Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Pietrele | Commune: Băneasa | County: Giurgiu | Site: Gorgana | Excavation Year: 2005

Excavation Year   2005
Epoch
Neolithic
Periods
Eneolithic
Site Category
Civil;
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Fortified settlement;
Tell;
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Giurgiu
Locality   Pietrele
Commune   Băneasa
Site  Gorgana
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Becker Nico Ruhr-Universität Bochum, Germany
Benecke Norbert Deutsches Archäologisches Institut, Orient Abteilung, Berlin, Germany
Dragoman Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Ehrich Richard Freie Universität, Berlin, Germany
Gatsov Ivan Nov Bîlgarski Universitet, Sofia; Bulgaria
Gatsova Lili Nov Bîlgarski Universitet, Sofia; Bulgaria
Georgescu Cristina Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Hansen Svend Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien Abteilung, Berlin, Germany
Hoppe Katherine Freie Universität, Berlin, Germany
Kelder Jorrit
Klimscha Florian Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien Abteilung, Berlin, Germany
Koprivc Ute Ruhr-Universität Bochum, Germany
Müller Michael Freie Universität, Berlin, Germany
Nedelčeva Pepa Nov Bîlgarski Universitet, Sofia; Bulgaria
Oanţă-Marghitu Sorin Muzeul Naţional de Istorie a României
Reingruber Agathe Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien Abteilung, Berlin, Germany
Schröder Christoph Ruhr-Universität Bochum, Germany
Song Baoquan Ruhr-Universität Bochum, Germany
Spânu Daniel Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Tănăsescu Bogdan Muzeul "Teoharie Antonescu", Giurgiu
Toderaş Meda Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Vachta Tilmann Ruhr-Universität Bochum, Germany
Vulpe Alexandru Site director Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Wunderlich Jürgen Freie Universität, Berlin, Germany
National Arch. Record Site Code 101038.01
Report Cea de-a treia campanie de cercetări arheologice de la Pietrele-Gorgana1 s-a desfăşurat în perioada 19 iulie–2 septembrie 2005 şi a avut următoarele obiective: reconstituirea peisajului din perioada neo-eneolitică prin studiul geomorfologic al zonei; continuarea prospecţiunilor geomagnetice2 pe suprafaţa tell-ului şi în zona învecinată; continuarea săpăturilor arheologice în secţiunile B şi F începute în campaniile anterioare.
Tell-ul Gorgana de la Pietrele se află pe terasa râului Comasca, afluent al Dunării. Spre S se întinde lunca Dunării constituită din nisipuri fine, mâloase şi argiloase. Mai multe foraje efectuate în campania 2005 în această zonă indică o diferenţă de cca. 6 m între nivelul actual al luncii şi cel din neo-eneolitic. Zona dintre tell şi Dunăre era ocupată în trecut de mai multe bălţi (dintre care cea mai importantă era Balta Pietrele) care au fost desecate în anii ’60. Zona ocupată de fostele bălţi este constituită astăzi de mâluri şi nisipuri argiloase.
Prospecţiunile geomagnetice efectuate în zona din jurul tell-ului au confirmat existenţa la V a necropolei acestuia. De asemenea, un rezultat notabil este detectarea pe marginea terasei, în imediata apropiere a tell-ului, a unor construcţii similare celor de pe tell, o situaţie asemănătoare siturilor de la Podgoritsa3 şi Omurtag4. Pe suprafaţa tell-ului, cercetările geomagnetice au confirmat observaţiile din campania anterioară potrivit cărora construcţiile sunt dispuse pe 4 rânduri (şiruri) paralele. Este demn de remarcat faptul că atât săpăturile mai vechi efectuate de Berciu5 şi de un profesor de istorie în anii ’80 cât şi cele ale noastre au surprins pe întreaga suprafaţa actuală a tell-ului doar 3 şiruri de construcţii. Este posibil ca structurile de pe celălalt rând, detectate prin măsurătorile geomagnetice, neafectate încă de săpăturile noastre, să fi fost ridicate pe terase amenajate artificial. De asemenea, rezultatele măsurătorilor geomagnetice indică faptul că dispunerea construcţiilor pe rânduri şi orientarea acestora se păstrează chiar şi în partea de SV a tell-ului unde, datorită săpăturilor lui Berciu şi a altor intervenţii moderne, există o diferenţă de cca. 3 m faţă de nivelul originar al tell-ului.
În secţiunea B, deschisă în 2002 în partea de NV a tell-ului şi prelungită spre V cu 3 m în 2004, au fost cercetate până acum 2 construcţii separate de o zonă cu depuneri de cenuşă şi lentile de pământ verzui care conţineau multe oase de animale şi cochilii de scoici6. Construcţia din sectorul de E a secţiunii B avea 2 vetre şi 2 instalaţii cu pereţi de lut de formă semiovală, respectiv, rectangulară. Sub instalaţia de formă rectangulară, aflată în partea de NE a secţiunii, în campania precedentă am găsit o vatră. În contrast, construcţia din sectorul de V al secţiunii nu avea nici o instalaţie. Singura vatră descoperită acoperea mai multe vase de pe podina construcţiei7. În 2005, pentru a surprinde limitele acestor construcţii, secţiunea B a fost prelungită spre N cu 2 m (dimensiunile actuale fiind 16 x 9 m). Nu au fost surprinşi pereţi în elevaţie, limitele construcţiilor fiind sub forma unor aglomerări de bulgări de chirpici care suprapuneau un strat de pământ ars la negru. Între fragmentele de chirpici şi sub acestea au fost descoperite mai multe vase întregi şi întregibile. În partea de N a construcţiei P04B43 din sectorul vestic al secţiunii, sub vasele acoperite de bulgări de chirpici am găsit mai multe piese de silex, 2 fusaiole şi câteva oase. Depunerea de pământ cenuşiu verzui, cu cenuşă, oase, cochilii de scoici, care separă cele două construcţii continuă şi ea spre N. În interiorul acestei depuneri a fost cercetată o lutuială arsă la roşu. Deasupra şi sub această lutuială am găsit câteva oase umane. Săpăturile au continuat apoi pe întreaga suprafaţă a secţiunii B. Spaţiile construite cercetate în campaniile anterioare îşi păstrează conturul fiind în continuare separate de ,,zona menajeră”. În campania din 2005 au fost săpate câteva secvenţe ale acestor spaţii construite. În sectorul estic, săpătura s-a desfăşurat într-o depunere de lut gălbui pe care a fost ridicată o vatră în colţul de NE al secţiunii şi în care se adâncea o groapă (golită în campania precedentă) care conţinea mai multe greutăţi de lut. Vatra avea 4 refaceri, în relaţie cu a doua fiind o aglomerare de vase întregi şi fragmentare descoperite în depunerea de lut gălbui. În aceeaşi depunere, în partea de S a sectorului, a fost descoperit un fragment mare de vatră dezafectată, răsturnată. Depunerea de lut gălbui se întinde în cea mai mare parte a spaţiului construit din sectorul estic, cu excepţia unei zone de formă rectangulară constituită dintr-o depunere de pământ cenuşiu-verzui, unde, alături de multe oase de animale şi ceramică, am găsit câteva obiecte din cupru.
Sub construcţia din sectorul vestic al secţiunii B s-a săpat, de asemenea, în depuneri de lut gălbui cu puţin material arheologic, până la un nivel căruia îi aparţine o vatră care va fi cercetată în campania viitoare. Pe latura de V şi S, de-a lungul profilelor secţiunii, au fost demontate resturi ale unor pereţi incendiaţi. Cele două spaţii construite sunt în continuare separate de depuneri de pământ cenuşiu-verzui, cenuşă, cu oase de animale şi umane, cochilii de scoici. Şi în această campanie, în aceste depuneri am găsit multe obiecte de cupru, majoritatea întregi, piese din os, corn, silex. Dintre figurine atrage atenţia una din os, împodobită cu piese de port (verigi de cupru la glezne şi patină verzuie în zona perforaţiilor de la cap, mai multe perle mici, discoidale, probabil din scoică, în zona gâtului ). Figurina, întreagă, a fost depusă ,,pe spate” în spaţiul dintre construcţii, într-un strat de pământ cenuşiu cu multe oase şi cochilii de scoici. Lângă figurină erau mai multe perle cilindrice din cochilii de scoici, 2 obiecte de cupru şi un fragment de scoică Spondylus.
În secţiunea F, deschisă în 2004 în partea de S a tell-ului, săpătura noastră a surprins resturi din 2 construcţii separate de depuneri de pământ cenuşiu-verzui cu multe oase de animale şi cochilii de scoici8. În 2005, secţiunea a fost prelungită cu 4 m (dimensiunile actuale fiind de 11 x 8 m) pentru a surprinde jumătatea de E a construcţiei P04F16. În stadiul actual al cercetării, după prelungirea secţiunii, am surprins părţi importante din 3 spaţii construite (unul în centrul secţiunii, celelalte în zone înguste aflate de-a lungul profilelor de V şi E) separate de ceea ce în mod convenţional numim ,,zone menajere”. Au fost săpate secvenţe din toate spaţiile construite. În construcţia din centrul secţiunii, săpătura noastră s-a oprit pe o depunere de lut gălbui, cu lentile verzui, care acoperă, în partea de N, lângă profilul secţiunii, o instalaţie de formă rectangulară, cu pereţi subţiri, din lut gălbui. Resturi din peretele de V, neincendiat, se păstrează în profilul de N al secţiunii. Pe această depunere a fost descoperită în campania precedentă o vatră de formă rectangulară (P04F58) mărginită pe latura de N de o gardină din lut gălbui. În 2005, am găsit în partea de E a acestei construcţii neincendiate două zone de formă neregulată, cu lipitură puternic arsă, asemănătoare cu cea a vetrei mai sus menţionată. De asemenea, în prelungirea secţiunii F, am găsit in situ resturi din pereţii de S şi E, neincendiaţi, ai construcţiei. De-a lungul peretelui de E, în exteriorul construcţiei, existau concentrări de cochilii de scoici şi oase care, în unele cazuri, acopereau fragmente de chirpici căzute din perete. La fel ca în campania precedentă, în partea de S a construcţiei, printre bulgării nearşi de chirpici am găsit multe oase de animale şi obiecte din corn. La N de construcţie exista o depunere de pământ verzui cu multe oase de animale. Peste această construcţie a fost depus un strat de lut de culoare verzuie în care se afla o vatră de mari dimensiuni, distrusă, răsturnată.
Următoarea secvenţă importantă a biografiei acestui spaţiu este reprezentată de construcţia incendiată P04F16. În 2004 au fost surprinse in situ resturi din podină, o parte din peretele de V al construcţiei şi, lipită de acesta, o ,,instalaţie” de formă ovală cu pereţi subţiri din lut (asemănătoare unei gardine)9. Cele mai multe vase au fost găsite în partea de N a construcţiei, unde marcau limita dintre aceasta şi o ,,zonă menajeră”. Săpătura din 2005 a dezvelit jumătatea de E a acestei construcţii incendiate. Bulgării de chirpici din pereţii prăbuşiţi acopereau întreaga construcţie. În ciuda eforturilor, nu am reuşit să surprindem resturi ale pereţilor păstraţi în elevaţie. Doar 3 fragmente mari de chirpici ar fi putut să aparţină peretelui de E al construcţiei. Resturi din podină, sub forma unui strat de lut gălbui, uneori ars la roşu, gros de cca. 5 cm, au apărut doar în partea de S. Sub podină şi pe toată suprafaţa de sub construcţie exista un strat de pământ care a ars la negru în urma incendierii construcţiei. Pe podină a fost ridicat peretele de S al unei instalaţii de formă rectangulară (P05F108), din care s-au mai păstrat doar peretele de N şi părţi din cel de V, mai ales în zona colţurilor. Peretele de E lipseşte complet, câteva fragmente mari de lipitură de vatră fiind găsite lângă capătul de E al peretului sudic al instalaţiei. Aceste fragmente de lipitură de vatră erau răsturnate pe un strat de pământ ars la negru cu care de altfel era umplută şi instalaţia. Podina construcţiei lipsea în spaţiul pe care s-a ridicat instalaţia. Păstraţi în elevaţie până la 30 de cm, pereţii sunt făcuţi din mai multe rânduri de lipituri, având grosimea de 14-15 cm. Prezenţa fragmentelor de lipitură ar sugera interpretarea ,,instalaţiei” ca fiind o vatră distrusă, mai ales că lângă peretele de N am găsit 2 fragmente de gardină. În acest caz ar trebui să ne imaginăm o ,,cutie” cu pereţi din lut, umplută cu pământ. Peste umplutura de pământ s-a adăugat un strat de lutuială, iar pereţii au fost rotunjiţi pentru a se forma o gardină. În partea de S a construcţiei, pe podină şi mai ales lângă peretele sudic al instalaţiei, erau multe vase întregi sau sparte pe loc. Lângă colţul de SV al instalaţiei a apărut alta (P05F117), de formă rotundă cu diametrul de cca. 40 cm. Peretele acesteia, din chirpici ars până la vitrifiere, era prăbuşit în interior, peste o piatră mare şi un strat de lut, ars la roşu, care s-a păstrat mai ales de-a lungul peretelui. Piatra care constituia ,,podina” instalaţiei suprapunea altă piatră sub care a apărut un străpungător de cupru. În special în depunerile de sub aceste instalaţii am găsit multe oase de animale şi cochilii de scoici.
Partea de N a construcţiei (P05F110) surprinsă în prelungirea secţiunii constă într-o depunere constituită din fragmente mici de chirpici, foarte friabili, cu aspect de umplutură, în care am găsit foarte multe fragmente ceramice, un obiect din cupru şi o grămadă de cereale carbonizate. Peste această depunere erau bulgări mari de chirpici. Într-un mod asemănător cu situaţia din 2004 din partea de NV a construcţiei, peste bulgării mari de chirpici din dărâmătură, uneori printre aceştia sau direct pe un strat de pământ ars la negru de sub chirpici, au apărut fragmente de la vase mari şi chiar o jumătate de cupă asemănătoare celor din setul găsit anul trecut10 (P04F9). La N de construcţie exista o depunere de pământ cenuşiu-verzui cu multe oase şi cochilii de scoici (P05F111). Resturi ale dărâmăturii construcţiei se pot observa în profilul de N al secţiunii sub forma unei aglomerări de bulgări de chirpici (la E) şi, în continuare, spre V, o dungă de pământ ars la negru care suprapune stratul de pământ de culoare cenuşiu-verzui (P05F111) amintit mai sus.
În partea de E a secţiunii, pe o zonă lată de cca. 1 m de-a lungul profilului, am cercetat extremitatea vestică a unei construcţii neincendiate. Fragmentele nearse de chirpici, de culoare gălbuie, printre care am găsit fragmente ceramice şi, uneori, oase de animale, acopereau o instalaţie rectangulară din care am surprins 2 pereţi subţiri din lut de culoare galbenă. Pe podina instalaţiei erau mai multe fragmente ceramice şi un vas spart pe loc, acoperit cu un strat de cenuşă. De-a lungul profilului de V al secţiunii, încă din campania precedentă am început să cercetăm o construcţie incendiată. În partea de S, aceasta este suprapusă de o altă construcţie neincendiată.
Aceste spaţii construite sunt separate de depunerii de pământ cenuşiu-verzui, cu multe oase şi cochilii de scoici. Ca şi în campaniile precedente, în aceste depuneri am găsit multe obiecte de cupru, topoare şi lame de silex, figurine. De altfel, cele mai multe obiecte de cupru au apărut în aceste depuneri, doar 3 dintre ele aparţinând construcţiei din centrul secţiunii. În unele cazuri aceste depuneri de pământ cenuşiu-verzui cu oase şi cochilii de scoici acopereau dărâmătura unor construcţii.
Ca şi în anii trecuţi, numeroasele figurine antropomorfe şi zoomorfe, obiecte de cupru, silex, os, corn au fost înregistrate în baza de date, desenate şi fotografiate în cursul desfăşurării campaniei. Ceramica a fost analizată din punct de vedere statistic şi tehnologic, cele mai multe vase întregi fiind deja desenate. Materialele arheologice descoperite în cele 3 campanii de săpături arheologice (ceramică, aproape 100 de figurine, cca. 90 obiecte de cupru etc.) sunt păstrate în depozitele IAB.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography Bailey, D. W., Tringham, R., Stevanović, Hamilton, M., Neumann, H., Angelova, I. şi Raduncheva, A. (1998). Expanding the dimensions of early agricultural tells: the Podgoritsa Archaeological Project, Bulgaria, Journal of Field Archaeology25, 373-396.
Berciu, D. (1956). Cercetări arheologice în regiunea Bucureşti, MCA 2, 503-44.
Gaydarska, B.; Chapman, J.; Angelova, I.; Gurova, M.; Yanev, S. (2004). Breaking, making and trading: the Omurtag eneolithic Spondylus hoard, Archaeologia Bulgarica 8.2, 11-34.
Gaydarska, B.; Chapman, J.; Angelova, I. (2005). On the tell and off the tell the fired clay figurines from Omurtag, V. Spinei, C.-M. Lazarovici şi D. Monah (ed.), Scripta praehistorica. Miscellanea in honorem nonagenarii magistri Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Iaşi, 341-385.
Hansen, S., Dragoman, A., Reingruber, A. (2003). Pietrele: ein kupferzeitlicher Tell in Muntenien/Rumänien, Das Altertum 48, 161-189.
Hansen, S., Dragoman, A., Benecke, N., Görsdorf, J., Klimscha, F., Oanţă-Marghitu, S., Reingruber, A. (2004). Bericht über die Ausgrabungen in der kupferzeitlichen Tellsiedlung Măgura Gorgana bei Pietrele in Muntenien/Rumänien im Jahre 2002,Eurasia Antiqua 10, 1-53.
Hansen, S.; Dragoman, A.; Reingruber, A.; Benecke, N.; Gatsov, I.; Görsdorf, J.; Oanţă-Marghitu, S. (2005). Der kupferzeitliche Siedlungshügel Pietrele an der Unteren Donau. Bericht über die Ausgrabungen im Sommer 2004, Eurasia Antiqua 11, 2005 (sub tipar).
Oanţă-Marghitu, S. şi Dragoman, A. (2005). Pietrele, CCA 2003, 267-271.
Valea Dunării (1969). Geografia Văii Dunării româneşti, Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste România.
Vulpe, A., Hansen, S. et al., (2003). Pietrele, CCA 2003, 229-30, 446.
Bibliographic notes 1. pentru săpăturile arheologice din 2002 şi 2004, Hansen, Dragoman şi Reingruber 2003; Vulpe et al. 2003; Hansen et al. 2004; Oanţă-Marghitu şi Dragoman 2004; Hansen et al. 2005
2. începute în 2004, Hansen et al. 2005
3. Bailey et al. 1998
4. Gaydarska et al. 2004; 2005
5. Berciu 1956
6. Oanţă-Marghitu şi Dragoman 2005
7. Oanţă-Marghitu şi Dragoman 2005
8. Oanţă-Marghitu şi Dragoman 2005
9. Oanţă-Marghitu şi Dragoman 2005, 270
10. Oanţă-Marghitu şi Dragoman 2005, 270
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu