragmente ceramice şi pietre înspre malul de V.

- C. 15, -0,60 m - lespede de piatră.

- La începutul C 16, la -0,63 m, apar două fragmente de chiup din pastă roşie cu nisip; sub chiup apar fragmente mari de amfore, totul peste o lespede destul de mare de piatră. Apare şi un fragment de zgură sticloasă. Alte fragmente de chiup şi o greutate de piatră perforată şi arsă apar în c. 17.

- C. 23-26 se adânceşte groapa unui bordei bogat în materiale: fragmente ceramice getice (borcane, căţuie, fructiere, căni, chiup, creuzet) şi greceşti (între care amfore ştampilate de Rhodos şi Cnidos, amfore de Sinope, kantharoi, lagynoi), fusaiole, plăsea fragmentară din os, oase corodate, pietre, cărbune, cenuşă şi fragmente hallstattiene şi un zdrobitor de piatră purtate. La baza complexului (bordei?) se află un strat subţire de cărbune la -1,15 m, suprapunând direct solul viu.

- C 22 - 23, în profilul estic, Gr. 7, de formă alungită (bordei?). De aici apare un fragment de toartă de Rhodos. Adâncimea este de 0,60 m în solul viu, cu un diametru de 2,20 m. Apartenenţa la nivel este incertă.

Nivelul următor apare la -0,80 -0,90 m. De acesta aparţin în mod sigur următoarele complexe:

- C 3N - 4N, -0,90 m, zonă cenuşie de formă aproximativ ovală, cu material: oase, pietre, ceramică lucrată cu mâna şi la roată, arsură. Dimensiunile sunt de aproximativ 1,40 x 2,20 m. incluzând cuptorul din C 4N.

- C 4N, fragment vatră răsturnată (cuptor dezafectat), de formă circulară. In zonă apar fragmente de amfore, castron lucrat cu mâna, oase de animale mari, toartă de Rhodos. Sub resturile de vatră apar fragmente ceramice, oase şi pietre. Sub ele apare Gr. 8, de formă circulară, D=1,05 m, a=0,46-0,47 m, conţinând fragmente de amforă, fragmente ceramice lucrate cu mâna şi la roată, fragmente de vatră decorată, oase, toartă Cos, pietre.

- La -1,10 m, spre malul de E, groapă tronconică, care se adânceşte în solul viu (Gr. 5). Dimensiuni; d = 0,82 x 0,73 m, D = 1,77 m, a = 1,34 m. Nu a fost terminată. Inventarul este bogat în ceramică, dintre care amintim torţi ştampilate de amfore de Cnidos şi Rhodos, fragment attic cu palmetă ştanţată, strachină cu prag, căni (una cu toartă în torsadă), fragmente de altar cu decor liniar ş.a. Mai ies multe pietre (marcând primul nivel de cuptorire), lipitură, cărbune, ocru, fragment de râşniţă grecească, bulgări de pământ ars, bulgăre de minereu (?) etc. Se pot observa două nivele de cuptorire a gropii.

- C 5, se conturează o groapă cilindrică, puţin adâncă (Gr. 1) de consistenţă variabilă din cauza galeriilor de animale, cu diametrul de 1 m. Se adânceşte cca. 0,25 m. Conţine puţine fragmente ceramice (un fragment de amforă, o buză de castron cu marginea invazată - Hallstatt, piatră, câteva fragmente ceramice foarte mici, toate în jumătatea nordică). Coboară la –1,25 m. Nu are consistenţă de groapă, foarte puţină cenuşă, în schimb au apărut granule de cărbune.

- C 11 - cele două părţi superioare de amfore (1 Cnidos şi 1 Sinope), aflate la -0,80 m sub aglomerarea oblică de la -0,50 m. suprapun Gr. 4.

- C 10-11, în malul de E, la răzuială apare o groapă alungită (bordei?), cu adâncimea de 0,30 m, având în partea de S o groapă în formă de sac, cu cenuşă, cărbune, pietre, fragmente de vase lucrate cu mâna şi la roată (vas bitronconic, buză castron lucrat la roată), fragment de vatră, fragmente de amfore În bordei se afla pământ brun, destul de tare, cu fragmente ceramice, în special amfore şi oase. Gr. 4, intra jumătate în malul de E, avea diametrul maxim de 1,60 m şi adâncimea de 1,58 m în partea de S şi conţinea: fragmente de altar decorat cu şnurul, fragmente ceramice puţine (între care de chiup), oase. Nu a fost terminată, intrând în mal.

- C 12, -0,90 - 1,37 apare Gr. 3 – de formă cilindric-ovală, cu diametrele de 1,35 x 1, 10 m. Conţinea cenuşă, puţine resturi de arsură, pietre de râu, două fragmente hallstattiene, două fragmente de amforă.

- C. 14, Gr. 6, cilindrică, D = 1,22 m şi a = 0,40 m, intră în malul de E. Conţinea puţine fragmente ceramice lucrate cu mâna (castron, borcan, fragmente de amforă), pietre mici, lut ars.

Nu a fost descoperit aici un nivel hallstattian, ci doar materiale purtate. Este dificil de stabilit unde începe solul viu, datorită gropilor şi găurilor de animale care se suprapun.

Se astupă în C 15-20, fără a se termina lucrul.

Întregul material arheologic recoltat este transportat şi depozitat la MINAC. Aici el este curăţat, restaurat, conservat, inventariat, fotografiat şi desenat în vederea publicării. Cel mai reprezentativ este expus. Pentru studiu este necesară prezenţa la Constanţa a întregului colectiv de cercetare cel puţin 3 - 4 săptămâni pe an, ceea ce nu s-a întâmplat până acum.
Abstract other lang. Valea lui Voicu
On a fini S II N, avec la découverte de la Fosse 42, hallstattienne. On a continué le remplissage de la zone de la fosse et du vallum de défense du Plateau II (ca 2/3 réalisé).
Vadu Vacilor.
Nous avons commencé S I magistrale sur la côte Ouest du promontoire, pour établir la stratigraphie et la chronologie du site. Nous savions de l'étude des timbres amphoriques ainsi que par comparaison avec le site Valea lui Voicu, qu'ici habitait la meme population durant le II s. av. J.-C. Nous avons découvert deux niveaux Getes du IIe s. et des matériaux épars de l'époque du Hallstatt. Pour le IIe s., il s'agît des agglomérations de pierre et tessons, des huttes, des fous et des fosses. Les amphores timbrées ou non de Rhodes, Cnide, Cos et Sinope et les autres importations grecques datent avec précision le site. La partie non occupé par les complexes a été remplie.
Abstract   
Bibliography Aşezarea getică fortificată de la Satu Nou -"Valea lui Voicu" (com. Oltina, jud. Constanţa). Raport preliminar, Thraco-Dacica 10, 1989, p. 115-154;
Săpăturile arheologice în aşezarea getică fortificată de la Satu Nou, com. Oltina - campania 1989, Pontica 23, 1990, p. 81-96;
Timbres amphoriques et autres inscriptions céramiques découverts a Satu Nou (comm. d'Oltina, dép. de Constantza), Dacia NS 35, 1991, p. 139-176;
Descoperiri hallstattiene în zona davei getice de la Satu Nou, com. Oltina, jud. Constanţa, Pontica 26, 1993, p.51-114;
Noi date arheologice privind începuturile culturii Poieneşti - Lukaşevka şi prezenţa bastarnilor în Dobrogea, SCIVA 43, 1992, 1, p.3-14 (autor N. Conovici).
Sistemul defensiv al davei getice de la Satu Nou-Valea lui Voicu, Studia in honorem Ion Niculiţă, Chişinău 1999, p. 196-211.
Rezultatele cercetărilor au fost făcute cunoscute la diferite manifestări ştiinţifice. Alte studii sunt în pregătire. De asemenea, fiecare campanie a fost prezentată la sesiunile anuale prin rapoarte preliminare de săpătură şi figurează în CCA începând cu anul 1995.
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu