Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Albeşti | County: Constanţa | Site: Cetate | Excavation Year: 2006

Excavation Year   2006
Epoch
Greek and Hellenistic
Periods
Hellenistic Period
Site Category
Defence;
Domestic
Site Types
Fortified settlement
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Albeşti
Commune   Albeşti
Site  Cetate
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Alexandru Nicolae
Bărbulescu Maria
Buzoianu Livia
Cliante Laurenţiu
Scurtu Florin
National Arch. Record Site Code 60954.01
Report Aşezarea fortificată de la Albeşti (de tip phrourion) ocupă o suprafaţă de cca. 2800 m2. În exteriorul fortificaţiei locuirea se întinde pe cca. 12 ha. Fortificaţia propriu-zisă cunoaşte trei etape constructive plasate pe durata sec. IV-III a.Chr. Primele etape databile la mijlocul şi spre sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a.Chr., ocupă suprafeţe quasiegale. Etapa a treia reprezintă o extindere spre S a suprafeţei fortificate. Amenajarea spaţiului interior al fortificaţiei păstrează ordonarea faţă de axele incintelor şi se plasează între aceleaşi limite cronologice.
Campania 2006 pe şantierul arheologic Albeşti şi-a propus continuarea cercetării complexelor de locuire din zona de extindere a spaţiului fortificat din sectorul A; stabilirea relaţiei dintre incinta a II a (latura de S, din sectorul B) şi pavajul paralel ei din sectorul A, inclusiv a zidurilor care suprapun pavajul; identificarea unor eventuale locuiri extra muros (prin verificarea datelor obţinute prin măsurători geofizice); efectuarea unor lucrări de conservare primară.
Sector A, c.11-18-25-26
Carourile nou deschise se situează în jumătatea de SE a sectorului, la N de zidul “Z” (apreciat ca zid de sprijin sau “falsă incintă”).
- c.11prezintă o situaţie complexă. Aprox. 1/4 din suprafaţa c.11 este ocupată de un pavaj de pietre mari, pe direcţia E-V, care urmează zidul Z în partea de N. Pavajul este denivelat datorită presiunii zidurilor ferme de la S (zidul Z) şi N.
Pavajul a apărut la -0,25 -0,30 m (dimensiune luată pe profilul de V) şi -0,10 -0,15 m (pe profilul de S).
Dimensiunile lespezilor mari sunt de 0,87 x 0,55 m; 0,95 x 0,53 m; 0,86 x 0,60 m etc. Pavajul are o suprafaţă de 2,50 x 2,20 m. El continuă spre V, în SA, c.18 şi corespunde pavajului superior din SA, c.39.
Pavajul suprapune un zid cu direcţia N-S, care traversează partea dinspre E a caroului; Lzidului = 4 m; l = 0,60 m. Zidul este construit din blochete mijlocii de calcar; h păstrată = 0,35 m. Probabil spre S zidul se sprijinea de zidul Z (aflat aici sub martorul spre c.10). Limita de E a caroului este marcată de pietre (care ţin, de fapt, tot de pavajul superior). În partea dinspre N a caroului se detaşează linia unui zid pe direcţia E-V. Linia zidului se păstrează şi în caroul alăturat (SA, c.18). Posibil să fie zidul de închidere spre Sud a locuinţei apărute în SA, c.13-20. Dimensiunile zidului (în SA, c.11) sunt: L= 2,25 m şi l = 0,45 m. Zidul face unghi drept spre N (c.12, nesăpat), pe o lungime de 1,30 m. Situaţia se verifică: aici se închide, spre S şi E zidul locuinţei din SA, c. 13 - 20. Diferenţa de nivel dintre pavajul superior şi zid este de -0,32 m. Între peretele de N al caroului şi zidurile locuinţei, la -0,55 -0,60 m apar pietrele unui pavaj inferior (acelaşi din SA, c.39). Urmărind de la E la V situaţia pe latura de N a caroului, notăm: pietre amestecate cu pământ căzute din pavajul superior, zidul de E al locuinţei, pietre din pavajul inferior, dărâmătură.
SA, c.18
În jumătatea de S a caroului continuă pavajul superior din SA, c.11 (el apare la -0,15 -0,20 m faţă de profilul de S). Pavajul nu ajunge până la limita de V a caroului. Suprafaţa pavajului este de 2 x 2,50 m. În partea de N caroul este traversat de un zid pe direcţia N-S. Este corespondentul zidului din SA, c.11, pe aceeaşi direcţie. Dimensiunile zidului sunt: L = 4 m, l = 0,50 m, h păstrată = 0,50 m. Spre profilul de V apare o linie fermă de pietre, cu aspect de zid (sau platformă), cu dimensiunile de L = 1,80 m, l = 0,60 m şi h păstrată = 0,32 m. În partea de N a caroului apar zidul de S şi de V al încăperii: sunt continuarea zidului de S din SA, c. 11 şi zidul de V care închid locuinţa din SA, c.13-20. Dimensiunile zidului de S: L = 3,10 m, l = 0,60 m, h păstrată = 0,35 m; dimensiunile zidului de V sunt de: L = 1,15 m, l = 0,53 m, h păstrată = 0,35 m. În interior, între zidul de S şi profil apare pavajul inferior. Faţă de profilul de N zidul locuinţei apare la -0,50 m, iar pavajul inferior la -0,62 m.
Locuinţa care se configurează în c.13-20 (latura de N) şi 11-18 (latura de S) are, prin urmare, următoarele dimensiuni: zidul de S -6,70 m (inclus şi martorul dintre carouri); zidul de E -9,20 m (inclus şi caroul nesăpat, SA, c.12); zidul de N -6,70 m; zidul de V -9,20 m.
SA, c.25
Cca. 90% din carou este ocupat de pavaj: este continuarea pavajului din SA, c.11 şi 18. Pavajul este din dale mari, neregulate, uşor înclinat spre N. În profilul de N al caroului apar pietre din dărâmătură. Un singur bloc are o direcţie clară N-S, dar nu-l putem lega de vreo amenajare (zid). Între pavaj şi profilul de N s-a ajuns la -0,52 m la piatră fărâmată.
Dimensiuni: pavaj = 3,90 x 2,80 m; distanţa dintre pavaj şi latura de N a caroului este de 1 m; blocul mare din profilul de N: 0,67 x 0,69 m; ad. pavajului faţă de profilul de N -0,32 m; ad. caroului spre profilul de N -0,52 m.
SA, c.26
Suprafaţa caroului ocupată de pietre de pavaj şi dărâmătură. Este dificil de făcut o distincţie între pavaj şi elemente de construcţie acoperite de acesta. De-a lungul profilului de E apar pietre aliniate cu aspect de zid. Ele pot fi urmărite pe o L = 3,60 m; l = -0,47 m; ad. la care apar: -0,30 m. Pietrele sunt de dimensiuni mijlocii şi mici, uşor înclinate spre N (cele din capăt) şi V (cele din interiorul caroului).
“Zidul” dinspre E este surprins şi în dărâmătura din colţul de NE al c.27. Jumătatea de S a caroului este ocupată de pavajul care continuă din SA, c.25. Suprafaţa mai fermă a pavajului se încadrează într-o formă trapezoidală cu dimensiunile de 1,72 m (latura lungă), 0,60 şi 0,90 m (laturile scurte; a patra latură intră în profil). De la diviziunea de 2 m pe încă 1,85 m aspectul pavajului este mai neregulat. Pe mijlocul caroului se conturează un zid pe direcţia N-S întrerupt (spart) la mijloc. Lungimea zidului păstrată spre N este de 3,20 m. În partea de V a caroului se conturează un pavaj din dale regulate cu suprafaţa de 2,65 x 0,45 m.
Relaţia incinta de S (SB) şi pavajul exterior (SA)
Cum în campaniile anterioare au fost cercetate carourile din sectorul A situate imediat la S faţă de zidul de incintă al fortificaţiei a II a, se trece la desfiinţarea martorilor perpendiculari pe incintă - SA, c.35-28, SA, c.28-21 şi a celor dintre incintă şi pavaj - SA, c.28 - SB, c.31, SA, c.21 - SB, c.21. Se recuperează mai multe fragmente ceramice, în general amforice, între care câteva ştampile de Sinope şi una de Paros, un unguentarium aproape întreg şi multă ţiglă. Incinta are în exterior un pavaj cu bordura spre S. Bordura este formată din blochete de calcar aşezate pe lungime, cu dimensiuni de 0,66 x 0,54 x 0,30 m; 1,40 x 0,68 x 0,23 m; 0,53 x 0,36 x 0,19 m. Pavajul propriu-zis este alcătuit din pietre mărunte legate cu pământ. Între pavaj şi limita sudică a incintei este o fâşie de pământ tasat, lată de cca. 0,50 m. Pavajul urmărit de-a lungul c.14-35 (SA) are lungimea de 17,40 şi lăţimea de 3,20 m.
Pavajul este suprapus de o locuinţă. Zidul de V al locuinţei, construit din blochete de calcar are dimensiunile de 7,60 m (L) şi 0,55 m (l). Zidul de N, format din pietre mici legate cu pământ, se păstrează pe o lungime de 5,80 m; pe această latură este şi intrarea lată de 0,85 m; zidul mai urmează pe o lungime de 1,30 m şi face colţ cu zidul de E. Construit tot din piatră măruntă, acesta se păstrează pe o lungime de 5,30 m. Atât zidul de V cât şi zidul de E intră în martorii dinspre S. Zona spartă a pavajului din SA, c.28 a fost ocupată de o amenajare din interiorul locuinţei. Din această amenajare s-a păstrat un zid circular; diametrul sectorului de cerc păstrat este de 0,85 m (interior) şi 1,25 m (exterior). Construcţia făcea parte probabil dintr-un cuptor. Rezultă că şi construcţia în arc de cerc din SA, c.35 aparţine unei amenajări (cuptor) al unei locuinţe târzii care suprapunea pavajul.
Dincolo de zidul de E al locuinţei mai înregistrăm un pavaj din dale mari, pe direcţia N-S, cu dimensiunea de 2,15 x 1,63 m; un zid (1) cu aceeaşi direcţie N-S, lung de 2,15 m şi lat de 0,50 m; pat de piatră fărâmată (pat de construcţie) lat de 1,10-1,20 m.
Urmărind situaţia dinspre E spre V, ordinea este următoarea: pat de piatră fărâmată; zidul 1 (N-S); pavaj dale mari (N-S); zidul de E al locuinţei; zidul de V al locuinţei. Spre N: bordură pavaj; pavaj; pământ tasat; incinta II. Situaţia dintre bordură şi incintă: zidul de E al locuinţei; zidul de N al locuinţei; pavaj spart; eventual cuptor; zidul de V al locuinţei; continuarea pavajului; zid circular (SA, c.35); ruptura pavajului şi a incintei.
Situaţia din teren documentează pentru sec. III a.Chr. două etape de locuire: locuinţe bine consolidate, de dimensiuni mari şi pavaj paralel incintei din SB - în prima etapă; pavaje secundare, locuinţă slab consolidată din pietre mărunte sau diverse alte amenajări în etapa a II a.
La cca. 200 m SE de fortificaţie a fost executată o secţiune de verificare a unor măsurători magnetometrice. Secţiunea (SV), cu dimensiunea de 10 x 2 m este traversată pe mijloc de o zonă de piatră măruntă, lată de cca. 0,50 m ce ar putea, eventual, indica o arteră de circulaţie.
Paralel lucrărilor de cercetare arheologică, s-au executat lucrări de conservare primară ale următoarelor ziduri:
- faţa de S a zidului Z (în lungime de 4 m);
- zidurile de S, V şi E din SA, c. 52 m (măsurând fiecare 4 m; l = 0,67 m);
- zidurile perpendiculare pe zidul Z din SA, c.39;
- zidul de V şi parţial de N al locuinţei din SA, c.40-41 (în L = 9 m).
Materiale arheologice databile:
- ştampilă Sinope; grupa V d Conovici, 1998 (VI D Garlan, 2004); cca. 222-211 a.Chr [?st?]??µ??; [???]?? t?? mască Silen; ?st?a???,. SA, 2006, c. 18, -0,60 m
- ştampilă Sinope; grupa V b Conovici, 1998 (VI B Garlan, 2004); cca. 252-243 a.Chr. [?st???]µ??; [???]????st?? - acrostil; [t??] ?p??????d??; [. . . . . .]. SA, c. 27 (partea de NE a caroului)
- ştampilă Sinope; grupa IV Conovici 1998 (V A Garlan, 2004); cca. 279-258 a.Chr. [. . . . . . . . .]; ?st???µ??]; [?]??t??d??? - fulgere. SA, c.14-21 (la desfiinţarea martorului; în apropierea pavajului)
- ştampilă Sinope, din care se păstrează doar numele fabricantului F??????t??. SA, c.41 (din inventarul locuinţei din SA, c. 39-41; vezi campania 2005)
- ştampilă Paros, conţinând etniconul ?a????. SA, c. 35-28 (din martor)
- ştampilă de producător, Sinope ?pat??????. SA, c. 35-28 (din martor)
- ştampilă Thasos; tip recent; prima jumătate a sec. III a.Chr. Ta[s???] simbol spart ??a?[??a?]. SA, c. 35-28 (din martor)
- ştampilă Sinope; grupa V c Conovici, 1998 (VI C 2, Garlan, 2004); cca. 242-223 a.Chr. ?st???µ???t?? ?e?µ?d??t?? t?? călăreţ ?p?d?µ??; [. . . . .]t??
- ştampilă Sinope; grupa V b Conovici, 1998 (VI B Garlan, 2004); cca. 252-243 a.Chr. ?st???µ??; ??es??? t?? proră de corabie ?a?????; ?e?a????. SB, c. 42-43 (la curăţirea pavajului spre turn)
- ştampilă Sinope; grupa V d Conovici, 1998 (VI D Garlan, 2004); cca. 222-211 a.Chr. [?st???]µ??; [??es?]?? t?? hermă din faţă [??t?p?]t???; [Sa??]????
Alte materiale:
- vas de cult tip kernos (SA, c. 11, -0,60 m);
- opaiţ de tip efesian (SA, c. 26);
- gât oinochoe cu decor; stil West Slope (SA, c. 52, -0,45 m);
- unguentarium cu decor pictat (SA, c. 35-28).
Următoarele campanii arheologice îşi propun cercetarea c.12 şi 19 din sector A; stabilirea raporturilor stratigrafice între sectorul A şi B în zona turnului; surprinderea eventualelor amenajări exterioare incintei, la S şi la E.
Abstract other lang. Les fouilles archéologiques d’Albeşti, la campagne de 2006, se sont proposé de continuer la recherche dans les complexes d’habitat de la zone d’extension de l’espace fortifié du secteur A, c’est-à-dire d’établir la relation entre l’enceinte II (le côté Sud, du secteur B) et le pavage parallèle avec celle-ci, du secteur A. On a surpris les murs de fermeture vers le Sud, l’Est et l’Ouest de quelques complexes d’habitat identifiés au cours des campagnes antérieures. Le pavage (long de 17,40 m et large de 3,20 m), extérieur au côté Sud de la IIe enceinte, est superposé d’une habitation qui conserve aussi un aménagement en arc de cercle appartenant à un éventuel four.
La situation archéologique fournit des documents pour deux étapes d’habitat appartenant au IIIe s. av. J.-C.: une première étape à laquelle appartiennent des habitations bien consolidées, de grandes dimensions et le pavage parallèle à l’enceinte du secteur B; la IIe étape est documentée par des pavages secondaires et des habitations faiblement consolidées, faites en pierres de petites dimensions, liées à l’argile.
Les matériels archéologiques datables consistent en estampilles amphoriques de Sinope du IVe groupe et surtout du Ve groupe (respectivement, du VIe groupe, Garlan, 2004), de Thasos et Paros, datables du IIIe s. av. J.-C.
Abstract   
Bibliography Albeşti. Raport preliminar în CCA 2005, p. 74-78.
L. Buzoianu, M. Bărbulescu, Ceramica greacă de uz comun din aşezarea de la Albeşti (jud. Constanţa): cănile, Pontica 39 (2006), p. 169-184.
L. Buzoianu, M. Bărbulescu, Relaţii cu insula Rhodos în lumina descoperirilor amforice de la Albeşti (jud. Constanţa), în Historiae Diversitas. Festschrift für Vladimir Iliescu zum 80. Geburtstag, Academica Verlag 2006, Galaţi, p. 35-50.
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu