Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Nufăru | County: Tulcea | Site: Cetatea roman-bizantină Bufet (proprietate Vasile Dumitrescu) | Excavation Year: 1995

Excavation Year   1995
Epoch
Early Medieval
Periods
Site Category
Defence
Site Types
Citadel
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Tulcea
Locality   Nufăru
Commune   Nufăru
Site  Cetatea roman-bizantină Bufet (proprietate Vasile Dumitrescu)
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Andonie Corneliu Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I"
Damian Oana Site director Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Mănucu-Adameşteanu Gheorghe Muzeul Municipiului Bucureşti
National Arch. Record Site Code 161062.01
Report Campania desfăşurată în 1995 în aşezarea fortificată de tip urban de pe teritoriul actualului sat Nufăru, finanţată de MMN (care a asigurat forţa de muncă ostăşească), de IAB şi de ICEM Tulcea, a urmărit studierea vieţuirii din secolele X - XIII şi obţinerea de informaţii privind traseul fortificaţiei bizantine de aici. S-au realizat săpături în mai multe puncte, după cum urmează:



A. Bufet.
Cercetările începute în zona centrală a satului Nufăru în 1992, prin trasarea unei suprafeţe S 1 B(ufet), cu dimensiunile de 13 x 6,60 m, orientată est-vest, au continuat în vederea studierii vieţuirii din interiorul aşezării fortificate din epoca bizantină, descoperindu-se două locuinţe cu vetre înconjurate de pietre, databile în prima jumătate a sec. XI şi epuizându-se cercetarea unor gropi menajere (opt aparţinând nivelului sec. XII - XIII şi două aparţinând nivelului sec. XI).


Materialul arheologic descoperit este reprezentat în special de ceramica, specifică secolului XI, aparţinând categoriei comune (specia nisipoasă cu decor incizat, cea cenuşie cu decor lustruit, cea caolinoidă pictată cu vopsea roşie), cât şi celei de factură superioară (amfore, vase smălţuite, olive sau divers colorate, cu decor în relief); au mai fost descoperite şi o serie de obiecte mărunte din lut, os, corn, piatră, fier, bronz, sticlă, dintre care remarcăm două cruciuliţe simple din bronz şi un ou din lut smălţuit fragmentar; la acestea se adaugă şi o serie de monede (în special din sec. XI).



B. Curtea lui Vasile Dumitrescu


Interesul ştiinţific în acest punct, cu o stratigrafie foarte interesantă, din epoca romană până în secolul XIII, şi mai multe ziduri de incintă, este legat de epuizarea zonei disponibile, de lămurirea orientării şi cronologiei zidurilor descoperite în 1993, de obţinerea de date stratigrafice pentru nivelele bizantine târzii, ca şi pentru cele romane. În 1995 au putut fi reluate săpăturile în zona cercetată în 1993, continuându-se adâncirea în S 3 (orientată E-V, cu dimensiunile de 10 x 1,50 m) şi trasându-se o nouă secţiune S 6 (orientată E-V, cu dimensiunile de 5 x 2 m) pentru a vedea dacă zidurile descoperite în S 2-3/1993 continuaă spre sud şi pentru verificarea stratigrafiei privind sfârşitul locuirii), precum şi o casetă, C 1 (de 3 x 3 m, la vest de această secţiune), pentru a urmări traseul restului de zid din capătul vestic al S 3/1993. În ceea ce priveşte stratigrafia, menţionăm situaţia din S 3. Ultimele complexe surprinse sunt datate cu stamena devalorizate şi poartă urmele unei distrugeri violente, ce poate fi pusă pe seama atacului tătar din 1242. Pentru prima dată în această zonă au fost surprinse materiale din epoca romană. La -3,70 m, a fost descoperită o groapă care pătrundea sub malul sudic, cu diametrul de 1,00 m şi adâncimea de 0,50 m, ce cuprindea câteva fragmente de amfore romane, iar la -3,80 m, în strat, au fost găsite fragmente din partea superioară a unei amfore lucrată din pastă deschisă la culoare, decorată cu coaste.


Dintre complexele arheologice, menţionăm o locuinţă de suprafaţă, descoperită în capătul estic al S 3, la adâncimea de 2,20 m, cu dimensiunile surprinse în secţiune de 1,55 x 1,20 m; latura de nord s-a păstrat pe o înălţime de 0,35 - 0,40 m, fiind formată din 2-3 asize de pietre mici şi mijlocii legate cu pământ; podeaua era din pământ negru bătătorit. Locuinţa, cu urme de bârne arse, a fost distrusă de un incendiu. Pe baza inventarului - amfore bizantine cu torţile supraînălţate, ceramica smălţuită, se poate aprecia că locuinţa a existat în ultimele decenii ale secolului al XI-lea. Această încadrare cronologică este confirmată de descoperirea unei gropi (gr.2), datată cu un stamenon al împăratului Alexios I Comnenul emis la Adrianopol ? - Philippopolis ? (1092-1118), ce suprapune locuinţa.



C. INCINTA DE NORD. Corneliu Andonie, MMN; Oana Damian, IAB; Paul Damian, MNIR



Sondajele efectuate în zona delimitată de incinta de est (punctul "Dispensar") şi respectiv de vest (curtea Ştefan Ene) a cetăţii bizantine (ridicată la sfârşitul sec. X - începutul sec. XI), pe două dintre străzile care coboară spre Dunăre, au permis depistarea incintei de nord a acesteia. Apărută la -0,60 m, într-o secţiune trasată foarte aproape de Dunăre, pe strada mai apropiată de limita vestică, cu orientarea nord-sud şi dimensiunile 9 x 1,50 m, incinta de nord are orientarea NE-SV şi lăţimea de 2,70 m, a fost surprinsă pe o lungime de 1,50 m (lăţimea secţiunii) şi pe o înălţime de 2,10 - 2,40 m; paramentele, dintre care cel interior se păstrează pe o înălţime mai mare, sunt construite din blochete de piatră, lungi şi înguste, legate cu mortar alb şi hidrofug pentru rosturi, iar emplectonul din pietre legate cu mortar alb. Săpătura de anul acesta s-a oprit pe nivelul de construcţie a zidului, la -2,70 m, cercetarea urmând a fi reluată într-o campanie viitoare pentru obţinerea de elemente de datare a zidului, atingerea nivelului de călcare din cetate, obţinerea de informaţii de ordin stratigrafic şi constructiv. Se impune, totodată, în viitor, şi efectuarea unor sondaje de control mai spre est, mai aproape de incinta descoperită în curtea dispensarului, pentru verificarea traseului şi delimitarea spaţiului fortificat.

Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu