Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Gătaia | County: Timiş | Site: Biserica "Sfântu Gheorghe" | Excavation Year: 2004

Excavation Year   2004
Epoch
Early Medieval;
Late Medieval
Periods
Middle Medieval Period
Site Category
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Timiş
Locality   Gătaia
Commune   Gătaia
Site  Biserica "Sfântu Gheorghe"
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Țeicu Dumitru Site director Muzeul Banatului Montan, Reşiţa
National Arch. Record Site Code 157095.02
Report Mănăstirea Sfântu Gheorghe este situată pe cursul mijlociu al Bârzavei, pe un vechi braţ al râului, într-o zonă împădurită din Câmpia Gătaiei. Un drum de pământ modernizat o leagă pe o porţiune de 3 km de şoseaua Reşiţa-Timişoara.
Biserica actuală, un exemplu tipic al barocului bănăţean a fost construită între anii 1793-1799. Ea este plasată în centrul unui ansamblu de chilii şi construcţii anexe dispuse într-un careu de plan rectangular închis numai printr-un zid pe latura de E. Documentele otomane din anii 1566-1567 au consemnat mănăstirea cu hramul Sfântu Gheorghe din nahia Ceacova. Ea a avut în momentul primei atestări documentare doar doi călugări pentru că în anii 1579-1580 aceeaşi sursă otomană să aibă în evidenţă mănăstirea cu un număr de patru călugări. Catastiful de Mile al patriarhiei de Ipek menţiona pe egumenul mănăstirii Sfântu Gheorghe în anul 1660 între ce-i ce au făcut donaţii. Cercetările de arheologie medievală au vizat identificarea vechii biserici a mănăstirii Sfântu Gheorghe de pe valea Bârzavei. S-a sondat o porţiune de la nordul bisericii şi la E.
Secţiunea 1, notată în plan S1, cu dimensiunile de 7-1,5, deschisă pe spaţiul nord-vestic al bisericii, S2, a avut 7,5-1,6 a fost trasată pe rama nordică a absidei altarului; Secţiune a3, notată în plan S3 a avut orientarea N-S şi a fost trasată la 15,5 m E de biserică. Ea a avut următoarele caracteristici: 29 x 1,5 m şi a fost săpată până la -1,5 m la solul lutos steril arheologic. Absenţa inventarului funerar face dificilă încadrarea cronologică a mormintelor, singurele repere sunt observaţiile stratigrafice făcute în S1 şi S2.
M3 din secţiunea 2 este cu siguranţă anterior momentului construcţiei actualei biserici baroce a mănăstirii. Groapa mormântului 5 din S2 a suprapus un nivel cu urme de locuire din sec. al XVI-lea, în care s-a găsit o monedă de la Rudolf I (1575-1602). Ceea ce se poate spune despre mormintele găsite, în actualul stadiu al cercetării, ele se leagă de un moment mai vechi şi o parte din înmormântări s-au făcut în sec. al XVII-lea.
Cercetarea arheologică a evidenţiat în S2 urme de locuire şi activitate din sec. al XVI-lea. Între m. 0-5 a fost surprins un strat gros de 0,8 m cu urme de locuire (ceramică, chirpici, cuie, oase de animale), care delimitează o construcţie cu podeaua adâncită în pământ. La adâncimea de -1,8 m, care reprezintă fundul gropii au fost surprinse urmele unor bârne arse pe o lungime de 1,4 m şi o grosime de 0,25 m. Urmele consistente de cărbune şi arsură denotă un incendiu puternic, care a distrus locuinţa. Peste acest nivel de locuire a fost surprins la -1 m un strat compact de cărămidă şi mortar.
Absenţa inventarului funerar face dificilă încadrarea cronologică a mormintelor, singurele repere sunt observaţiile stratigrafice făcute în S1 şi S2. M3 din secţiunea 2 este cu siguranţă anterior momentului construcţiei actualei biserici baroce a mănăstirii. Groapa mormântului 5 din S2 a suprapus un nivel cu urme de locuire din sec. al XVI-lea, în care s-a găsit o monedă de la Rudolf I (1575-1602). Ceea ce se poate spune despre mormintele găsite, în actualul stadiu al cercetării, ele se leagă de un moment mai vechi şi o parte din înmormântări s-au făcut în sec. al XVII-lea. Ceramica găsită cuprinde categoria de vase uzuale, cât şi ceramică smălţuită cu analogii în lumea medievală din Serbia.
Cercetările de la Mănăstirea Sfântu Gheorghe au identificat morminte şi urme de construcţie din veacul al XVI-lea în zona investigată de la N de actuala biserică de la finele veacului al XVIII-lea. Biserica veche a mănăstirii n-a fost identificată în stadiul actual al cercetării.
Abstract other lang.
Abstract   Sfântu Gheorghe (St. George) Monastery is situated on the middle course of Bârzana River, on an old arm of the watercourse, in a wooded area in Gătaia Plain. A modernised earth road links it along three km to the Reşiţa - Timişoara highway. The Ottoman documents from 1566 - 1567 read that the patron saint of the monastery is Sfântu Gheorghe din Nahia (St. George of Nahia). The archaeological excavations uncovered occupation and activity traces from the 16th century. We found a thick layer with occupation traces (pottery, adobe, nails, animal bones), that delimits a sunken floored building. Deep down, at -1.8 m, representing the bottom of the pit we found traces of burned beams 1.4 m long and 0.25 m thick. The consistent coal and burn traces reveal a devastating fire that destroyed the dwelling. That occupation level was overlapped by a compact brick and mortar layer. The lack of grave goods makes it difficult to date the tombs. We found also a coin from Rudolph I (1575 - 1602). In the current stage of researches, we might say about the tombs uncovered that they relate to an earlier date and a part of the burials were performed during the 17th century. The excavations at Sfântu Gheorghe (St. George) Monastery identified tombs and construction traces from the 16th century in the excavated area.
The pottery found includes the category of coarsewares, as well as enameled pottery with analogies in the mediaeval world in Serbia.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu