Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Babadag | County: Tulcea | Site: Dealul Cetăţuia | Excavation Year: 2006

Excavation Year   2006
Epoch
Hallstatt;
Late Roman (4th - 7th cent.)
Periods
Hallstatt
Site Category
Defence;
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Tulcea
Locality   Babadag
Commune   or. Babadag
Site  Dealul Cetăţuia
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Ailincăi Sorin Cristian Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Jugănaru Gabriel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Lazanu Ciprian Cătălin Muzeul Judeţean "Ştefan cel Mare", Vaslui
National Arch. Record Site Code 159669.01
Report Situl este situat la cca. 2,5 km NE de oraşul Babadag, pe malul lacului cu acelaşi nume, la cca. 30 m stânga de vărsarea pârâului Tabana. Aşezarea locuită în vechime ocupa un promontoriu cu vizibilitate perfectă asupra lacului şi a zonei ocupate în prezent de oraş. Poziţia strategică este întărită şi de prezenţa văii probabil inundabile şi mlăştinoase în trecut, care permitea accesul doar prin partea de NV. Accesul devenea şi mai greu datorită construirii unei fortificaţii compuse dintr-un şanţ şi un val care o înconjurau. În prezent din aşezare se păstrează doar o porţiune îngustă orientată NV-SE, lungă de aprox. 200 m şi lată de 30 m, înălţimea falezei măsurând peste 20 m. Prăbuşirea tot mai rapidă a aşezării este determinată de creşterea apelor lacului Babadag care sapă în masivul promontoriu de loess.
Creşterea apelor lacului Babadag datorită ploilor de anul acesta şi a îndiguirii lacului în anii 60 au determinat o prăbuşire alertă a aşezării, chiar anul acesta s-a înregistrat o prăbuşire de aprox. 20 m2.
Cercetarea are un caracter sistematic; prima campanie arheologică a avut loc în 1962, continuând în anii 1963-1968, 1970-1971, 1973, 1976-1986, 1991-1996, 1999, 2001-2006. Materialele arheologice descoperite de păstrează la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Tulcea şi în depozitele Secţiei de Tracologie a IAB, loc în care se păstrează şi arhiva S. Morintz.
Noţiunea de “cultura Babadag” a fost introdusă în literatura de specialitate de către S. Morintz, unul dintre reprezentanţii de seamă ai arheologiei româneşti din a doua jumătate a sec. XX, care în urma cercetărilor din aşezarea eponimă, a publicat o serie de rapoarte şi studii1, ce sunt considerate şi în prezent repere de bază în studierea primei epoci a fierului în SE României. Cercetările recente începând cu anul 1996 au fost parţial valorificate într-o serie de rapoarte apărute în CCA şi diverse studii3. O poziţie aparte o ocupă recenta monografie a culturii Babadag în care sunt incluse numeroase informaţii inedite despre aşezarea eponimă.4
Campania 2006
Cercetările arheologice din anul 2006 s-au desfăşurat în perioada 4-24 august şi s-au concentrat exclusiv în zona ameninţată cu prăbuşirea denumită de noi sector faleză, în suprafeţele C5-8 şi C9.
C5-8 - reprezintă două suprafeţe de 12 x 4 m despărţite de un martor stratigrafic de 0,50 m. În campania 2006 am reuşit cercetarea a două niveluri de locuire (4 şi 5), marcate de prezenţa a numeroase fragmente de podele de lut, distruse din păcate de gropi săpate din nivelurile superioare. Cantitatea de ceramică şi oase de animale este impresionantă, acestea regăsindu-se atât în gropi cât şi pe nivelul de călcare antic.
Nivelul 4 este caracterizat de săparea a numeroase gropi în special în C7-8, dar şi de identificarea unei podele în C6 şi C8. O situaţie specială este identificarea a trei aliniamente de gropi de par de dimensiuni diferite ce provin de la o amenajare de habitat pe cel de al cincilea nivel de locuire. Ceramica lipsită de decoruri imprimate şi incizate descoperită pe aceste niveluri datează complexele în faza a III-a a culturii Babadag. Printre descoperirile deosebite din această campania putem menţiona două psalii din os caracteristice culturilor hallstattiene timpurii în spaţiul balcanic, a unei verigi de mici dimensiuni din bronz şi a unui obiect de lut considerat a fi o stilizare a fizicului uman. Tot pe acest ultim nivel am descoperit o mandibulă umană şi partea superioară a unui femur uman.
C9 este amplasată paralel cu C5-8, are dimensiunile de 10 x 4 m şi a fost începută în campania 2004. Cercetările din 2006 au dezvelit complet şi al treilea nivel de locuire, atribuit fazei a III-a a culturii Babadag. Caracterizat prin prezenţa unei suprafeţe tasate de lut galben, acest nivel este distrus în mare parte de gropile săpate din nivelurile 1 şi 2. Descoperiri interesante au apărut în groapa nr.1 săpată din nivelul doi, unde am descoperit un obiect confecţionat din partea inferioară a unui corn de cerb ce prezenta o perforaţie rectangulară în zona grosimii maxime dar şi a unui vas bitronconic de mici dimensiuni decorat cu caneluri fine dispuse orizontal şi oblic pe gât şi în zona mediană. În zona diametrului maxim se pot observa patru proeminenţe conice dispuse diametral opus.
Cercetările de la Babadag din campania 2006 au adus noi şi importante informaţii legate de stratigrafia sitului, au contribuit la îmbogăţirea datelor legate de repertoriul ceramic şi al altor artefacte, complexe de habitat şi a fenomenului manipulării osemintelor umane caracteristic populaţiei culturii Babadag.
Planul viitor de cercetare de la Babadag se va concentra asupra zonei din apropierea falezei, ameninţate cu prăbuşirea şi în primul rând în continuarea cercetărilor din suprafeţele deja aflate în cercetare.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes 1. S. Morintz, Dacia NS 8, 1964, p. 101-118; Idem, Peuce 2, 1971, p. 19-25; Idem, Materiale, 1982, p. 58-64; Idem, Thraco-Dacica 8, 1987, 1-2, p. 39-72; Idem, Symposia Thracologica 7, Tulcea 1989, p. 262-264; Idem, Thraco-Dacica 11, 1-2, 1990, p. 99-115; S. Morintz, G. Jugănaru, Munteanu, în Cercetări arheologice în aria nord-tracă 1, 1995, p. 222-235; S. Morintz, G. Jugănaru, Peuce 11, 1995, p. 177-202.
2. V. Sîrbu, G. Jugănaru, în Studia in honorem Ion Niculiţă, Chişinău, 1999, p. 92-104; G. Jugănaru, S. Ailincăi, I. Vizauer, A. Morintz, A. Ţârlea, CCA, 2003, p. 43-45; G. Jugănaru, S. Ailincăi, S. Morintz, CCA, 2002, p. 46-47; G. Jugănaru, S. Ailincăi, A. Ţârlea, M. Vernescu, CCA 2004, p. 47; G. Jugănaru, S. Ailincăi, Peuce 14, 2003, p. 51-62; G. Jugănaru, S. Ailincăi, Ţârlea, în Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, 2004, p. 131-138.
3. V. Sîrbu, G. Jugănaru, în Studia in honorem Ion Niculiţă, Chişinău, 1999, p. 92-104; G. Jugănaru, S. Ailincăi, I. Vizauer, A. Morintz, A. Ţârlea, CCA, 2003, p. 43-45; G. Jugănaru, S. Ailincăi, S. Morintz, CCA, 2002, p. 46-47; G. Jugănaru, S. Ailincăi, A. Ţârlea, M. Vernescu, CCA, 2004, p. 47; G. Jugănaru, S. Ailincăi, Peuce 14, 2003, p. 51-62;G Jugănaru, S. Ailincăi, A. Ţârlea, în Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, 2004, p. 131-138
4. G. Jugănaru, Cultura Babadag, Constanţa, 2005.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu