Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Luncaviţa | County: Tulcea | Site: Cetăţuia | Excavation Year: 2005

Excavation Year   2005
Epoch
Neolithic
Periods
Eneolithic;
Early Eneolithic;
Middle Eneolithic;
Late Eneolithic
Site Category
Domestic
Site Types
Tell
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Tulcea
Locality   Luncaviţa
Commune   Luncaviţa
Site  Cetăţuia
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Ailincăi Sorin Cristian
Alexandru George Cătălin
Bălăşescu Adrian
Bes Romain
Chauvet Joris
Costes Brigitte
Ene Eduard Silviu
Florea Mihai
Haită Constantin
Maillé Michel
Marque Ana
Micu Cristian Leonard
Mihail Florian
Monah Felicia
Radu Valentin
Robert Sylvain
Scurtu Florin
Ungureanu Mădălina
Vasile Sandu Gabriel
Velicicu Florin
National Arch. Record Site Code 160699.02
Report Microzona Luncaviţa este localizată în zona de NV a Dobrogei, limitele sale geografice majore fiind Munţii Măcin, dealurile Niculiţelului şi lunca Dunării.
În primăvara anului 1898, P. Polonic a cercetat aşezarea-tell din punctul Cetăţuia, cu acest prilej realizând o schiţă a locului, pe care o completează cu o descriere sumară a realităţilor arheologice observate. Cel mai important episod al cercetărilor din acest spaţiu va avea loc însă în deceniul şase al secolului trecut şi este legat de activitatea lui E. Comşa, membru al colectivului de cercetare de pe şantierul Dinogeţia (Garvăn, jud. Tulcea). Acesta va realiza două sondaje în zona de SE a tell-ului din punctul Cetăţuia
În 1975 El. Lăzurcă a realizat un sondaj, limitat prin dimensiunile şi rezultatele sale, în aşezarea gumelniţeană din punctul La Cioara. Aceeaşi cercetătoare publica o notă asupra unui vas zoomorf, descoperit întâmplător în acelaşi loc, în anul 19701.
Un nou program de cercetări a fost pus în aplicare la Luncaviţa, începând cu anul 1998, de ICEM Tulcea în colaborare cu MNIR şi IAB. Ulterior, în cadrul programului de cercetare s-au asociat specialişti din cadrul ASPAA Aveyron (Franţa), MA Mangalia şi IA Iaşi.
Obiectivele cercetării:
- continuarea cercetării la nivelul întregii suprafeţe SI din aşezarea-tell;
- continuarea programului de cercetări geofizice, în zona de locuire aflată la vest de aşezarea-tell;
- sondarea stratului arheologic, cu ajutorul carotierei, în punctul de locuire exterior aşezării-tell;
- stabilirea exactă a coordonatelor (GPS) pentru punctele (posibile) de exploatare a materiilor prime utilizate de comunităţile preistorice din microzona Luncaviţa;
Cercetarea din cadrul suprafeţei SI s-a concentrat asupra următoarelor puncte de interes:
a. Locuinţa nr. 6. Complexul a fost cercetat în sectoarele 3, 4 şi 9. Pe suprafaţa menţionată, în cadrul US 1644=US 1647, US 1847= US 1848 (?) = US 1745, a fost înregistrată o cantitate mare de oase de mamifere cu sau fără urme de tăiere (cu zone importante de concentrare în carourile H1, H2, H4, I1, I4), unelte din os, fragmente coarne de cerb (cu sau fără urme de tăiere), unelte din corn de cerb, fragmente şi granule de chirpici arşi (în colţul de SV al sectorului 9 au fost observate fragmente de mari dimensiuni) şi nearşi, plăcuţe de vatră, cenuşă, oase de peşti, puţine fragmente ceramice, dispuse vertical şi orizontal (fragmente de mici dimensiuni, aparţinând în special categoriei uzuale), un fragment de altăraş din lut, unelte şi produse de debitare din silex, unelte din piatră şlefuită. Compoziţia acestei depuneri ne determină să considerăm că suprafaţa locuinţei nr. 6 a servit, după încetarea locuirii în acest complex, drept zonă de acumulare a deşeurilor menajere. Pe suprafaţa cercetată au fost prelevate eşantionate de sediment de 10 l, sitate sub jet de apă destinate analizelor arheobotanice şi arheozoologice. În campania 2006 va fi cercetată podeaua L6.
După încetarea acumulării deşeurilor menajere din spaţiul amintit, pe suprafaţa careurilor F2 şi G2, a fost amenajată groapa G3. În general, acest complex conţine o cantitate redusă de fragmente ceramice, oase de mamifere şi peşti, granule de chirpici incendiaţi şi neincendiaţi, unelte şi produse de debitare din silex. Interesantă este, totuşi, prezenţa unui fragment de craniu de mamifer (probabil cerb, având o perforaţie în partea sa posterioară şi coarnele secţionate) în partea de NV a gropii. Sub acesta, pe fundul gropii a fost identificat maxilarul inferior al unui mamifer.
b. Locuinţa nr. 8. Complexul a fost cercetat în sectoarele 4, 5, 10 şi 11. A fost continuată cercetarea nivelului de distrugere (US 1846, US 2049, US 2149, US 2150), care se prezintă în partea sa inferioară sub forma unui sediment maron, granulos, având în compoziţie chirpici arşi şi nearşi, alături de care au fost înregistrate numeroase fragmente de oase de mamifere (concentrare semnificativă în caroul K2), fragmente ceramice cu dimensiuni variabile, unelte din piatră şlefuită, produse de debitare din silex. Nivelul ocupaţional al locuinţei (US 1851, US 2054) se prezintă ca un sediment maron, ce conţine granule de chirpici arşi, deasupra cărora se aflau coarne de cerb, ceramică (vase întregi), foarte puţine unelte din piatră şlefuită. În carourile M3 şi N3 locuinţa a fost afectată de amenajarea mormântului M2 atribuit sec. al XVIII-lea. Peretele de E („blocuri” groase de chirpici arşi) a fost identificat în sectoarele 5 şi 11 (în acest sector se conturează unghiul peretelui). În sectorul 10 a fost identificată partea superioară a unei posibile vetre.
În nivelul de locuire exterior locuinţei nr. 8 a fost înregistrat un sediment maroniu, compact, dur, cu granule de chirpici, oase de mamifere de mari dimensiuni, unelte din piatră şlefuită, corn şi fragmente ceramice. În spaţiul aflat între locuinţele nr. 6 şi nr. 8 a fost înregistrat un sediment maron, granulos ce conţine ceramică (de mari dimensiuni), oase de mamifere, unelte de piatră şlefuită şi silex.
Pe suprafaţa locuinţei L8 şi în zona exterioară acesteia au fost prelevate eşantioane de sediment de 10 l, sitate sub jet de apă, destinate analizelor arheobotanice şi arheozoologice.
Aşa cum am amintit mai sus, suprafaţa locuinţei L8 a fost afectată de amenajarea M2. Groapa acestui complex, observată la –2,45 m şi cercetată până la –2,86 m, avea în momentul cercetării o formă ovală, lungimea de 1,70 m şi lăţimea de 0,80 m. Scheletul, foarte bine conservat, întins pe spate, cu o orientare E - V, a aparţinut unei femei adulte. Inventarul mormântului – ac din bronz de păr, copci pentru îmbrăcăminte din bronz , monedă argint Abdulhamid I bătută la Kostantiniye în anul 13 = 1786/1787 şi un fir textil, matisat cu fir de aramă.
În campania 2005 au fost finalizate cercetările geofizice realizate pe suprafaţa test din afara aşezării-tell. Pentru a verifica datele avute la dispoziţie a fost realizată o secţiune, notată convenţional S4, cu dimensiunile 10 x 1 m, orientată N - S. În urma cercetării a fost înregistrată următoarea succesiune stratigrafică:
- strat vegetal, cu o grosime de 0,15–0,20 m, în care au fost remarcate fragmente de chirpici de mici dimensiuni, fragmente ceramice (în mare parte ceramică aparţinând culturii Gumelniţa, alături de care apar câteva fragmente de epocă romană), pietre şi unelte din piatră şlefuită (fragment de topor), oase de mamifere. În partea inferioară a acestui strat, în caroul 5, la –0,20 m, a fost remarcată amenajarea unei gropi (notată convenţional G1) de formă probabil ovală, cu profil tronconic. În umplutura acestui complex a fost înregistrat un sediment compact, cafeniu, alături de care au apărut chirpici arşi şi nearşi, oase de mamifere, fragmente ceramice aparţinând Evului Mediu, pietre;
- strat compact, gălbui-verzui, cu o grosime de 0,20 m, ce conţine granule de chirpici, oase de mamifere, fragmente ceramice (cultura Gumelniţa) rulate;
- solul steril din punct de vedere arheologic, identificat între -0,40 şi -0,50 cm
Sondajele realizate cu ajutorul carotierei au fost direcţionate pe două zone de interes:
- zona mlăştinoasă aflată la N de aşezarea-tell. În acest caz am avut în vedere determinarea unor posibile puncte de locuire din perioada eneolitică şi stabilirea regimului hidrografic al luncii pârâului Luncaviţa;
- zona de locuire aflată la V de aşezarea-tell. Am avut în vedere stabilirea caracteristicilor unui posibil strat cultural identificabil în zonă
În imediata apropiere a aşezării-tell din punctul Cetăţuia au fost identificate depozite de granit, şisturi şi cuarţ. Pentru fiecare s-a realizat determinarea coordonatelor în spaţiu.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes 1. El. Lăzurcă 1977
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu