Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Oarda (Limba) | Commune: mun. Alba Iulia | County: Alba | Site: Şesu Orzii | Excavation Year: 2004

Excavation Year   2004
Epoch
Neolithic;
Bronze Age;
Hallstatt;
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Medieval;
Late Medieval
Periods
Neolithic;
Eneolithic;
Bronze Age;
Hallstatt;
Roman Period;
Middle Medieval Period
Site Category
Civil;
Domestic
Site Types
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Alba
Locality   Oarda (Limba)
Commune   mun. Alba Iulia
Site  Şesu Orzii
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Bogdan Doru Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Ciauşescu Mihaela Humboldt Universität zu Berlin, Winckelmann Institut, Germany
Gligor Mihai Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Haynes Ian Birkbeck College, University of London, UK
Mazăre Paula Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Niculescu Anita Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Pánczél Szilamér-Péter Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Paul Iuliu Site director Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Sicoe Gabriel Humboldt Universität zu Berlin, Winckelmann Institut, Germany
Șuteu Călin Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
National Arch. Record Site Code 1106.03
Report Perimetrul în care s-au efectuat săpăturile se află în hotarul localităţii suburbane Oarda de Jos, aparţinătoare de Alba Iulia, la aproximativ 170 m de ieşirea din localitate, pe prima terasă a Mureşului, pe partea stângă a râului, la aprox. 120 m şi la 60 m spre S de şoseaua ce face legătura cu satul următor, Limba.
Săpăturile arheologice de la Oarda-Şesu Orzii sunt parte componentă dintr-un proiect mai amplu (Apulum Hinterland Project), lansat în urmă cu câţiva ani de către Birkbeck College din Londra şi Univ. Alba Iulia. Acest proiect îşi propunea studierea zonei din vecinătatea oraşelor romane, pentru a observa modul în care acest areal a fost locuit în diverse epoci istorice, de către diferite populaţii.
Metoda de cercetare presupunea îmbinarea mai multor mijloace tehnice pentru a obţine o imagine cât mai complexă şi completă a realităţii din teren. Astfel că după studierea repertoriului arheologic al zonei de interes şi consultarea mai multor fotografii aeriene, s-a trecut la periegheza sistematică cu posibilitate de analiză statistică a datelor. În această fază a cercetării s-au trasat cinci transecte de 1 x 5 km, împărţite în carouri de 200 x 200 m, în care descoperirile au fost analizate separat. Prin ridicare topografică1, aceste transecte au fost plasate pe harta digitală a municipiului Alba Iulia.
Zonele cu concentraţie mare de material arheologic au fost tratate cu atenţie sporită, fiind semnalate ca situri cu habitat uman. Pasul următor a fost cercetarea unor astfel de situri cu metode geofizice şi în final prin săpături arheologice.
Înainte de ridicarea construcţiilor romane, acest platou a cunoscut o intensă locuire neolitică. Situl nu a fost semnalat în "Repertoriul Arheologic al Judeţului Alba", iar săpături au fost executate în zonă doar pentru cercetarea habitatului neolitic, astfel că villa romană a fost cercetată acum pentru prima dată.
Villa romană de la Oarda de Jos-Şesu Orzii a fost cercetată prin prospecţii arheogeofozice prin metodele magnetometrică şi de rezistivitate electrică a solului, stabilindu-se astfel locaţia exactă a construcţiilor şi forma lor probabilă.
Tehnica de cercetare a fost aceea a Museum of London Archaeology Service şi anume aşa numita "Single Context Planning", însemnând că fiecare context a fost săpat şi înregistrat individual, tridimensional, urmând a fi transpus în formă digitală. Împreună cu notarea locaţiei exacte a fiecărui artefact prin trei coordonate şi cu interpretarea statistică a ceramicii, vor constitui o bază de date cu rol atât de arhivare a informaţiei, cât şi de instrument de lucru viitor.
Stocarea informaţiei în acest fel este foarte utilă fiind compatibilă cu lucrări similare din toată lumea şi utilizabilă într-un sistem GIS, precum şi studierii rezultatelor săpăturii, putând fi interogată în ArcView, relevând astfel informaţii care nu sunt evidente la momentul excavării sitului.
Pe lângă investigarea sistematică a sitului, campania din acest an a avut ca obiectiv şi pregătirea studenţilor de la Univ. Alba Iulia şi de la University of London în utilizarea metodelor moderne de cercetare arheologică.
În luna august 2004 zona supusă cercetării a fost săpată aproape integral. Cercetarea sitului la momentul ales s-a dovedit imperios necesară având în vedere că acesta era serios ameninţat cu dispariţia din cauza lucrărilor agricole ce se desfăşurau în zonă. De aceea s-a dezvelit o suprafaţă mare, care să ofere o imagine cât mai completă a vestigiilor de epoca romană, mai afectate de arăturile agricole; se adaugă un sondaj de control stratigafic de 2 x 3 m, nefinalizat.
Cele două suprafeţe - A/2004 cu dimensiunile de 25 x 10 m şi B/2004, cu dimensiunile de 20 x 10 m, trasate la o distanţă de 18 m una de alta - au scos în evidenţă o villa romană alcătuită din două corpuri rectangulare, ambele având diviziuni interioare, rezultând câte trei încăperi în fiecare. Cele două clădiri erau orientate N-S, probabil cea dinspre râul Mureş fiind destinată proprietarilor fermei, iar cea de la E având rolul de depozit, grajd pentru animale şi locuinţă pentru sclavi. În spaţiul dintre aceste construcţii, a fost amenajată o curte pavată cu pietriş.
Zidurile aveau fundaţii din piatră de râu şi pietriş şi putem presupune că în elevaţie s-au folosit aceleaşi materiale combinate cu cărămidă. Acoperişul a fost realizat cu tegulae. Acestea din urmă evident nu s-au păstrat in situ dar au fost găsite în număr mare la suprafaţă. În multe zone lucrările agricole au distrus zidurile până sub nivelul de călcare roman, astfel că am putut înregistra puţine urme de podele, aceasta doar în a doua clădire, constând în lut bătut şi pietriş aşezat direct pe sol. Nu s-a putut constata existenţa mai multor faze ale construcţiei, eventualele urme ale acestora fiind distruse de arături.
Sondajul de 2 x 3 m – numerotat C/2004 - a scos la iveală ceramică preistorică, precum şi un număr destul de mare de oase, ceea ce poate reprezenta o imagine relevantă asupra obiceiurilor şi dietei acelor populaţii. Nu au fost descoperite nici un fel de structuri sau amenajări de locuinţe, iar timpul alocat săpăturii nu a permis extinderea acestui sondaj.
În cele cinci săptămâni s-a descoperit şi inventariat atât ceramică romană cât şi preistorică, precum şi un număr mare de artefacte de bronz, fier sau os şi chiar câteva monede. Nici unul dintre aceste obiecte nu este ieşit din comun pentru a merita o menţionare specială.
Materialul descoperit este foarte amestecat; în afara celui roman au fost recoltate fragmente ceramice aparţinând unei multitudini de epoci şi culturi. Astfel, pe lângă câteva fragmente încadrate cronologic în perioada medieval timpurie (inclusiv fragmente de vase lucrate cu mâna şi datate în sec. IV-V) şi medievală (sec. X-XII), majoritatea ceramicii – ce se datează în alte epoci decât cea romană - aparţine epocii preistorice, cu cea mai mare pondere atribuită primei epoci a fierului (culturile Gava, Basarabi şi ceramică "protodacică"- Ha D), urmată de neolitic (Vinèa, Lumea Nouă), epoca bronzului (bronz timpuriu - BT I, bronz mijlociu -Wietenberg) şi eneolitic (Petreşti, Coţofeni).
De subliniat că pentru epocile neolitică şi eneolitică, artefactele ceramice descoperite sunt în număr foarte redus. Materialul ceramic menţionat a fost descoperit pe întreaga suprafaţa excavată, fără a putea fi identificat un areal tipic unei epoci sau culturi (nici unul din contextele înregistrate nu prezintă ceramică aparţinând unei singure culturi) şi fără a putea fi identificat un strat de cultură corespunzător. Situaţia se datorează nu doar nivelării şi amestecării straturilor ca urmare a lucrărilor agricole şi a locuirii romane, ci şi faptului ca săpătura s-a limitat pentru această campanie doar la nivelul roman, fără a atinge straturile inferioare (în cazul eventualelor depuneri preistorice).
Toate materialele descoperirite se află în depozitele Univ. Alba Iulia.
Având în vedere starea avansată de eroziune a sitului, campania arheologică din acest an a fost oportună, dar nu se poate pune problema restaurarii şi valorificării turistice a obiectivului. De asemenea, continuarea lucrărilor în acest punct ar aduce foarte puţine informaţii suplimentare.
Bogăţia materialului descoperit la Oarda dovedeşte intensa locuire a acestei zone de-a lungul timpului şi importanţa pe care avut-o prima terasă a Mureşului pentru habitatul uman.
Obiectivele cercetărilor viitoare: Ar putea fi studierea unui alt sit comparabil cu acesta pentru a oferi o imagine mai completă asupra mediului suburban, rural din perioada romană, precum şi pentru a observa dacă modul de folosire a peisajului în diferite perioade ale existenţei umane, constatat în zona Oarda, este acelaşi în alte arealuri. În acest scop este nevoie de un sit cu caracteristici asemănătoare, pentru o comparaţie relevantă, dar situat în altă parte a conurbaţiei romane. Cu ajutorul fotografiei aeriene, s-a descoperit la V de Alba Iulia, tot pe malul Mureşului dar la câţiva kilometri în aval de Oarda, villa romană de la Vinţu de Jos, situată de asemenea pe un platou, care prezintă şi urme de locuire preistorică.
Abstract other lang. The excavation of the Roman villa in Oarda-Sesu Orzii is part of a larger project meant to study the hinterland of the Roman city Apulum. Combining aerial photography with systematic field-walking, geophysics and excavations, the project's main objective is to bring light into the suburban area during the Roman occupation of Dacia.
The site of Oarda-Sesu Orzii, Alba County, was selected to be excavated because, besides the Roman villa, there are traces of prehistoric activity. The five weeks excavation season brought up a much eroded masonry construction, consisting of two large buildings with a courtyard in between. A large number of Roman and pre-Roman artefacts was uncovered and analysed. The working method was that of single context planning with the final purpose of building a GIS and a functional database, for storing the information and for the interrogation of it before publication.
The future objective of the project is the research of another comparable site, using geophysics and excavation, in order to create a more complete picture of the rural area of Apulum and to observe the different patterns of landscape use in different periods of history.
Abstract   The research into the Roman villa in Oarda-Sesu Orzii is part of a larger project meant to study the hinterland of the Roman city of Apulum. Combining overview photographs with systematic field-walking, geophysics and excavations, the main objective of the project is to bring light into the suburban area during the Roman occupation of Dacia. The site of Oarda-Sesu Orzii, Alba county, was selected to be excavated because, besides the Roman villa, it bears traces of prehistorical activity. The five week excavation campaign brought up a much eroded masonry construction, consisting of two large buildings with a courtyard in between. A large number of Roman and pre-Roman artifacts were uncovered and analysed. The working method was that of a single context planning with the final purpose of building a GIS and a functional database, for storing the data and use them for the publication. The future objective of the project is the research into another comparable site, using geophysics and excavations, in order to create a more complete picture of the rural area of Apulum and to observe how the land was used in different periods of history.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu