Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Capidava | Commune: Topalu | County: Constanţa | Site: Cetate | Excavation Year: 2006

Excavation Year   2006
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Medieval
Periods
Roman-Byzantine Period
Site Category
Defence;
Domestic
Site Types
Citadel
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Capidava
Commune   Topalu
Site  Cetate
Site Sector
Site name   Capidava
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Bălăşescu Adrian
Beldiman Corneliu
Covacef Zaharia
Duţescu Maria-Magdalena
Ene Daniel Lucian
Gândilă Andrei
Miron Costin
Munteanu Florentin
Opriş Ioan Carol
Pârcălăbescu Ştefan
Pinter Zeno-Karl
Potârniche Tiberiu
Radu Valentin
Raţiu Alexandru-Mircea
Scurtu Florin
Ştefan Călin Dan
Stoian Gabriel
Sztancs Diana Maria
Urduzia Claudia
National Arch. Record Site Code 63063.01
Report Industria materiilor dure animale
Cercetările arheologice sistematice desfăşurate în binecunoscutul sit pluristratificat de la Capidava în perioada 1955-2006 au prilejuit acumularea unei imense cantităţi de materiale arheologice, între care o bogată colecţie de artefacte din materii dure animale (os, corn etc.)1, ca şi loturi de materiale osteologice, provenind de la mamifere, păsări, peşti, moluşte, gasteropode etc. Acestea din urmă au făcut obiectul mai multor rapoarte şi studii, elaborate de-a lungul timpului de dr. Sergiu Haimovici (& colaboratorii) şi dr. Erika Gál2. În anul 2000, regretatul prof. univ. dr. Radu Florescu ne-a propus realizarea analizei sistematice a industriei materiilor dure animale (IMDA) în provenienţă de la Capidava. Din motive în afara voinţei noastre, demersul a rămas în stadiul de deziderat până în 2005 când, în contextul reorganizării activităţii şantierului, al reconfigurării strategiei de cercetare a fost semnat un protocol de colaborare interinstituţională între FIB şi UCDC, în baza căruia conf. dr. Ioan Carol Opriş, responsabil ştiinţific, a dat curs vechii iniţiative a prof. Florescu, încredinţându-ne spre studiu descoperirile campaniilor anuale, începând cu 2005, ca şi un prim lot, consistent, format din artefacte descoperite (grosso modo) între anii 1955 şi 2003. Cu acest prilej exprimăm, încă o dată, mulţumirile noastre conf. dr. Ioan Carol Opriş pentru colaborarea oferită.
Abordarea sistematică exhaustivă a IMDA de la Capidava, în conformitate cu metodologia actuală, constituie o premieră pentru arheologia mileniului I e.n. la Dunărea de Jos. Studiul acestui gen de industrie păstrează încă, în România, aspectul unor demersuri sporadice pentru epoca romană, romană târzie, romano-bizantină şi medio-bizantină. Analizele de acest gen se dovedesc, în aceste condiţii, actuale şi necesare; ele aduc în circuitul ştiinţific seturi de date importante, ignorate sau subexploatate, care: jalonează câmpul metodologic al domeniului, oferind exemple de studiu; îmbogăţesc cunoaşterea tabloului complex al vieţii diverselor comunităţi în sec. al II-lea - al XI-lea; deschid perspectiva unor cercetări detaliate, cu debuşeu spre orizontul economic (producţie domestică şi artizanală de bunuri din MDA, ocupaţii în care IMDA se inserează ca o componentă importantă, relaţii de schimb etc.), tehnologic (aplicarea diverselor procedee de fabricare şi de utilizare), al obiceiurilor de port, al utilizării podoabelor, al aspectelor vieţii religioase etc. Între obiectivele studiului sistematic al IMDA de la Capidava putem aminti, de pe acum: elaborarea rapoartelor de analiză pentru loturile din campaniile anuale; identificarea şi inventarierea loturilor IMDA provenind din săpăturile vechi şi recente (1924-1949, eventual; 1955-2005), aflate în diverse colecţii (baza arheologică de la Capidava, MINAC, MA Mangalia, MNIR, IAB etc.); studiul sistematic pe epoci, sectoare şi obiective (epoca romană, romană târzie, romano-bizantină şi medio-bizantină); constituirea bazelor de date şi arhivei imagistice digitale; elaborarea unor articole, studii, cataloage digitale sau în format clasic, capitole de monografii, monografii ş.a.
Prezentul raport face cunoscute, pe scurt, evaluările reieşite din analiza (aflată în curs) a Lotului I, compus din artefacte IMDA descoperite în perioada 1955-2003, precum şi rezultatele studiului Lotului II, format din piese provenind din cercetările derulate în 2006 sub conducerea conf. dr. Ioan Carol Opriş în Sectorul VI intra muros, S 1, carourile Ş-T 71-72.
Lotul IMDA Capidava I.
Este compus din 331 piese, în imensa lor majoritate inedite, recuperate (grosso modo) între anii 1955 şi 2003 din complexele de epocă medio-bizantină (bordeie, gropi), datate în sec. al IX-lea - al XI-lea, situate în sectoarele intra muros. Coordonatele contextului descoperirii pentru fiecare artefact sunt în curs de procesare, verificare, corelare şi integrare în sistemul de evidenţă actual al şantierului. Lotul încredinţat nouă spre studiu în decembrie 2005 s-a constituit, aparent, în urma unei selecţii; lipsesc unele piese de epocă medio-bizantină, publicate sau inedite (desenate), ca şi piesele de epocă romană târzie şi romano-bizantină.
Repertoriul descoperirilor din anii 1955-2003 este în curs de elaborare, astfel că pieselor analizate nu li se pot atribui, deocamdată, numere de catalog definitive; ele se identifică pe baza numărului de inventar de şantier.
Speciile care au livrat materia primă pentru artefactele supuse analizei sunt: mamiferele domestice (vite, Bos taurus) şi mici (ovicaprine, Ovis aries/Capra hircus), care domină în mod absolut; mamiferele sălbatice (cervide: cerb (Cervus elaphus) - frecvent, căprior (Capreolus capreolus) - rar); păsările domestice/sălbatice (gâsca, pelicanul). Precizări suplimentare vor aduce, în acest sens, viitoarele diagnoze arheozoologice.
Structura tipologică a lotului nu este prea variată, acest fapt constituind o caracteristică a descoperirilor epocii. Tipologia elaborată pe baza analizei descoperirilor preistorice3 funcţionează parţial pentru ordonarea materialelor databile în mileniul I e.n. Categoriile tipologice reprezentate sunt: Categoria I Unelte: Grupa I Vârfuri de os şi corn (238); Categoria IV Elemente receptoare: Grupa IV A Mânere de os şi corn (2); Grupa IV D Tub de os (1); Fusaiolă de corn (1); Răsucitor de frânghii (13); Oase lungi perforate (probabil jujeu) (3); Categoria V Diverse: Grupa V A Piese tehnice: 1 Eboşe; 2 Materii prime; 3 Deşeuri (76).
Grupa I (Vârfuri) este cel mai bine reprezentată, fiind formată din 238 piese, cu o gamă relativ diversificată de tipuri. Dintre acestea, 6 sunt vârfuri de corn de cerb (pe segmente mezio-distale de raze, realizate prin despicare, fracturare oblică/transversală, cioplire, ascuţite prin cioplire, 3 dintre ele prezentând perforaţii proximale, N = 6), iar 232 sunt vârfuri de os. Acestea din urmă constituie un lot consistent, cu potenţial expresiv în plan tehnologic, primul de acest gen analizat sistematic în mediul de cercetare de la noi, prin aplicarea canoanelor metodologice actuale ale domeniului. Tipurile identificate sunt: Grupa I A Vârfuri: Vârf pe tibia proximală (piese finite, în etapa debitajului, fracturate prin folosire) - majoritatea pieselor care compun efectivul grupei vârfurilor; vârf pe fragment diafizar de os lung fasonat distal (I A1); vârf pe metapod de ovicaprine (I A6); vârf pe ulna (I A10); vârf pe segment de rază de corn de cerb (I A22); vârf pe fibula (I A23); ca tipuri absente în lista tipologică elaborată în 1999 şi utilizată până în prezent menţionăm: vârf pe segment de rază de corn de cerb perforat proximal; vârf pe femur; vârf pe os lung de pasăre acvatică.
Grupa IV include: A Mâner de corn de cerb cilindric; Grupa IV include: D Tub de os lung de pasăre acvatică (gâscă, pelican).
Ca tipuri absente în lista tipologică elaborată şi utilizată până în prezent menţionăm: fusaiolă de corn de cerb; piese perforate distal, realizate pe tibia de vită şi metapodii de ovicaprine (greutăţi fixate la gâtul câinilor - jujeu?); piese perforate distal, realizate pe segmente de raze de corn de cerb (răsucitoare de frânghii?).
Grupa tipologică majoritară (I A Vârfuri) a prilejuit efectuarea unor importante şi interesante observaţii legate de fabricare şi utilizare prin analiza cu mijloace optice (lupă; microscop optic, măriri x2 - x30) a urmelor specifice. Trebuie remarcată aici incidenţa majoră a utilajului metalic de transformare în procesarea MDA (topor, cuţit, vârfuri diverse, ferăstrău, toate de fier), recurgerea la o cinematică tehnologică având grad redus de variabilitate şi, drept consecinţă, gama aproape standardizată a urmelor debitajului şi fasonării. Astfel, opţiunile tehnologice de transformare a suportului anatomic înregistrează, în etapa debitajului, recurgerea la operaţii elementare, precum despicare, fracturare oblică/transversală, cioplire; fasonarea se realizează prin cioplire, amenajarea unor striuri transversale şi axiale/oblice paralele prin tăiere/gravare transversală superficială pentru evitarea aderenţei materiei prime prelucrate la partea activă (distală) a vârfului (posibil însă a fi şi decor), raclaj axial, tăiere transversală, perforare transversală. Două piese au partea proximală modelată prin sculptare (vârfuri pe segment de rază de corn de cerb cu perforaţie proximală). Utilizarea vârfurilor se leagă de: procesarea (perforarea în vederea coaserii) pieilor de animale (bovine, ovicaprine) pentru confecţionarea pieselor de îmbrăcăminte, a încălţămintei, a pieselor de echipament diverse (curele etc.); realizarea împletiturilor din fibre vegetale şi/sau animale. Se documentează, astfel, atât activitatea intensă de creştere a cornutelor mari (vite, Bos taurus) şi mici (ovicaprine, Ovis aries/Capra hircus), cât şi, în subsidiar, prelucrarea continuă a produselor secundare (oase, piele, lână) în cadrul unei activităţi meşteşugăreşti cu specific domestic.
Grupa IV A Mâner pe segment de ax de corn de cerb; Mâner pe segment de rază de corn de cerb; Grupa IV D Tub de os lung de pasăre acvatică (gâscă, pelican). Aceste artefacte se fabricau prin fracturare oblică/transversală, cioplire/raclaj axial pentru înlăturarea perlurii şi perforare transversală la partea distală prin rotaţia alternativă sau rapidă a unui vârf metalic (cuţit, perforator). Tubul de os prezintă la una dintre extremităţi urme de tăiere transversală (posibil matrice pentru extragerea inelelor/mărgelelor?).
Ca tipuri absente în lista tipologică elaborată şi utilizată până în prezent menţionăm: fusaiolă de corn de cerb; piese perforate distal, realizate pe tibia de vită (piesă neilustrată) şi metapodii de ovicaprine (greutăţi fixate la gâtul câinilor - jujeu?); piese perforate distal, realizate pe segmente de raze de corn de cerb (răsucitoare de frânghii?).
Reţine atenţia fusaiola tronconică modelată prin fasonarea integrală (cioplire, raclaj) a unui segment bazal de ax de corn de cerb; aflată în stare de conservare excepţională, ea prezintă o perforaţie circulară în plan şi cilindrică în profil, amplasată central, realizată foarte precis. Greutăţile perforate pentru gâtul câinilor (jujeu?) sunt confecţionate din oase lungi de vită (tibia) şi ovicaprine (metapodii). Debitajul recurge la fracturare oblică/transversală, cioplire, iar fasonarea urmăreşte perforarea transversală prin rotaţia alternativă a unui vârf metalic (de cuţit) şi alezare.
Categoria V Diverse include: Grupa V A Piese tehnice: 1 Eboşe (plăcuţă de os; plachete de corn de cerb - compacta); 2 Materii prime: segmente de ax cu urme de tăiere transversală cu ferăstrăul - neilustrate; raze de corn de cerb, de vită şi de ovicaprine detaşate de pe ax, respectiv craniu prin fracturare oblică/transversală, cioplire sau tăiere transversală cu ferăstrăul; 3 Deşeuri: partea distală a razelor de corn de cerb, detaşate prin tăiere transversală cu ferăstrăul, cioplire, fracturare oblică/transversală.
Ansamblul artefactelor analizate dovedeşte o relativ intensă activitate de procesare a MDA, probabil în mediul domestic, cu preponderenţa vârfurilor realizate pe oase lungi provenind de la specii domestice (ovicaprine) şi predilecţia pentru vârfurile pe tibia proximală de ovicaprine; amploarea concluziile este grevată, deocamdată, de operarea selecţiei în constituirea lotului care ne-a fost pus la dispoziţie.
Lotul IMDA Capidava II.
Provine din cercetările efectuate în campania 2006 sub conducerea conf. dr. Ioan Carol Opriş în Sectorul VI intra muros, S 1, carourile Ş-T 71-724. Piesele au fost recuperate, aproape integral, din complexe sau contexte secundare aparţinând stratului de epocă medio-bizantină (sec. IX - XI), de la adâncimi cuprinse între 1,10 şi 1,20 m; un fragment de ac de păr de os, recuperat lângă Pila F este databil în cursul epocii romane (sec. al II-lea - al III-lea), fiind prezent probabil în stratul medio-bizantin.
Efectivul care ne-a fost pus la dispoziţie este redus, însumând 8 piese. Acestea au fost individualizate prin indicativele provizorii CPD 1-8 - Lotul II. Pentru coordonatele relative la contextul descoperirii, descriere, morfometrie vezi repertoriul. Alături de aceste artefacte au fost recuperate mai multe piese anatomice (oase lungi şi plate de vită şi ovicaprine; os de somn) prezentând urme de dezmembrare/depesare (urme de impact ale tăişului toporului sau cuţitului; urme de tăiere/detaşare a tendoanelor şi a ţesutului muscular; perforaţii pentru extragerea măduvei etc.). Aceste piese au fost reţinute pentru alcătuirea unui referenţial al traseologiei specifice utilizării instrumentelor metalice de procesare a carcaselor.
Speciile de la care provin materiile prime utilizate pentru confecţionarea artefactele descoperite în campania 2006 sunt: mamiferele (cornutele) domestice mici (ovicaprine, Ovis aries/Capra hircus); mamiferele sălbatice (cervide: cerb); păsările domestice/sălbatice (gâsca, pelicanul). Precizări suplimentare vor aduce, în acest sens, viitoarele diagnoze arheozoologice.
Structura tipologică include următoarele categorii, grupe şi tipuri: Categoria I Unelte: Grupa I Vârfuri de os şi corn; vârf pe fragment de os lung fasonat distal (I A1); vârf pe metapod distal de ovicaprine (I A6 a); vârf pe tibia proximală de ovicaprine. Între piesele absente în lista tipologică elaborată în 1999 menţionăm: vârf pe tibia de pasăre acvatică; Categoria III Piese de port/Podoabe: ac de păr de os; Categoria V Diverse: Grupa A Piese tehnice: materii prime - rază de corn de cerb. Între piesele absente în lista tipologică elaborată în 1999 menţionăm: metapod de ovicaprine cu perforaţie triplă (greutate pentru gâtul câinelui - jujeu?).
Grupa I (Vârfuri de os) este formată din 5 piese, toate realizate pe fragmente şi segmente de oase lungi de ovicaprine (metapodii, tibia). Ca şi în cazul Lotului IMDA Capidava I, remarcăm incidenţa majoră a utilajului metalic de transformare în procesarea MDA (topor, cuţit, vârfuri diverse, ferăstrău, toate de fier), recurgerea la o cinematică tehnologică având grad redus de variabilitate şi gama aproape standardizată a urmelor debitajului şi fasonării. Astfel, opţiunile tehnologice de transformare a suportului anatomic înregistrează, în etapa debitajului, recurgerea la operaţii elementare, precum despicarea, cioplirea, fracturare oblică/transversală; fasonarea se realizează distal prin cioplire şi raclaj axial. Utilizarea vârfurilor se leagă de: procesarea (perforarea în vederea coaserii) pieilor de animale (bovine, ovicaprine) pentru confecţionarea pieselor de îmbrăcăminte, a încălţămintei, a pieselor de echipament diverse (curele etc.); realizarea împletiturilor din fibre vegetale şi/sau animale.
Categoria III: Piese de port/podoabă este reprezentată prin fragmentul mezial al unui ac de păr de os, fasonat integral prin cioplire şi raclaj axial, specific epocii romane (sec. II-III).
În categoria pieselor absente în repertoriul tipologic al IMDA elaborat în 1999 se numără un metapod de ovicaprin, perforat axial şi oblic la extremitatea proximală, cu rol funcţional probabil de greutate pentru gâtul câinelui (jujeu?).
Din Categoria V: Diverse, Grupa A: Piese tehnice - Materii prime face parte segmentul proximal-distal al unei raze de corn de cerb; detaşarea acestuia s-a realizat prin despicare, cioplire, fracturare oblică/transversală.
Analiza pieselor IMDA din situl de la Capidava, iniţiată recent şi ale cărei prime rezultate sunt prezentate cu prilejul de faţă, contribuie cu date importante la cunoaşterea specificului tipologic şi al procesării MDA la Dunărea de Jos în sec. II - XI, ca şi, în ultimă instanţă, la perceperea modului specific al inserţiei artefactelor din MDA în sfera diverselor activităţi de natură social-economică.
CPD 1 - Lotul II - 2006 S 1 Carou Ş 71 -1,10 m. Vârf pe fragment de os lung fasonat distal (I A1); piesă întreagă; debitaj prin percuţie directă/despicare, fasonare prin raclaj axial; tocire, lustru produse prin utilizare; rol funcţional probabil: perforarea pieilor; L tot. 71; CD 9; LPA 6.
CPD 2 - Lotul II - 2006 S 1 Carou Carou Ş 71 -1,10 m. Vârf pe metapod distal de ovicaprine (I A6 a); piesă întreagă; debitaj prin percuţie directă/despicare, fasonare prin cioplire şi raclaj axial; tocire, lustru produse prin utilizare; rol funcţional probabil: perforarea pieilor; L tot. 96; CD 6,5; LPA 60.
CPD 3 - Lotul II - 2006 S 1 Carou Ş 71 -1,10 m. Vârf pe metapod distal de ovicaprine (I A6 a); piesă fragmentară, fracturată recent; debitaj prin percuţie directă/despicare; fasonare prin cioplire şi raclaj axial; tocire, lustru superficiale produse prin utilizare; rol funcţional probabil: perforarea pieilor; L 93.
CPD 4 - Lotul II - 2006 S 1 Carou Martor Ş 71-T 71 -1,20 m. Vârf pe tibia proximală de ovicaprine; piesă întreagă; debitaj prin percuţie directă/despicare, fasonare prin raclaj axial; bandă transversală haşurată cu linii scurte uşor oblice; linie paralelă transversală, toate realizate prin gravare cu vârf metalic (de cuţit, probabil), în scop decorativ sau pentru crearea unei porţiuni abrazive; tocire, lustru intense, produse prin utilizare; rol funcţional probabil: perforarea pieilor; L tot. 121; CD 10/6; LPA 65.
CPD 5 - Lotul II - 2006 S 1 Carou Ş 71 -1,10 m. Vârf pe tibia de pasăre acvatică; piesă întreagă; debitaj prin percuţie directă/despicare, fasonare prin cioplire şi raclaj axial; tocire, lustru produse prin utilizare; rol funcţional probabil: perforarea pieilor; L tot. 116; CD 6,5; LPA 65.
CPD 6 - Lotul II - 2006 S 1 Lângă Pila F. Ac de păr de os; piesă fragmentară; segment mezial, fracturat în vechime; fasonare integrală prin raclaj axial, probabil cu o lamă de cuţit; L 48; diam. PM 4.
CPD 7 - Lotul II - 2006 S 1 Carou Carou Ş 71-Ş 72 -1,20 m. Metapod de ovicaprin perforat la extremitatea proximală; o perforaţie axială realizată pe suprafaţa articulară a extremităţii proximale; alte două perforaţii realizate pe faţa posterioară, toate prin procedeul rotaţiei unui vârf metalic (vârf de cuţit sau perforator?); este posibil ca iniţial, perforaţia de la extremitatea proximală, ca şi una din perforaţiile de pe faţa posterioară să fi fost practicate pentru extragerea măduvei, ulterior piesa fiind transformată în artefact; rol funcţional probabil: greutate pentru gâtul câinelui (jujeu). L tot. 142; diam. perf. 3-5.
CPD 8 - Lotul II - 2006 S 1 Carou Ş 71-Ş 72 -1,20 m. Rază de corn de cerb; piesă fragmentară; materie primă; detaşare de pe ax probabil prin percuţie directă/fracturare; L 165.
Abrevieri: CD = calibrul distal; diam. perf. = diametrul perforaţiilor; L, L tot. = lungimea, lungimea totală; LPA = lungimea părţii active; PM = partea mezială. [Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs].
Abstract other lang. L’industrie préhistorique des matières dures animales dans le site Capidava-”Cetate”, dép. de Constanţa, Roumanie. L’ouvrage offre l’analyse morpho-technologique menée sur deux lots (le premier = Lot IMDA Capidava I, presque inédit; le deuxième = Lot IMDA Capidava II, inédit), composés par outils en grande majorité, objets de parure/toilette et pièces techniques - matières premières diverses - os (en grande partie), bois de cerf et de chevreuil. Le Lot IMDA Capidava I provient des contextes stratigraphiques bien précisés (huttes et fosses) étant constitué pendant les fouilles menées en 1995-2003 par un collectif de chercheurs sous la direction du regretté Dr. Radu Florescu. Le Lot IMDA Capidava II provient des fouilles effectuées en 2006 par le Dr. Ioan Carol Opriş dans le Secteur VI intra muros, S 1, Carreaux Ş-T 71-72. Les pièces sont conservées dans les collections de la Faculté d’Histoire, l’Université de Bucarest. L’ouvrage a pour but l’approche systématique (en première) des lots d’artefacts de l’industrie des matières dures animales de cet important site du Bas Danube. Pour le Lot IMDA Capidava I on présente les résultats préliminaires de l’analyse. L’effectif du Lot IMDA Capidava I compte 331 pièces, découvertes dans les divers secteurs du site et datant des IXème-XIème siècles de notre ère (l’Âge medio-byzantine). Les matières premières utilisées qui dominent sont les os longs de bovinés et d’ovicaprines; on a aussi des os longs d’oiseaux appartenant aux espèces aquatiques et le bois de cerf (andouillers). La typologie est dominée par les pointes diverses (N = 238); la plupart sont des pointes sur tibia proximale d’ovicaprines, mais on a aussi des pointes sur éclats diaphysaires d’os long, sur ulna, sur metapodes d’ovicaprines, sur fibula, sur fémur proximal, sur os longs d’oiseaux, sur andouillers de cerf. Les procédées de fabrication attestées par l’analyse des traces spécifiques atteste le débitage par percussion directe et l’entaillage et le façonnage par entaillage, raclage axial intense, sciage transversal, modelage par entaillage (sculpture des extrémités proximales de deux pointe en bois de cerf), perforation transversale bilatérale. En ce qui concerne le rôle fonctionnel présumé des pointes on peut envisager la perforation des peaux, le tissage et la vannerie. Les éléments récepteurs sont représentés par les manches en bois de cerf (segments d’axe) et un tube sur tibia d’oiseau. On remarque la présence d’une fusaïole en bois de cerf (base d’axe) façonnée d’une manière très soignée, les pièces sur andouillers interprétées comme outils de corderie, une tibia de vache et les metapodes perforés à la partie distale, utilisés probablement comme des poids fixés au gorge des chiens des bergers? (jujeu?). Les pièces techniques sont constituées par les matières premières en cours de débitage (andouillers de cerf, corne de vache), les ébauches en os et en bois de cerf (plaquettes) et les déchets (extrémités des andouillers, détachées par entaillage et sciage transversal). L’incidence de l’utilisation exclusive des outils métalliques pour la transformation des matières dures animales (hache, couteau, scie, pointe) se manifeste par les traces de débitage et de façonnage bien marquées mais moins variées, presque standardisées. Le Lot IMDA Capidava II reunie 8 pièces, dont 7 datant de l’Âge medio-byzantine (Xème-XIème siècles de notre ère) et une de l’époque romaine (II-IIIème siècles de notre ère). Les matières premières utilisées qui dominent sont les os longs de d’ovicaprines; on a aussi un os d’oiseau appartenant aux espèces aquatiques et un bois de cerf (andouiller). La typologie c’est dominée par les pointes diverses (N = 5): une sur éclat diaphysaire d’os long, une sur tibia proximale d’ovicaprine, deux sur metapodes distales d’ovicaprines et une sur tibia d’oiseau. Les pièces de toilette/parure sont représentées par une aiguille à cheveux en os fragmentaire. On a aussi un metapode perforé axial et latéral à la partie proximale, utilisé probablement comme poids fixé au gorge des chiens des bergers? (jujeu?). Les pièces techniques sont constituées par les matières premières en cours de débitage (andouiller de cerf détaché de l’axe par percussion directe lancée et fracturation). Les procédées de fabrication attestées par l’analyse des traces spécifiques sont: le débitage par percussion directe et par entaillage et le façonnage par entaillage, raclage axial intense, sciage transversal, perforation axiale et transversale; la pointe sur tibia proximale d’ovicaprine a sur sa partie distale une bande transversale composée par deux lignes obtenues par sciage superficiel et hachurée de lignes courtes obliques gravées et une autre ligne parallèle à cette bande; il s’agit d’un aménagement pour l’obtention d’une partie abrasive de la pointe ou c’est simplement un élément de décor. Comme dans le cas des objets du Lot IMDA Capidava I sur le rôle fonctionnel présumé des pointes on peut envisager la perforation des peaux, le tissage et la vannerie. L’incidence de l’utilisation exclusive des outils métalliques pour la transformation des matières dures animales se manifeste par les traces de débitage et de façonnage bien marquées et presque standardisées. Les résultats de la présente analyse contribue à la meilleure connaissance de l’insertion de l’industrie des matières dures animales dans les activités économiques et sociales complexes des communautés du Bas Danube aux IIème-XIème siècles de notre ère.
Abstract   
Bibliography Beldiman C., Industria materiilor dure animale în paleoliticul superior, epipaleolitic, mezolitic şi neoliticul timpuriu pe teritoriul României, teză de doctorat sub conducerea dr. S. Marinescu-Bîlcu, IAB
.Florescu Gr., Florescu R., Diaconu P., Capidava. Monografie arheologică, vol. I, Bucureşti.
Gál, E., New data on bird bone artefacts from Hungary and Romania, în H. Luik, A. M. Choyke, C. E. Batey, L. Lougas, From Hooves to Horns, from Mollusc to Mammoth. Manufacture and Use of Bone Artefacts from Prehistoric Times to the Present. Proceedings of the 4th Meeting of the ICAZ Worked Bone Research Group al Tallinn, 26th -31st August 2003, Tallinn, p. 325-338.
Haimovici S, Carpus L., Carpus C., Studiul arheozoologic al unui lot de faună provenit din situl bizantin de la Capidava - sec. IV-VI p.Chr., CCA 2006, p. 116-119.
Opriş I. C., Capidava, com. Topalu, jud. Constanţa, Punct Cetate, CCA 2006, p. 111-113.
Bibliographic notes 1. Florescu, Florescu, Diaconu 1958; a se vedea rapoartele de cercetare incluse în sumarul volumelor editate cu ocazia sesiunilor naţionale de rapoarte arheologice.
2. Haimovici, Carpus, Carpus 2006; Gál 2005.
3. Beldiman 1999.
4. Opriş 2006.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu