Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Sibiu | Site: Piaţa Mică | Excavation Year: 2004

Excavation Year   2004
Epoch
Bronze Age;
Early Medieval;
Late Medieval
Periods
Bronze Age;
Middle Medieval Period
Site Category
Civil;
Domestic
Site Types
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Sibiu
Locality   Sibiu
Commune   mun. Sibiu
Site  Piaţa Mică
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Beşliu Munteanu Petre Site director Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu
National Arch. Record Site Code 143469.09
Report În urma săpăturilor arheologice de salvare şi a asistenţei arheologice la diversele săpături efectuate în Piaţa Mică începând cu anul 1994 au fost evidenţiate urme de cultură materială din preistorie şi, în mod deosebit, din evul mediu. Împreună cu gropile de provizii am cuprins în prezentare substrucţiile clădirilor aflate deasupra pasajului marcat de Podul Mincinoşilor, ale zidurilor de incintă şi casei adosate lor în zona Turnului Sfatului, latura dinspre Piaţa Mică a casei medievale din Piaţa Mare, nr. 2- 4, zidurile de legătură ale casei din Piaţa Mică nr. 16 cu parapetul din cărămizi, zidul de incintă al Pieţei Huet, sisteme de canalizare şi alimentare cu apă, situaţii stratigrafice înregistrate în mai multe locuri. Pentru datarea perioadei de folosire a zonei dinspre pasajul de trecere spre terasa de jos este ilustrativă moneda de la Carol Robert de Anjou descoperită în 1994, cu ocazia efectuării săpăturilor pentru cablarea telefonică, în segmentul de şanţ cuprins între culoarul de trecere spre Piaţa Huet şi carosabil. Subsolul şi terenul învecinat caselor de la numerele 11, 12, 22 şi 24 a fost cercetat arheologic. Restaurarea Casei Artelor, una dintre cele mai cunoscute clădiri monument istoric din piaţă, nu a fost însoţită de o firească cercetare arheologică. Unele zone ale pieţei, cum este culoarul de sub Turnul Sfatului şi cel aflat sub Podul Mincinoşilor, au fost în mai multe rânduri străbătute de şanţuri de cablare şi canalizare, observaţiile arheologice putând fi verificate.
Gropi şi gropi de provizii
La 13,2 m de Podul Mincinoşilor, înspre terasa de sus, în malul de S, a apărut o groapă lată de 2,2 m şi adâncă de 1,5 m. Pe maluri, se vedeau bolovani de râu, iar în umplutură cărămizi şi pietre. Au fost recuperate două oale din lut, nesmălţuite.
Cele mai multe gropi de provizii au fost însă descoperite în Piaţa Mică. În malul de NV al gropii rămase în urma demolării WC-ului public din această zonă, erau vizibile contururile a două gropi suprapuse de straturi de arsură, apoi de nisip, pământ de nivelare şi ciment. Una dintre ele, adâncă de 2,2 m şi lată de 1,7 m, a fost deranjată de zidul de parapet. Groapa de la V, cu adâncimea de -1,2 m, a fost afectată de peretele amenajării demolate. Fragmente ceramice medievale, fragmente de cărămizi şi oase de animale se puteau observa cu uşurinţă în profilul gropii adosată zidului de parapet. Profilurile altor trei gropi au rămas pe peretele gropii săpate de excavator, înspre NV. Prima groapă de la N avea gura la –1,4 m, iar diametrul maxim de 2,5 m. Gura se îngusta până la 0,7 m. A doua groapă se adâncea până la 2,2 m, iar a treia până la 2,7 m. Ultimele două gropi aveau o formă alungită, de sac, cu lăţimea de 1 m şi respectiv 1,5 m. Numai din umplutura uneia din gropi au rezultat 69 fragmente ceramice reprezentative pentru formele medievale: oala cu capac, oala-cahlă, cana cu gura lobată, paharul cu picior. Între ele sunt impresionante fragmentele de oale mari, puţin cunoscute în literatura de specialitate (un fund de oală avea diametrul de 16 cm). Partea de jos a unei alte gropi cu fundul rotunjit a fost observată în zona centrală a săpăturii mecanice.
Urmele altor gropi de provizii au rămas imprimate în malurile şanţului făcut de excavator în Piaţa Mică, în zona dinspre Casa Artelor, în anul 2003. Informaţiile şi materialul arheologic recuperat înaintea asistenţei arheologice prin contract sunt minime, pierderile irecuperabile. Datele au fost înregistrate atât pe malul dinspre NE al şanţului (gropile 1, 2, 4, 5, 6 şi 10) cât şi spre SV (gropile 3, 7, 8).
Groapa 1 avea lăţimea de 1,5 m. Din umplutura gropii au fost recuperate fragmente de olane şi cărămizi groase de 3,5, 4,5 cm şi 6 cm, fragmente ceramice, pietre de râu. Groapa 2 avea lăţimea de 2,9 m, cu fundul la -2,8 m faţă de nivelul actual. În groapă, de la adâncimea de -0,92 m, a fost montată o zidărie din material de construcţie mixt (?). Pe fundul gropii se afla un strat de pământ negru, mâlos, iar deasupra pământ brun amestecat cu lut galben. Distanţa dintre G1 şi G2 este de 1,2 m. Groapa 3 avea diametrul maxim de 2,2 m, îngustându-se până la 1,5 m. Fundul gropii a fost măsurat la adâncimea de 2,3 m faţă de solul actual. În umplutura gropii se afla pământ negru cu urme de arsură, câteva pietre. Groapa 4 avea lăţimea de 2 m şi înălţimea de 2,5 m. În umplutura gropii s-au aflat urme de arsură, fragmente ceramice medievale. Groapa 5. S-a păstrat doar un segment din peretele gropii cu raza de 1,50 m. Pe peretele gropii erau vizibile urme de arsură. Groapa 6 avea lăţimea de 1,6 m şi înălţimea de 2,2 m. În umplutură s-a găsit material arheologic. Groapa 7 avea diametrul de 2 m. Din umplutură s-au recuperat piese din metal şi fragmente ceramice. Groapa 8 avea diametrul de 1,5 m şi înălţimea de 1,4 m. În umplutură au fost vizibile urme de arsură. Groapa 9 avea lăţimea de 2 m şi înălţimea de 1,7 m. Între gropile 8 şi 9 este o distanţă de 5,8 m. Groapa 10 a fost complet golită cu excavatorul. Ea avea lăţimea de 2,3 m. Pe peretele ei se vedeau urme de arsură.
Materialul arheologic recuperat din patru dintre gropi ilustrează etapele dezafectării şi umplerii gropilor cu materiale provenind din demolarea unor case incendiate în sec. XV-XVII. Materialul ceramic din groapa 4 şi din cea de sub Casa Artelor este nesmălţuit. Ies în evidenţă cănile cu picior înalt şi talpa rotundă (diametrele de 7; 7,5; 6,2; chiar 8 cm), oalele cu diametrul fundului de 8 sau 11 cm, fragmentul din gura unei căni cu două caneluri late şi diametrul interior de 5,5 cm, un fragment de capac de profil semisferic, toate descoperite în groapa suprapusă de fosta hală a măcelarilor. În anii ‘70 ai sec. XX, prima subzidire a stâlpului a dus la recuperarea unei căni întregi, şansă ce ne-a ocolit în 2003. Fragmentele ceramice, cu o excepţie, se remarcă prin arderea oxidantă, uniformă.
Buzele de oale din gropile 4, 6 şi 7 sunt lăţite, rotunjite sau cu profil triunghiular. Formele de vase variază de la oalele - cahle din groapa 7 (un fragment a păstrat o pată de smalţ), cănile cu picior, oalele, cănile mici. A fost recuperată partea de jos a unei oale mari, diametrul fundului măsurând 22,5 cm şi, din groapa 1, fragmente dintr-un vas de mici dimensiuni. Evoluţia ceramicii a evidenţiat caracteristicile secolului al XVII-lea. Fragmentele ceramice datate cu moneda din 1618 sunt în majoritate nesmălţuite, cu forme specifice evului mediu. Piesele din fier sunt comune: cuie, piese de la feroneria uşii, o potcoavă de cal.
Dintre monedele recuperate una a fost precis datată în 1618; obolul descoperit în 2002 în regiunea gropilor afectate de WC- ul public se poate atribui cu probabilitate perioadei domniei lui Sigismund de Luxemburg (1387-1437), iar una dintre monedele din groapa 6 poate fi atribuită secolului al XV-lea.
Din gropile de provizii au fost recuperate 19 fragmente de oase de animale. Ele au aparţinut, după părerea biologului Alexandru Dobrescu de la Laboratorul de conservare şi restaurare din Sibiu, unui porc, unui viţel şi trei rumegătoare mici: doi berbeci şi o oaie.
O altă groapă a fost descoperită lângă clădirea din Piaţa Mică nr. 28, la 12 m de casă. Adâncimea era mai mare de 3 m, iar diametrul de 2 m. În umplutură au fost găsite două cranii. Un strat de pietriş a suprapus groapa medievală. O altă groapă vecină la 10 m de casa respectivă, iar alte două pe traseul şanţului de canalizare, în dreptul casei din Piaţa Mică, 31 au fost surprinse în săpătura mecanică.
Gropile de lângă Casa Artelor
Săpătura pentru subzidirea unuia din stâlpii de susţinere din loggia Casei Artelor la începutul lunii decembrie 2003 a afectat o groapă de provizii cu lăţimea de 2,50 m şi partea de jos la -2,8 m de actualul nivel de călcare. Umplutura gropii a cuprins material de construcţie, pigmenţi de arsură, fragmente ceramice. Alte patru gropi de provizii au apărut în urma săpăturilor din interior.
În dreptul celui de-al treilea stâlp al loggiei (număraţi de la podul Mincinoşilor) a fost înregistrată o groapă cu diametrul maxim de 1,7 m şi la fund 0,9 m. Din umplutura ei au fost recuperate două fragmente de căni cu picior.
Sub pilonul de nord a existat o groapă cu fundul la –2,4 m. În umplutura ei au fost observate cărămizi groase de 5 cm, fragmente ceramice.
Groapa din dreptul Primăriei – Piaţa Mare 2-4 (zona luminatorului actual) avea lăţimea de 2 m la mijloc şi de 1 m în partea inferioară. Pe fundul amenajării săpate de constructorii actuali a fost observată închiderea circulară a gropii de provizii.
Substrucţii aparţinând caselor amenajate deasupra pasajului spre Podul Mincinoşilor:
Hazna. Incinta de cărămizi, latura spre Podul Mincinoşilor, are lungimea în interior de 1,05 m, elevaţia de 0,28 m spre N, deschiderea de 0,47 m spre V şi o altă elevaţie de 0,3 m spre S. Latura dinspre N are lungimea de 3,2 m şi înălţimea recuperată prin săpătură de 1,2 m. Peretele este tencuit. Deasupra zidului, până la nivelul actual, era evident un strat mâlos lat de 0,2 m. Până la parapet sunt 5,1 m (în dreptul orificiului de scurgere a apei). Latura dinspre S are lăţimea de 0,3-0,34 m şi 3,1 m lungime. Ea este ruptă. Spre E nu există zidărie. Latura de închidere este de 0,9 m. Spre E era un canal lat de 0,6 m cu fundul la –1,55 m. Zidăria dinspre V s-a adâncit într-un nivel de nisip vineţiu. În umplutură au fost găsite fragmente de ceramică smălţuită în interior, sticlărie. Au fost recuperate două oale întregibile şi un flacon de sticlă.
Zidărie din cărămizi formată dintr-un arc de descărcare cu lungimea de 1,87 m, un pilon de piatră spre E, lung de 0,6 m, cu talpa la –1,2 m. Alt pilon, lat de 0,6 m, la 3,29 m de parapet, spre muzeul Astra.
Pilon zidărie mixtă, cărămizi late de 6 cm, cu talpa la –0,8 m, la 0,8 m de cel descris mai sus.
Pilon pietre şi cărămizi lat de 0,9 m (bolovani suprapuşi de cărămizi de 28 x 14 x 6 cm; distanţe la 2,5 m de parapet.
Fragment de zid în partea de N, la 16,8 m de capătul estic al zidului de parapet şi la 1,3 m de zidul de parapet; este lung de 1,18 m şi lat de 0,4 m, cu talpa la –1 m. La 1,8 înspre E se află un alt zid din cărămizi, lat de 0,3 m.
Pilon de zidărie mixtă, turnat într-o groapă de provizii cu diametrul de 2,2 m.
Substrucţiile din parcare, înspre ieşirea din pasaj
Zid lat de 0,8 m şi lung de 1,2 m format din 1-2 rânduri de pietre de râu şi fragmente de cărămizi între rosturi. Spre NE, zidul din piatră se continua cu un arc din cărămizi, zid lat de 0,5 m. Sub zidul medieval, a fost descoperită o cană preistorică.
Fragment de zidărie din piatră lat de 1 m, surprins la 2 m E de substrucţiile menţionate mai sus.
Ziduri de sprijin pentru Casa Schasser
Din colţul clădirii pleacă un pinten de zidărie lung de 0,6 m şi lat de 0,75 m ce formează spre Podul Mincinoşilor o amenajare lungă de 3,6 m, mărginită de un zid lat de 0,95 m.
Ziduri în legătură cu Turnul Sfatului
Urmele late 12-14 cm ale unor bârne din lemn au fost evidenţiate la nivelul celui mai vechi nivel de construcţie înregistrat în caseta 1, înspre Piaţa Mică. Construcţiei din lemn îi corespunde în caseta 2, practicată în partea opusă a culoarului de acces până la adâncimea de -3,9 m, un şanţ cercetat arheologic în condiţii de relativă securitate şi în limita fondurilor alocate unei săpături de salvare. Mai jos de 2 m, umplutura şanţului este deosebită: fragmente ceramice mai puţine, mai multe crengi, unele tăiate la un capăt, iar la adâncimea maxim atinsă - fără a ajunge la solul viu - bucăţi de piele prelucrată. Un nivel compact de fragmente de lemn a fost vizibil la –2,5 m şi unul de lut la -2,2 m. Un probabil obol de argint de la Andrei al II-lea (1211-1234), descoperit la adâncimea de 2,1 m, a permis datarea perioadei finale de funcţionare a şanţului marcat de bucăţile de lemn carbonizate şi de lutul purtat.
Fragmentul de zid lat de 0,8 m, alcătuit din pietre de râu, folosind nisipul galben, de carieră în compoziţia mortarului nu poate fi legat stratigrafic în teren cu şanţul amintit. El suprapune construcţia din lemn.
La limita dinspre Piaţa Mare a actualului culoar de acces a fost urmărit până la adâncimea de 3,5 m un zid din pietre de râu.
Sub Turnul Sfatului au fost amenajate două încăperi: una cu pivniţa boltită, ce intra sub culoarul turnului cu 2 m şi a doua cu vedere spre Piaţa Mare, adosată şi ea zidului de piatră anterior.
Fundaţia din piatră a zidului de incintă a Pieţei Huet a fost dezvelită în zona Podului Mincinoşilor. Zidul avea lăţimea de 0,7 m.
Urmele casei medievale din Piaţa Mare nr. 4
În groapa făcută pentru amenajarea luminatorului dinspre Piaţa Mică constructorii au dezvelit fundaţii din piatră şi cărămizi. Zidul din piatră de pe direcţia N-S are lăţimea de 0,9 m şi s-a adâncit în solul viu. În grosimea zidului a fost amenajată o deschidere pentru aerisire. Nivelul de construcţie al zidului păstrează fragmente de cărămizi late de 4-5 cm. Cărămizi au fost folosite pentru făţuirea ferestrei de aerisire.
Dintr-un alt zid din piatră de compartimentare s-a păstrat doar un mic segment, el fiind afectat de construcţiile din cărămizi. Odată cu reamenajarea spaţiului din subsol cu ziduri din cărămizi a fost astupată fereastra de aerisire din grosimea zidului de piatră.
Moneda din cupru descoperită în luminator este datată 1800 şi are valoarea de 3 greschl.
Fragmente ceramice medievale descoperite în groapa din Piaţa Mică, în timpul săpăturii mecanice între –0,5 m şi -2 m
Formele identificabile aparţin ceramicii oxidante, penetrante: două fragmente de căni cu picior, un fragment din gâtul unui urcior, două toarte de oale şi alte două fragmente de oale.
Fragmente ceramice medievale descoperite în nivelul inferior de pietriş şi bucăţi din lemn.
Împreună cu bucăţile de piele şi de lemn, din stratul inferior de pietriş au fost recuperate fragmente ceramice medievale, arse oxidant, penetrant: un fragment de cană cu piciorul având diametrul de 6 cm şi un fragment de recipient (oală-cahlă?) cu diametrul de 7 cm şi o toartă de oală.
Fragmente ceramice recuperate din groapă (de provizii?)
Din presupusa groapă de provizii a fost recuperat puţin material arheologic. Este vorba de două fragmente aparţinând ceramicii medievale: un picior de pahar cu diametrul de 5 cm şi un fragment de castron.
Din groapa din Piaţa Mică, spre turnul Bisericii romano-catolice au fost recuperate 42 de fragmente de oase de animale. Ele au aparţinut la doi berbeci cu vârsta de aproximativ doi ani şi unui ţap.
Bucăţile de piele sunt în curs de conservare. Ele au făcut parte din căptuşeala unor pantofi.
Tuburi de canalizare din lemn
Conductă de canalizare la –1,55 m. Sub conductă, până la –1,8 m pământ mâlos, iar la bază, pietriş. Conducta este la 3,56 m de parapetul de S, înspre capătul lui sud-estic.
Două conducte lemn cu lungimea de 3 m, diametrul de 0,1 m interior şi 0,26 m exterior. La 3 m de capătul zidului de parapet, conducta din lemn se orientează spre intrarea de la S a Turnului Sfatului.
Urmele unui podeţ din lemn
Un stâlp vertical din lemn, dezvelit la 4,67 m de primul stâlpul din ciment de pe parapetul sudic spre SE avea lăţimea de 0,17 m. Faţa superioară era la –1,1 m sub nivelul conductei din lemn. Au apărut ulterior încă trei stâlpi din lemn:
- lungimea 0,64 m; lăţimea maximă 0,14 m; lăţimea medie 0,12 m;
- lungimea 0,64 m; lăţimea maximă 0,14 m; lăţimea medie 0,12 m; urme de arsură;
- lungimea 0,62 m; lăţimea maximă 0,13 m; lăţimea medie 0,1 m.
Canalul din material durabil descoperit la adâncimea de -1,03 m faţă de asfalt. Canalul cu lăţimea de 0,4 m, era acoperit cu dale din piatră şi podit cu cărămizi de 21 x 10,5 x 3,5 cm aşezate pe un pat din nisip. Pereţii laterali sunt din piatră de râu căptuşiţi cu cărămizi. Înălţimea canalului este de 0,6 m. Cel mai vechi pavaj al canalului a fost amenajat din pietre.
Stratigrafie:
- Primărie, groapă de luminator (profil estic). La adâncimea de -0,42 m – strat de construcţie, între -0,42 m şi -0,6 m pământ negru cu mortar; între -0,6 m şi -0,83 m pământ brun-maroniu cu fragmente de cărămizi; între -0,83 m şi -1,45 m pământ brun-verzui cu fragmente de cărămizi, între -1,45 m şi -2 m pământ galben, iar sub 2 m pământ negru. Pe peretele dinspre N, se observă deasupra pământului galben un strat de pietre şi apoi unul vineţiu. La -1,7 m spre Liceul Brukenthal se află o groapă adâncită cu -0,42 m în solul vineţiu şi galben şi cu -0,25 m în solul negru cu pigmenţi de chirpici. Pe fundul gropii se află un strat de arsură lat de 0,07 m ce suprapune un strat de lut.
- Depuneri lângă zidul caselor din Piaţa Mică nr. 15-16 La adâncimea de -0,4 m, unde s-a coborât nivelul de călcare prin proiect, este pământ negru. În partea inferioară se aflau fragmente ceramice preistorice.
- Caseta practicată lângă peretele clădirii din Piaţa Mică nr. 12 profilul de N. De la –1,38 m la –1,63 m pământ negru, fără material arheologic, suprapus de un strat subţire de pietriş. Între –1,38 m şi –1,16 m strat de pământ brun cu arsură, suprapus de pietriş, gros de 0,2 m şi de un strat brun cu arsură de 0,2 m lăţime şi un strat de pământ brun cu pete de lut galben lat de 0,25 m. Pe malul nordic, acesta coboară până la –1,1 m. În partea superioară a profilului sunt straturi legate de actuala construcţie din material durabil.
- Profilul şanţului de captare a apei pluviale de la Muzeul Astra, pe direcţia E-V. Până la adâncimea de -0,42 m, sub stratul cu materiale de construcţii, se observă nisip; între –0,42 m şi –0,8 m este evident pietrişul, iar sub adâncimea de -0,9 m până la –2 m stratul de pământ amestecat cu pietriş conţine puţin material arheologic (un fragment de cărămidă groasă de 3 cm, fragmente compacte de lemn la adâncimea de 2 m şi din piele prelucrată).
- Profilul de S al casetei din parcare, spre capătul pasajului. Este de remarcat grosimea stratului de pământ negru unde nu se delimitează clar nivelul preistoric (în care s-a găsit cana din cultura Coţofeni) de cel medieval, unde au fost amenajate substrucţiile din arce de cărămidă în fundaţii şi piloni din material de construcţie mixt.
Pe baza informaţiilor arheologice se poate evidenţia evoluţia nivelelor de călcare şi locuire în diverse zone ale pieţei şi amenajările ridicate începând cu mijlocul secolului al XIII-lea.
Abstract other lang. The archaeological report includes information about the traces of mediaeval building uncovered in the old centre of Sibiu, near the Liars' Bridge (Podul Mincinosilor) and the Town Council Tower (Turnul Sfatului); the foundations of mediaeval precinct near the steeple of Catholic church; the traces of a modern inner canalization plant, and a corn store (cave granary) stratigraphic levels.
Abstract   The archaeological report includes information about the traces of a mediaeval building uncovered in the old centre of Sibiu, near the Liars' Bridge (Podul Mincinoşilor) and the Town Council Tower (Turnul Sfatului), about the foundations of the mediaeval precincts near the steeple of the Catholic church, the traces of a modern inner canalization plant, and a corn storage site (cave granary) forming stratigraphical levels.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu