Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Albeşti | County: Constanţa | Site: Cetate | Excavation Year: 2006

Excavation Year   2006
Epoch
Greek and Hellenistic
Periods
Hellenistic Period
Site Category
Defence;
Domestic
Site Types
Fortified settlement
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Albeşti
Commune   Albeşti
Site  Cetate
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Alexandru Nicolae
Bărbulescu Maria
Buzoianu Livia
Cliante Laurenţiu
Scurtu Florin
National Arch. Record Site Code 60954.01
Report Premize petrofizice
Baza proiectării cercetării magnetometrice a sitului arheologic Albeşti o constituie existenţa unor contraste de proprietăţi magnetice (susceptibilitate magnetică) între diferitele tipuri de roci ce iau parte la construcţia, naturală şi antropică, a subsolului zonei cercetate.
Baza petrofizică a interpretării datelor magnetometrice o constituie, în principiu, contrastul de susceptibilitate magnetică între calcarele (practic inactive magnetic) care probabil au servit la edificarea tuturor construcţiilor antice din zonă şi solul (cu susceptibilităţi moderate) care înglobează aceste construcţii. Desigur, concentraţii mari de ţigle şi olane, ceramică de diferite tipuri, zone incendiate, vor trebui să genereze anomalii magnetometrice pozitive, în conformitate cu contrastele de susceptibilitate cunoscute din practica geofizică şi confirmate de măsurători in situ.
Din păcate, prezenţa fundamentului calcaros sarmaţian la adâncime foarte mică (de obicei sub un metru) complică foarte mult interpretarea rezultatelor măsurătorilor magnetometrice de teren: am constatat că anomalii magnetometrice pozitive puternice, care în mod normal corespund din punct de vedere arheologic unor zone de arsură (inclusiv concentraţii de ceramică sau construcţii din cărămidă), la Albeşti sunt generate de zone cu concentraţie locală mare de oxizi de fier în calcarele fundamentului. Un efect parazit este introdus de asemenea de microrelieful calcarelor, în sensul că mici denivelări locale, efect al eroziunii geologice, produc anomalii locale confundabile cu efectul unor obiective arheologice. Aceste efecte parazite au fost constatate efectiv în cursul verificărilor arheologice realizate la Albeşti anul trecut pe câteva anomalii geofizice: o anomalie magnetometrică puternică de maxim era generată de fapt chiar de o concentraţie puternică de oxizi de fier în calcare, combinată cu un relief negativ al calcarelor care întărea şi mai mult anomalia de maxim.
Rezultate geofizice
Pentru a putea creşte succesul cercetării magnetometrice de la Albeşti, prima măsură pe care am preconizat-o a fost aceea de a extinde foarte mult cercetarea, mai ales spre S - unde se pare că ad. calcarelor creşte (dovada fiind aceea că frecvenţa blocurilor de calcar împrăştiate la suprafaţa terenului, extrem de mare în zona nordică, ca urmare a scormonirii lor cu ocazia arăturilor practicate în zonă de-a lungul timpurilor, scade foarte mult în zona sudică, unde de multe ori nu există nici o piatră pe o rază de câteva zeci de metri). Îndepărtarea de zona cu adâncime mică la suprafaţa calcarelor face ca zgomotul geofizic produs de relieful fundamentului să scadă, permiţând semnalului util să fie mai vizibil şi mai uşor de separat din semnalul efectiv măsurat.
Zona cercetată în cei doi ani are un contur puţin neregulat, determinat de accesibilitatea limitată de culturile agricole, dimensiunile exterioare ale acestei zone fiind de 480 m (pe direcţia N-S) şi 400 m (pe direcţia V-E).
Tot pe aceeaşi linie, constatând că în zona nordică cercetată anul trecut apar foarte multe anomalii de mici dimensiuni care de fapt corespund unor neomogenităţi locale de natură geologică (nu am constatat până în prezent cauze arheologice ale unor astfel de anomalii - vetre, cuptoare, urme de incendii - deşi nu este exclus să existe şi astfel de situaţii, mascate însă de abundenţa de anomalii cu cauză geologică), am decis relaxarea reţelei de măsură până la un nivel care să conducă la localizarea unor cauze cu dimensiuni metrice şi la atenuarea statistică a efectului unor anomalii foarte locale.
Harta zonei nordice pune în evidenţă diferenţa care apare în aspectul anomaliilor magnetometrice ca efect al modificării gradului de îndesire a punctelor de observaţie: în zona nordică a hărţii, realizată anul trecut, sunt cartate o puzderie de mici anomalii a căror interpretare fizico-geologică sau arheologică este hazardată (aici apar şi două anomalii cu mare extindere spre V, generate de relieful unor canale săpate în trecutul apropiat pentru oprirea şiroirii apei de ploaie la vale, spre N), în timp ce partea centrală a sectorului prezintă o imagine mai aerisită, în care apar şi anomalii de mai mică extindere, dar acestea sunt mult mai bine individualizate.
Harta zonei sudice păstrează si ea aspectul general al zonei centrale a sectorului, aici apărând de asemenea şi un şir de anomalii de extindere moderată (cu diametrul mediu de 10 m) dar intensitate relativ mare (peste 20 nT), aliniate pe direcţia N-S, a căror cauză încă nu o putem aprecia, având în vedere faptul că nu cunoaştem activitatea antropică mai veche sau mai nouă din zonă (unele astfel de anomalii pot fi generate de obiecte contemporane de uz tehnic) şi nici obiective arheologice cunoscute care ar putea genera efecte geofizice similare. Oricum, este puţin probabilă o structură geologică locală care să genereze un astfel de complex anomal.
Secţiuni de sondaj arheologic
Pentru stabilirea unui model de interpretare a anomaliilor geofizice obţinute în timpul celor două campanii de cercetări la Albeşti (2005 şi 2006), am solicitat arheologilor realizarea unui minim de secţiuni de sondaj, pe anomalii geofizice caracteristice, urmând ca rezultatele acestor secţiuni să fie utilizate în cadrul cercetărilor arheologice viitoare pentru a obţine o eficienţă cât mai bună a acestora.
După ce în cursul anului 2005 au fost realizate, din fondurile Ministerului Educaţiei şi Cercetării, patru secţiuni scurte (SG-1 - SG-4), dintre care două s-au dovedit a avea cauze pur geologice (concentraţii crescute de oxizi de fier în calcarele sarmaţiene), iar două (SG-2 şi SG-3) au interceptat construcţii antice, anul acesta am mai amplasat încă două, mult spre S faţă de zona fortificaţiei în curs de cercetare de către arheologi. Am ales această zonă sudică atât din considerente geofizice, cât şi pentru faptul că am găsit aici, în arătură, bulgări cu aspect de chirpic ars, constituiţi dintr-o masă de argilă roşcată-cărămizie, friabilă, conţinând o mare cantitate (cca. 20 %) de granule submilimetrice de calcar.
Secţiunea SG-5 a fost amplasată la cca. 250 m S faţă de zona fortificaţiei, pe o anomalie locală care părea să indice prezenţa unei construcţii de formă rectangulară. Secţiunea a avut dimensiunile de 15 m x 2 m şi a fost orientată N-S. În stratul superficial am găsit mai multe fragmente ceramice, semn că în zonă a existat o activitate umană, iar la ad. de cca. 0,40 m am găsit un strat de pietre de dimensiuni medii şi mici care păreau să constituie un pavaj sau o fundaţie. În partea sudică a secţiunii au apărut două zone de ocru roşu (hematit pământos-argilos) şi galben (limonit pulverulent pământos), în poziţie primară, de dimensiuni destul de mari, care puteau constitui o sursă de ocru pentru ritualurile de înmormântare antice. Concluzia arheologilor care au continuat această secţiune a fost negativă, fără comentarii suplimentare.
Secţiunea SG-6 a fost amplasată la cca. 300 m S de zona fortificaţiei, a avut dimensiunile de 10 m x 2 m şi a fost orientată V-E, transversal pe şirul de anomalii orientat S-N descris mai sus. Arheologii afirmă că nu au găsit nimic interesant (noi nu am văzut rezultatele acestei săpături): doar “o zonă de piatră măruntă, ce ar putea, eventual, indica o arteră de circulaţie”.
Tot în cursul anului 2006, sub o placă de calcar de pe fundul secţiunii SG-3 s-a constatat existenţa unei zone constituite din argilă roşie (foto 3) din care au fost recoltate câteva bucăţi de amfore.
Concluzii
Finanţarea proiectului nostru la Albeşti s-a încheiat la sfârşitul anului 2006. Au rămas totuşi de elucidat, într-o primă fază, o serie de probleme legate de interpretarea arheologică a datelor geofizice, care ar permite o viziune mai largă asupra arheologiei sitului: ce extindere are construcţia intersectată de SG-2(săpată în anul 2005), ce extindere şi ce funcţionalitate au pavajele din piatră medie şi mică întâlnite în SG-5 şi SG-6, ce semnificaţie are şirul de anomalii pe al căror aliniament a fost săpată secţiunea SG-6 etc. Toate aceste întrebări şi altele subsecvente îşi vor putea găsi răspunsul, contribuind astfel la mai buna cunoaştere a sitului, numai dacă arheologii se vor implica (mult mai mult decât până acum) în realizarea unor secţiuni de sondaj arheologic în zonele în care geofizica (folosită la cercetarea unei suprafeţe de cca. 15 hectare) a indicat posibile structuri caracteristice, utilizabile pentru interpretarea întregii hărţi magnetometrice realizate de noi în condiţii de teren dificile. Altfel, cercetarea noastră geofizică la Albeşti (solicitată Ministerului Educaţiei şi Cercetării ca proiect prioritar de către Ministerul Culturii şi Cultelor) va însemna doar energie şi fonduri financiare cheltuite inutil, iar rezultatul cercetării noastre - un desen colorat.
Abstract other lang. Nous avons continué, durant l’année 2006, la recherche géophysique (magnétometrie) sur le plateau dont la partie Nord est occupée par la forteresse antique en train d’être étudiée par les fouilles archéologiques.
La tâche s’est avérée très difficile, à cause de la présence de concentrations d’oxydes de fer dans le calcaire sousjacent au sol. Néanmoins, apart les tranchées “de sondage” qui ont montré que la source des anomalies géophysiques respectives est entièrement géologique, quelques-unes d’elles ont découvert des constructions antiques en calcaire ou bien des agglomérations de pierres de dimension moyenne qui puissent représenter des pavages antiques. On a decouvert, aussi, un petit gisement d'ocre (rouge et jaune) qui pourrait être utilisé, éventuellement, dans des buts rituels.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu