Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Târgşoru Vechi | County: Prahova | Site: Biserica Albă, Biserica nr.3 | Excavation Year: 1995

Excavation Year   1995
Epoch
Late Medieval
Periods
Site Category
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Church
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Prahova
Locality   Târgşoru Vechi
Commune   Târgşoru Vechi
Site  Biserica Albă, Biserica nr.3
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Banu M. Muzeul Naţional de Istorie a României
Diaconu Gheorghe Site director Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Hoinărescu Călin Muzeul Naţional de Istorie a României
Lichiardopol Dan Muzeul Județean de Istorie, Ploiești
Neagu Nina Muzeul Județean de Istorie, Ploiești
Rădulescu Maria Venera Muzeul Naţional de Istorie a României
National Arch. Record Site Code 130927.01
Report A. Biserica Albă


S-au continuat investigaţiile arheologice în sectorul A "Biserica Albă", în zona din interiorul monumentului. S-a prelungit secţiunea S\Ia\22 în interior, în dreptul absidei de nord, pe o lungime de 3 m, lată de 1,50 m.


Din punct de vedere stratigrafic se pot observa următoarele: nivel vegetal; nivel de demantelare a actualei biserici; nivel de călcare al bisericii actuale, marcat de un decroş care delimitează fundaţia de elevaţie; nivel de umplutură, strat de nivelare şi de compactare, suport pentru paviment; paviment dintr-un strat de cărămidă pusă pe lat, aşezat pe o şapă de mortar de var, dispusă pe o umplutură de pământ galben compactat, cu rol de strat de nivelare; strat de nivelare pentru amenajarea primului paviment; paviment din două rânduri de cărămizi, cu dimensiuni de 27 x 14 x 15, legate printr-o şapă de mortar; nivel roman, marcat de prezenţa fragmentelor de cărămidă romană şi pigmentaţie de mortar, în care se adânceşte fundaţia bisericii actuale.


Cele două pavimente (interpretate astfel în stadiul actual al cercetării, existând şi alte posibile interpretări) sunt anterioare construcţiei din secolul al XVI-lea, pentru că ele sunt perforate de şanţul de fundaţie, iar modul lor de dispunere este uşor oblic în raport cu axul edificiului. Aceste observaţii ar constitui temeiuri pentru prezumarea existenţei unei construcţii anterioare bisericii sec. XVI, a căror încadrare cronologică urmează să fie stabilită.


Menţionăm că în zona cercetată au fost descoperite cinci morminte de înhumaţie orientate V-E, care au perforat cele două pavimente. Unul dintre morminte este suprapus parţial de fundaţia actualei biserici, relaţie stratigrafică ce poate fi relevantă pentru succesiunea complexelor cercetate (amenajarea celor două pavimente, înmormântări şi săparea şanţului de fundaţie a bisericii de secol XVI).



B. Biserica nr.3;


La Târgşoru Vechi, important centru urban medieval, a început cercetarea bisericii nr.3. Monumentul de arhitectură ecleziastică se păstrează la nivel de fundaţii şi doar în zona altarului, mici fragmente de elevaţie ating înălţimea de 0,70 m. Cercetarea a dezvelit, parţial, fundaţia unei biserici de plan sală, cu dimensiunile, în interior, de 4,90 x 12 m şi absida altarului uşor decroşată (0,45 m). Altarul (3,60 x 4,10 m) are în exterior un plan poligonal cu cinci laturi, iar în interior este semicircular. Fundaţia, construită din bolovani de râu legaţi cu mortar, coboară până la adâncimea de 1,20 m şi străpunge solul viu ajungând până la nivelul de pietriş aluvionar.


Între altar şi naos există un zid desfinţitor, lat de 0,60 m, ţesut cu zidurile perimetrice. Lăţimea fundaţiilor zidurilor bisericii este de 1 m pe latura de vest şi parţial în zona altarului şi de 0,90 m pe celelalte laturi. La zidul de vest a fost surprinsă pornirea unui zid orientat E-V, ce ţine, probabil, de un pridvor adosat. Pardoseala, de cărămidă, cunoaşte două faze de construcţie, cea de a doua fiind o refacere în urma unei incendieri puternice a edificiului.


Din cercetarea parametrului, atât cât s-a păstrat în zona altarului, acesta constă din asize de cărămidă ce alternează cu asize de piatră, tehnică întâlnită la cele mai vechi edificii de cult din Ţara Românească: Biserica Domnească de la Curtea de Argeş şi Mănăstirea Cozia (sec. XIV). Asocierea acestei tehnici de construire a elevaţiei, tehnică de tradiţie bizantină, cu planul sală, ne îndreptăţesc supoziţia că monumentul de arhitectură cercetat este cel mai vechi edificiu de cult cunoscut până acum în acest oraş medieval, datarea urmând a fi stabilită pe măsură ce investigaţiile viitoare ne vor oferi elemente în plus.

Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu