Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Alba Iulia | Site: str. Dacilor, nr. 41 (proprietar Ion Oltean) | Excavation Year: 2005

Excavation Year   2005
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.)
Periods
Roman Period
Site Category
Domestic;
Industrial
Site Types
Urban settlement
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Alba
Locality   Alba Iulia
Commune   mun. Alba Iulia
Site  str. Dacilor, nr. 41 (proprietar Ion Oltean)
Site Sector
Site name   Apulum
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Drîmbărean Matei
National Arch. Record Site Code 1026.02
Report Ca urmare a cererii nr. 668/31.08.2005 către DCCPCN Alba şi a adresei nr. 831/20.09.2005, înaintată MNUAI, în perioada 05.10.2005-12.10.2005, pe baza contractului de cercetare nr. 872/28.09.2005 a fost executată săpătura arheologică preventivă în vederea descărcării de sarcină istorică a terenului pe care beneficiarul intenţionează să-şi construiască obiectivul „locuinţă familială”.
Terenul în cauză este situat în zona central-vestică a oraşului roman colonia Aurelia Apulensis.
O observaţie foarte importantă este aceea că terenul pe care s-a desfăşurat cercetarea arheologică este situat în proximitatea căii ferate. Informaţii deosebit de utile referitoare la situaţia sitului arheologic de la Partoş ne furnizează Adalbert Cserni, cel care pentru prima dată a executat cercetări arheologice pe teritoriul coloniei Aurelia Apulensis.
Pentru cercetarea suprafeţei pe care beneficiarul urmează să construiască, s-a ales soluţia trasării a şase unităţi de cercetare notate C1…C6, fiecare cu dimensiunile 2 x 2 m. Ulterior, pentru lămurirea unor probleme stratigrafice s-a mai trasat o unitate de cercetare notată C7, cu dimensiunile 5 x 1,3 m, amplasată în continuarea unităţilor de cercetare C3-C6.
Stratigrafia generală în unităţile de săpătură C1…C7 se prezintă astfel: 0 -0,08 m strat vegetal; -0,08 -0,30 m strat arător; -0,25 –0,40 m nivel de cultură epoca romană (corespunde fazei edificiilor de piatră); -0,40 –0,65 m au fost identificate două lentile de arsură aparţinând fazei de lemn; -0,65 –1,10 m, sol brun închis (humus antic); începând cu -1,10 -1,15 m a fost identificat un strat de argilă, compact, steril arheologic. La -1,20 m s-a ajuns la pânza freatică.
Descrierea unităţilor de cercetare:
C1, 2 x 2 m; adâncimea săpăturii -1,16 m. În profilul de SSV, la -0,15 m au fost descoperite materiale de construcţii (piatră şi calcar) provenite din zidul unei clădiri romane. De al -0,55 m, în jumătatea de SSV a C1, au fost evidenţiate urmele unei gropi care se adânceşte în nivelul de argilă.
C2, 2 x 2 m; adâncimea săpăturii -1,20 m. De adăugat că în profilul NNE, începând cu -0,25 m, a fost descoperit traseul unui zid orientat E-V din care s-a mai păstrat doar patul de amenajare din pietriş.
Din motive tehnice acesta a fost notat Z1. La -1,20 m s-a ajuns la pânza freatică.
C3, 2 x 2 m; adâncimea săpăturii -1,10 m. Traseul zidului Z1 se continuă; în profilul de VNV grosimea stratului de pietriş este de 0,22-0,25 m.
C4, dimensiuni 2 x 2 m; adâncimea săpăturii -1,22 m. Şi în această unitate de cercetare a fost identificat traseul lui Z1; grosimea stratului de pietriş fiind de cca. 0,40 m. La -1,22 îşi face prezenţa apa.
C5, situaţie similară din punct de vedere stratigrafic. În plus aici a fost identificată prezenţa unui al doilea zid notat Z2 (perpendicular pe primul), din care, la fel, s-a păstrat doar stratul de nisip (între -0,32 -0,85 m).
C6, 2 x 2 m; adâncimea săpăturii -1,20 m (pânza freatică). Aici, începând cu adâncimea de -0,40 m au apărut fragmente ceramice în amestec cu cărbune (arsură). Analiza de suprafaţă şi în stratigrafie ne arată că este vorba de un cuptor de olărie. Forma acestuia este relativ circulară, având un diametru de cca. 1,80 m. Pereţii au o grosime de cca. 10-15 cm şi sunt din argilă. Forma cuptorului este tronconică.
C7, 1,3 x 5 m, orientată pe direcţia NNE. A fost deschisă paralel cu C3 şi C6, la o distanţă de 0,20 m (martor).
Se confirmă că Z1 se continuă spre V. A fost identificat şi cercetat cuptorul descoperit în C6. S-a constatat că focarul (praefurnium) era amplasat în partea de V. Gura de alimentare era realizată tot din argilă, modelată cu mâna. Această gură pătrundea în celălalt corp al focarului, de formă circulară, care din motive obiective (pânza de apă) nu a putut fi cercetat. Platforma cuptorului pe care erau aşezate vasele, a fost identificată chiar deasupra pânzei freatice; are o grosime de 12-15 cm şi reprezintă elementul care se păstrează cel mai bine.
În proporţie covârşitoare ceramica descoperită în cuptorul dezafectat este de uz gospodăresc (oale, ulcioare, castroane, farfurii). Au fost descoperite şi câteva fragmente din pastă cărămiziu (terra lissa) precum şi terra nigra.
Din punct de vedere cronologic, complexele arheologice descoperite în unităţile de cercetare C1 …C7 le încadra astfel:
- cuptorul de olărie corespunde lentilelor de arsură aferente fazei de început a locuirii romane de pe malul drept al Mureşului (faza construcţiilor de lemn), cronologic, undeva până la acordarea statutului de municipium a aşezării. Tot acestei perioade putem să ataşăm şi groapa menajeră identificată în C1 şi C2, săpată în nivelul de argilă şi care iniţial ar putea servi ca exploataţie de materie primă (argilă).
- spre sfârşitul sec. II, limita de VNV a oraşului se extinde, aspect sesizat şi în cercetarea de faţă prin cele două ziduri Z1 şi Z2 din care s-au mai păstrat doar patul de amenajare din pietriş. Ele au aparţinut unui edificiu cu fundaţii din piatră şi ziduri din cărămidă.
Rezultatele cercetării se completează fericit cu aspecte similare menţionate de A. Cserni, care pomeneşte de trei cuptoare cercetate în apropiere, pe aceeaşi latură a oraşului roman1. Nu este exclus ca amplasarea cuptoarelor pe această latură a oraşului să fie în legătură cu sursa de apă (braţ al râului Ampoi) dar şi apropierea de sursa de materie primă (în imediata apropiere există o terasă a râului Mureş ce conţine argilă de bună calitate).
Abstract other lang. Zusammenfassung:
Der Grundstück wo die archäologische Untersuchung durchgeführt wurde liegt in der nähe der Eisenbahnlinie.
Aus archäologischer Hinsicht können wir die archäologischen Komplexe, die in den Untersuchungseinheiten C1- C7 entdeckt wurden, wie folgt einrahmen:
Töpfereiofen, entsprechend den Brandebenen der Anfangsphase der römischen Besiedlung von dem rechten Ufer des Mures Flusses (Phase der Holzgebäuden). Ebenso zu dieser Periode können wir die hauswirtschaftliche Grube unterordnen, die in C1 und C2 identifiziert wurde und in den Tonbeet ausgegraben wurde und ursprünglich als Quelle von Rohstoff (Ton) gedient haben könnte.
Gegen Ende des 2. Jahrhuderts unserer Zeitrechnung verbreitet sich die WNW-liche Grenze der Stadt, was auch in diese Untersuchung beobachtet wurde, durch die 2 Mauern Z1 und Z2 aus welchen nur noch eine Ebene aus etwa 50 cm dicken Kies erhalten wurde.
Diese Mauer waren Teile eines Gebäudes mit mehreren Räumen.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes Note:
1. A. Cserni, Raport asupra săpăturilor efectuate în anii 1911-12 pe teritoriul Coloniei Apulensis, Budapesta, 1913, p. 7.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu