Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Capidava | Commune: Topalu | County: Constanţa | Site: Cetate | Excavation Year: 2006

Excavation Year   2006
Epoch
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Medieval
Periods
Roman-Byzantine Period
Site Category
Defence
Site Types
Citadel
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Capidava
Commune   Topalu
Site  Cetate
Site Sector
Site name   Capidava
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Bălăşescu Adrian
Beldiman Corneliu
Covacef Zaharia
Duţescu Maria-Magdalena
Ene Daniel Lucian
Gândilă Andrei
Miron Costin
Munteanu Florentin
Opriş Ioan Carol
Pârcălăbescu Ştefan
Pinter Zeno-Karl
Potârniche Tiberiu
Radu Valentin
Raţiu Alexandru-Mircea
Scurtu Florin
Ştefan Călin Dan
Stoian Gabriel
Sztancs Diana Maria
Urduzia Claudia
National Arch. Record Site Code 63063.01
Report Cercetări geofizice
Florin Scurtu (GEI-PROSECO Bucureşti)
Obiectivul lucrărilor noastre de la Capidava a fost stabilit împreună cu responsabilul ştiinţific al sitului, Conf. Ioan I.C. Opriş de la Universitatea Bucureşti - Facultatea de Istorie. El a constat în evidenţierea construcţiilor îngropate romano-bizantine din interiorul cetăţii şi cercetarea unei villa rusticasituate în afara localităţii Capidava, a cărei prezenţă se pare că a fost pusă în evidenţă de săpături arheologice efectuate în zonă cu mai mulţi ani în urmă.
Villa rustica
Pentru cercetarea acesteia ne-a fost indicată zona vechilor săpături (casete şi secţiuni), iar noi am proiectat un perimetru de 40 m x 40 m pentru efectuarea măsurătorilor primare. După ce am acoperit o suprafaţă de 10 m x 40 m în imediata apropiere a urmelor vechilor lucrări arheologice, am constatat că anomalii foarte puternice sunt generate de linia de înaltă tensiune (110 kV) care traversează perimetrul cercetat, iar pe fondul acestor anomalii puternice nu se pot distinge anomalii corelabile cu eventuale construcţii antice gen villa rustica, astfel încât am abandonat pentru moment acest obiectiv.
Zona cetăţii
Prima problemă legată de începerea cercetărilor geofizice la Capidava a apărut chiar din faza de proiectare a lucrării: stabilirea unui perimetru accesibil cercetărilor noastre, având în vedere faptul că prezenţa bordeielor medievale care acoperă aproape întreaga suprafaţă a cetăţii, precum şi relieful creiat artificial prin săpăturile arheologice (gropile secţiunilor efectuate până în prezent şi movilele rezultate din depozitarea pământului scos din aceste gropi) generează anomalii geofizice “parazite”. Acestea constituie un “zgomot” pentru semnalul geofizic şi distorsionează anomaliile “utile” până la a le face de neidentificat.
După recunoaşterea zonei împreună cu responsabilul ştiinţific al sitului, am reuşit să amplasăm un perimetru de 40 m x 40 m pe o zonă relativ liberă ce ocupă centrul cetăţii, deşi această zonă include şi unele săpături şi amplasamente prezumate de bordeie medievale. În cursul cercetării geofizice efective am extins perimetrul iniţial spre E şi SE atât cât ne-au permis condiţiile topografice (zidul cetăţii şi materialul din săpături).
Din examinarea hărţii magnetometrice primare se constată că ea este acoperită cu un număr mare de anomalii de maxim magnetometric de mică extindere în suprafaţă, dar cuprinde şi câteva anomalii, atât maxime cât şi minime, de mai mare extindere.
Cea mai probabilă interpretare arheologică a zonelor anomale de maxim de mică extindere este aceea că ele corespund unor zone de arsurăaparţinând bordeielor medievale. Zonele anomale de maxim de mai mare extindere menţionate mai sus corespund probabil unor pavimente din cărămidă sau unor aglomerări de material tegular fie provenit din dărâmarea acoperişurilor unor construcţii de mai mari dimensiuni, fie resturi de ziduri din cărămidă.
O clarificare parţială a cauzelor anomaliilor de minim se poate realiza din examinarea hărţii magnetometrice filtrate. Deşi această hartă este contaminată de anomaliile de minim corespunzătoare anomaliilor locale de maxim de mică extindere, în această fază a interpretării putem să indicăm, cu mare probabilitate, existenţa unor ziduri din piatră romano-bizantine situate în colţul de S al hărţii, orientate pe direcţia predominantă a zidurilor cunoscute deja din săpăturile anterioare. Dintre acestea menţionăm o construcţie cu dimensiunile de cca. 5 m x 9 m orientată aprox. SV-NE şi probabil însoţită pe laturile de NE şi SE de un portic pavat cu cărămidă. O altă zoă interesantă apare la cca. 15 m N de această construcţie, ea având forma unui dreptunghi cu laturile de 4 x 2 m şi reprezentând probabil un paviment de cărămidă sau o aglomerare de material tegular. Sursa are o grosime mică şi se află foarte aproape de suprafaţă, din această cauză solul în zona respectivă este mlăştinos.
La încheierea lucrărilor geofizice din anul 2006 noi am amplasat în teren două secţiuni de verificare (lungime 18 m, respectiv 10 m), care să traverseze cele două zone descrise mai sus. Ele vor fi probabil realizate de arheologi în viitorul imediat, pentru a valida rezultatele geofizice.
Pentru o eventuală cercetare geofizică viitoare, va fi necesară eliberarea zonei respective de rămăşiţele bordeielor medievale, astfel încât să rezulte o suprafaţă cât mai plană şi lipsită de “paraziţi”.
Zona Platoului de Est
Având în vedere condiţiile neprielnice de lucru din zona presupusei villa rustica, am adăugat din proprie iniţiativă cercetarea unei zone situate la cca. 15 m SE de incinta cetăţii (pe “Platou”). Aici am amplasat două perimetre de cercetare magnetometrică de mare detaliu, cu dimensiunile de 20 m x 20 m, respectiv 26 x 20 m, în vecinătatea unor secţiuni în curs de săpare de către arheologi.
Harta “primară” a acestor zone indică o serie de anomalii de maxim şi minim în care apare o distribuţie a anomaliilor destul de dificil de interpretat direct. Harta filtrată ne ajută să stabilim existenţa unor zone anomale de minim alungite, orientate predominant N - S şi V - E, mai evidente în harta perimetrului nord-estic. Existenţa unui mare număr de zone anomale de mică extindere (chiar şi zonele anomale de minim alungite par a fi constituite dintr-o succesiune de anomalii de mică extindere) pot indica faptul că aceste anomalii sunt generate de surse foarte locale, de mică extindere, a căror semnificaţie arheologică încă nu o putem preciza, dar nu este exclus ca ele să reprezinte morminte.. Eventuale sondaje arheologice în câteva astfel de zone vor constitui un pas înainte pe această direcţie.
Abstract other lang. La levée géophysique a été dérangée par la présence des debris des constructions médiévaux, qui occupent presque partout la partie supérieure de la couche archéologique. Néanmoins, on a pu mettre en évidence quelques constructions romaino-byzantines, dont une est partiellement entourée par un portique pavé à briques.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu