Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Babadag | County: Tulcea | Site: Dealul Cetăţuia | Excavation Year: 2004

Excavation Year   2004
Epoch
Hallstatt;
Latene;
Early Medieval;
Late Medieval
Periods
Hallstatt;
La Tène;
Middle Medieval Period
Site Category
Defence;
Civil;
Domestic
Site Types
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Tulcea
Locality   Babadag
Commune   or. Babadag
Site  Dealul Cetăţuia
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Ailincăi Sorin Cristian Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Jugănaru Gabriel Site director Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Ţârlea Alexandra Clara Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Vernescu Mirela Muzeul Brăilei
Vizauer Iulian Direcţia Judeţeană pentru Cultură Tulcea
National Arch. Record Site Code 159669.01
Report Cercetările arheologice de la Babadag, punctul Cetăţuia s-au desfăşurat în perioada 1 iulie–5 august 2004.
Obiectivele acestei campanii au fost continuarea cercetărilor din sectorul V, în casetele V-VIII şi deschiderea unei alte suprafeţe în partea estică, pe acelaşi aliniament (Caseta IX – 11/4 m), dar şi deschiderea secţiunii X în extremitatea estică a sitului ce are ca scop o nouă sondare a fortificaţiei.

Sectorul V
În casetele V-VIII am demontat nivelul II de locuire caracterizat prin numeroase podele de lut şi vetre şi am cercetat parţial cel de al treilea nivel de locuire unde au apărut 11 gropi pe care le-am cercetat parţial şi două suprafeţe cu bucăţi de chirpic şi lut tasat. De remarcat sunt două gropi, în care am descoperit resturi osteologice umane. Este vorba de groapa 1, caseta V, nivelul III în care alături de numeroase fragmente ceramice am identificat şi o mandibulă umană şi de groapa 2, caseta VIII, nivelul II, în a cărei umplutură am descoperit părţi din scheletele de la cel puţin doi indivizi. Acest din urmă complex cercetat integral avea o deschidere circulară cu diametrul de 0,6 m, o adâncime de 0,55 m şi un profil trapezoidal neregulat, cu o deschidere a bazei mari de 1,5 m.
În caseta IX am cercetat integral cel mai recent nivel de locuire. După demontarea unei suprafeţe compacte de dărâmătură am putut înregistra existenţa, în jumătatea sudică a casetei, a unei platforme de lut tasat (probabil o podea), pe când în jumătatea nordică am cercetat parţial 4 gropi menajere.
Pe ansamblu ceramica descoperită în acest sector se poate încadra în cea de a treia fază de locuire a culturii Babadag (sec. VIII- începutul sec. VII a. Chr).1

Sectorul fortificaţie
Săpătura s-a efectuat între 26 iulie şi 14 august intenţionându-se a fi, iniţial, un sondaj de control pentru verificarea închiderii fortificaţiei romane pe latura de E, aşa cum ni s-a părut că arată fotografiile aeriene.
A fost practicat un sondaj de 3,4x2 m, orientat perpendicular pe pantă (V-E) şi paralel cu secţiunea 1 Morintz – acest sondaj a devenit C (carou) 2; sondajul a fost prelungit spre V cu C1 = 2x2 m şi spre E cu C3 = 2x2 m; succesiv spre E au mai fost adăugate C4 = 3,6x2 m, C5 = 5x2 m, C6 = 5x2 m şi C7 = 3x2 m întregul ansamblu 24x2 m fiind denumit X1; diferenţa de nivel C1 şi C7 este de 5,8 m.
La limita dintre C1 şi C2 a fost găsit, imediat sub stratul vegetal, un zid de piatră nefasonată - de dimensiuni mici, şi câteva "blochete" mai mari; are 0,25 m lăţime, 0,15–0,2 m grosime şi 2 m lungime. Zidul2 este orientat aprox. N-S şi s-a păstrat pe o singură asiză; are linie de parament mai bine vizibilă doar pe latura de E; petrele sunt legate cu pământ cenuşiu. Peste zidul amintit, căpăcuindu-l – podea de lut galben, de cca. 0,1 m grosime; este bine vizibilă pe profilele de N, V şi S, mai clar pe ultimul. Din podea a fost recoltat material ceramic amestecat, preponderent smălţuit; sub aceasta am găsit o depunere de pământ cenuşiu de cca. 0,5 m grosime – fără material arheologic.
În C2 şi C3, la 0,6 m distanţă de zid şi la cca. -0,5 m adâncime, a fost găsit un nivel de pământ puternic bătătorit şi parţial ars (o groapă cu cenuşă de 0,5 m lungime şi -0,3 m adâncime, cu puţine pietre, probabil aruncate); podeaua continuă, în pantă lină şi în C4. Este vorba de valul defensiv hallstattian, cu coama păstrată intactă. Platforma se păstrează nealterată pe o lungime de 3 m. Între C5 şi C6 am urmat panta valului; se pare că pentru construcţia acestuia, a fost folosită terasa naturală, de pământ galben foarte bine tasat, ranforsată pe coamă cu o substructură de piatră, peste care a fost adăugată platforma superioară.
În C2, C3 şi C4, pe ambele pante, valul era afectat de gropi: G1 în C2 şi G2 în C3 şi C4.
G1 are limitele de E şi parţial cea de N foarte bine conturate; la curăţare s-a constatat că G1 a fost afectată de o altă groapă, vizibilă în profilul de N; în această a doua groapă (mai mică) a fost descoperit la -1m un schelet orientat cu capul spre S (G1=M2); din schelet s-au păstrat: câteva falange (probabil tarsiene) scoase din pământul de deasupra sa, osul coxal drept, tibia şi peroneul din partea dreaptă, tibia şi peroneul din partea stângă, rotula dreaptă şi parţial încheieturile gleznelor, toate în conexiune anatomică – restul se află prins sub malul păstrat al zidului de la V şi sub profilul de S; mormântul, atât cât a fost cercetat, nu avea inventar.
În colţul de SE al C1, sub malul păstrat al zidului, a fost găsit un alt mormânt la -0,9 m (M1 în ordine cronologică). Scheletul era orientat cu capul spre S şi a fost recuperat integral, fiind vorba de un copil sub 1 an; a fost descoperit în conexiune anatomică, cu mâinile pe piept şi nu avea inventar.
La limita dintre C3 şi C4, pe panta de E a valului defensiv hallstattian, G2, de formă rectangulară, are laturi mai bine vizibile pe laturile de N şi V. Limita sa de N se pierde (intră) în profil într-un unghi de cca. 45 grade; este adâncă max. 0,35 m (cotele de la zid, date la capetele de V şi de E ale G 2, se încadrează între -1,15–1,65 m) şi conţine foarte mult pământ ars şi afânat, material ceramic divers şi amestecat – cel mai recent fiind cel smălţuit, dar şi fragmente romane şi hallstattiene (probabil purtate). Un număr destul de mare de fragmente metalice au fost recoltate (în special fier) – cuie şi, probabil, resturi de unelte agricole; în extremitatea de E a C4, pe ambele profile (de N şi S), este foarte vizibil un nivel de cca. 0,05 m, ars la negru – probabil o podea. Credem că este foarte posibil ca G2 să provină de la o casă sau un bordei medieval, cu rezerva că nu am găsit nici un fel de resturi de elevaţie.
În grundul din C1, la cota -0,9-1m = nivelul de inhumaţie al M 1, spre NV, era vizibilă o altă groapă, conturată mai bine pe profilul de N, inclusiv cu capac de 0,1-0,15 m grosime şi 0,5-0,7 m lungime, din pământ galben tasat. La curăţare s-a confirmat existenţa unui alt mormânt = M3; din schelet se păstrau: craniul (orientat S), claviculele, cele două humerus-uri, parte din coloana vertebrală, început de stern – restul se afla prins sub profilul de N. Pentru a surprinde eventuale elemente de datare a fost secţionat profilul; la extinderea M3 spre N am găsit restul zidului, orientat acum aprox. E-V şi păstrat pe două asize. Din podeaua construită peste acesta, amintită deja, au mai fost recoltate câteva cioburi smălţuite; în groapă, până la nivelul de înhumare nu s-a găsit nici un fel de material arheologic. După săparea integrală a M3 am putut face următoarele observaţii:
- scheletul era întins pe spate, în conexiune anatomică, cu capul orientat spre S;
- avea mâinile încrucişate pe piept, mâna stângă dedesubt, mâna dreaptă deasupra;
- capul era uşor căzut pe partea umărul drept;
- dentiţia foarte bună;
- după oasele foarte puternice, era probabil de sex masculin;
- inventar: pe osul sacru a fost găsită o cataramă de fier de mici dimensiuni – cca. 0,05x0,05 m – destul de puternic corodată; în zona pubiană, lipită de coccis, a fost descoperită o tijă de lemn de cca. 0,1-0,15 m lungime, foarte deteriorată, aşezată oblic între femure (mai aproape de femurul drept); de aceasta era prins un fragment dintr-o pungă de piele (cca. jumătate), foarte bine păstrată, care conţinea seminţe rotunde, foarte fragile, care la prima privire seamănă cu piperul; în interior, o altă pungă(sac) de pânză, de dimensiuni mici, probabil albastră-verzuie la origini, cu buline albe;
- la prelevare s-a observat că atlas-ul, axis-ul şi alte trei vertebre cervicale se aflau sub obrazul drept, puţin mai adânc decât nivelul de înhumare – situaţie care se poate datora tasării sau, cu titlu ipotetic până la concluziile analizei antropologice, morţii violente a subiectului (decapitare?).
În C7, la limita cu C6, prinsă pe cca. un sfert în profilul de S a fost descoperită o groapă cu material hallstattian, care conţinea resturile unui schelet G3 = M4; adâncimea lui este cuprinsă între -4,4–5,1 m. M4 are profilul trapezoidal, pe fundul căreia a fost descoperit un schelet uman aflat în conexiune anatomică parţială, depus probabil în poziţie decubit dorsal, orientat SE-NV. Alături de acesta au fost descoperite fragmente de la mai multe vase ceramice şi oase de animale.
Din rezultatele săpăturii în X1 putem trage, cu titlu, preliminar, următoarele concluzii: deoarece scopul nostru principal nu a fost atins, închiderea zidului de incintă al fortificaţiei romane va trebui căutată spre S şi SE, în campaniile viitoare; extremitatea estică a "cetăţuii" de la Babadag a mai fost locuită, după perioada hallstattiană, de când datează sistemul defensiv şi M4, în Evul Mediu, probabil în mai multe etape: o perioadă timpurie, din care datează M1, M2 şi M3, şi Evul Mediu târziu, corespunzător bordeiului sau casei G2 şi zidului din C1 şi C2. Rămâne problematică lipsa oricărei depuneri locuiri de perioadă romană sau romano-bizantină.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes 1. Morintz S., Noi date şi probleme privind perioadele hallstattiană timpurie şi mijlocie în zona istro - pontică (Cercetările de la Babadag), Thraco–Dacica 8, 1987, 1-2, p. 39-72
2. Toate adâncimile sunt măsurate de la nivelul acestui zid.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu