Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Pietrele | Commune: Băneasa | County: Giurgiu | Site: Gorgana | Excavation Year: 2006

Excavation Year   2006
Epoch
Neolithic;
Bronze Age;
Hallstatt;
Modern
Periods
Eneolithic;
Bronze Age;
Hallstatt;
Modern Age
Site Category
Civil;
Domestic
Site Types
Tell
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Giurgiu
Locality   Pietrele
Commune   Băneasa
Site  Gorgana
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Becker Nico Ruhr-Universität, Institut für Archäologische Wissenschaften, Bochum, Germany
Benecke Norbert Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien Abteilung, Berlin, Germany
Berdzenishvili Irma
Berdzenisvili Irma
Ehrich Richard Institut für Prähistorische Archäologie, Freie Universität Berlin, Germany
Gatsov Ivan Nov Bîlgarski Universitet, Sofia; Bulgaria
Gatsova Lili Nov Bîlgarski Universitet, Sofia; Bulgaria
Georgescu Cristina Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Groppe Tobias Ruhr-Universität, Institut für Archäologische Wissenschaften, Bochum, Germany
Hansen Svend Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien Abteilung, Berlin, Germany
Hoppe Katherine Institut für Physische Geographie, Universität Frankfurt am Main, Germany
Kelder Jorrit
Klimscha Florian Deutsches Archäologisches Institut, Orient Abteilung, Berlin, Germany
Knäpper Andreas Ruhr-Universität, Institut für Archäologische Wissenschaften, Bochum, Germany
Koprivc Ute Ruhr-Universität, Institut für Archäologische Wissenschaften, Bochum, Germany
Mocanu Andrei Cosmin Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", Giurgiu
Müller Michael Institut für Prähistorische Archäologie, Freie Universität Berlin, Germany
Nedelčeva Petranka Nov Bîlgarski Universitet, Sofia; Bulgaria
Neef Reinder Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien Abteilung, Berlin, Germany
Peters Maria Humboldt Universität Berlin, Germany
Prange Michael Deutsches Bergbau-Museum, Bochum, Germany
Reingruber Agathe Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien Abteilung, Berlin, Germany
Röring Melanie Ruhr-Universität, Institut für Archäologische Wissenschaften, Bochum, Germany
Schröder Christoph Institut für Prähistorische Archäologie, Freie Universität Berlin, Germany
Spânu Daniel Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Tănăsescu Bogdan Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", Giurgiu
Toderaş Meda Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Vachta Tilmann Ruhr-Universität, Institut für Archäologische Wissenschaften, Bochum, Germany
Vulpe Alexandru Site director Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Wrobel Heide Institut für Prähistorische Archäologie, Freie Universität Berlin, Germany
Wunderlich Jürgen Institut für Physische Geographie, Universität Frankfurt am Main, Germany
Zidarov Petar
National Arch. Record Site Code 101038.01
Report A patra campanie de cercetări arheologice de la Pietrele-Măgura Gorgana s-a desfăşurat în perioada 17 iulie 2006-7 septembrie 2006. Finanţarea cercetării a fost asigurată de Deutsche Forschungsgemeinschaft (Germania) şi de MCC (România).
Obiectivele urmărite în această campanie au fost: reconstituirea peisajului din perioada neo-eneolitică prin studiul geomorfologic al zonei; continuarea prospecţiunilor geomagnetice (începute în 2004) pe suprafaţa tell-ului şi în zona învecinată; continuarea săpăturilor arheologice în secţiunile B şi F începute în campaniile anterioare.
Tell-ul din punctul “Gorgana” se află la jumătatea distanţei dintre satele Pietrele şi Puieni, pe marginea terasei Dunării, la cca. 7 km de malul fluviului. Spaţiul dintre terasă şi Dunăre, înainte ocupat de mai multe bălţi (cea mai importantă fiind Balta Pietrele), a fost “redat agriculturii” prin amenajarea mai multor canale.
Prospecţiunile geomagnetice efectuate în anii 2004 şi 2005 au făcut posibilă reconstrucţia structurii aşezării de pe tell. Acestea au continuat şi în 2006 şi s-au axat în special în zona dinspre V, în luncă; şi la N şi E, pe terasa înaltă a Dunării, urmărindu-se completarea imaginii de ansamblu pentru întreaga zonă înconjurătoare tell-ului. Aşa cum am menţionat în rapoartele trecute pe suprafaţa tell-ului, casele erau aşezate în 4-5 şiruri paralele, orientate N-S, din care cel aflat la extremitatea sudică se adapta realităţilor terenului, existând posibilitatea ca aceste structuri să fi fost ridicate pe terase amenajate artificial. Pe tell au fost identificate cca. 28 de case. Tell-ul era înconjurat de un şanţ ce măsura în l cca. 5 m. În zona înconjurătoare tell-ului au fost identificate mai multe structuri (cca. 120) ce prezintă aceeaşi orientare cu construcţiile de pe suprafaţa tell-ului. Caracterul şi poziţia cronologică a acestor structuri rămâne deschisă discuţiei. Putem afirma că întregul areal a fost intens folosit pentru diferite activităţi şi că la un anumit moment aşezarea a fost mult mai întinsă. Spre SV de tell, la mică distanţă a fost identificat cimitirul, ce numără peste 50 de morminte.
Cu ajutorul unei fotografii aeriene din anul 1967, pe terasa înaltă a Dunării la cca. 600 m în linie dreaptă de tell a fost identificată o structură circulară ce măsoară între 130-170 m în diametru. A fost efectuată o periegheză în această zonă în cadrul căreia au fost culese materiale arheologice încadrabile în epoca bronzului, La Téne, medievale şi moderne. Pentru confirmare au fost efectuate cercetări geomagnetice pe zona neafectată de culturi agricole, care au indicat prezenţa unei structuri arse, probabil o fortificaţie.
Pentru reconstituirea mediului geografic preistoric, o echipă de geografi de la Universitatea din Frankfurt au efectuat o serie de foraje pornind de pe tell, zona înconjurătoare tell-ului şi continuând în lunca Dunării. Scopul acestor foraje este obţinerea informaţiilor asupra cursurilor de apă sau a bălţilor existente în preistorie, prin analiza sedimentelor. Un prim rezultat constă în observaţia că, din preistorie până în prezent lunca Dunării a fost sedimentată cu material aluvionar de 6 m înălţime.
În anul 2002 au fost curăţate şi documentate profilele a ceea ce părea a fi o intervenţie recentă pe suprafaţa tell-ului. Anul acesta s-a observat că ceea ce a fost numit iniţial cu sigla de “suprafaţa A” este de fapt una din secţiunile săpate de Dumitru Berciu în anii 1943 şi 1948. Astfel, în suprafaţa A pe o L= 4 m au fost curăţate profilele de N şi S pentru verificarea şi documentarea acestora, în vederea corelării cu informaţia publicată de Dumitru Berciu în raportul din Materiale şi Cercetări Arheologice din anul 1956. S-a putut observa astfel, o zonă cu pământ de umplutură provenit de la săpătura veche a lui Berciu, dar şi o aglomerare de bulgări de chirpic, care provin probabil de la dărâmătura unei locuinţe incendiate. La curăţarea profilului au fost recoltate o dăltiţă din piatră, o râşniţă şi o statuetă fragmentară din lut.
Suprafaţa B
În suprafaţa B (9/16 m) s-a continuat cercetarea celor două structuri de locuire nearse şi a spaţiului ce le delimitează.
Locuinţa din partea vestică a secţiunii B îşi păstrează conturul şi dimensiunile anterioare. Am putut surprinde în plan foarte clar pe o L= cca. 5 m peretele de N al locuinţei (P06B289), şi pe o L= 6 m peretele vestic (P06B274) al structurii de locuit. Pereţii de S şi de E (P06B292) sunt deterioraţi, dar s-a putut totuşi observa traiectoria acestora. Nu s-au surprins pereţi în elevaţie. Anul acesta a fost identificat ultimul nivel de călcare al locuinţei prin bucăţi de lemn aşezate aprox. pe aceeaşi axă ca şi locuinţa. În acest ultim nivel al locuinţei (P06B290) a fost descoperit un depozit de lame de silex, precum şi resturile al unor structuri nearse. În partea sud-estică a structurii de locuit s-a cercetat o vatră de formă pătrată (cca. 1,10 x 1,10 m) cu patru nivele de refacere (P06B286). Din inventarul recoltat se remarcă statuete din lut şi os, unelte din os şi piatră, unelte din silex, obiecte din cupru. Structura de locuit nearsă din partea vestică a secţiunii B a fost cercetată în întregime.
Peretele estic al locuinţei (P06B263) a putut fi urmărit pe o L= 9 m (cu o întrerupere de 1 m), gr. acestuia fiind de cca. 0,60 m. În partea sudică a locuinţei a fost surprins pe o L= 4,50 m, un alt perete nears (P06 B279) cu gr. de cca. 0,60 m. Acest perete orientat E-V, se uneşte perpendicular cu peretele estic al locuinţei; şi a fost interpretat ca aparţinând de amenajarea interioară a spaţiului de locuit. S-a putut observa de asemenea şi traseul peretelui vestic al locuinţei, care este “dublat” spre V de o zonă săracă în descoperiri de materiale arheologice, probabil un culoar de acces. În arealul locuinţei estice au fost cercetate mai multe contexte arheologice, aparţinând ultimelor secvenţe de locuire. În partea de SV a locuinţei s-a cercetat o vatră supraînălţată, cu două nivele de refacere (P06B217); iar în jurul vetrei a fost identificată în plan o zonă interpretată ca spaţiu de lucru datorită inventarului descoperit (râşniţe, topoare de silex, fusaiole). În partea nordică a locuinţei a fost cercetată o instalaţie rectangulară din lut nears (P06B261) cu dimensiunile de 0,60 x 1 m, cu pereţii de 2-3 cm gr. care face parte din structura unui război de ţesut. Au fost descoperite 23-24 de greutăţi de lut nears, dispuse pe două şiruri paralele orientate N-S, unelte de os, silex. În partea centrală a locuinţei s-a observat o zonă rectangulară (3,50 x 4,50 m) cu foarte multă cenuşă şi pigment de cărbune (P06B281), dar destul de puţin material arheologic. În partea estică a secţiunii a fost surprinsă ultima secvenţă a vetrei cercetate în anul 2004, fiind surprins nivelul de călcare datorită unei zone cu multă ceramică spartă pe loc (capace, vase de dimensiuni mici şi mijlocii), râşniţe din piatră, unelte din silex. De asemenea, cercetarea acestei structuri de locuit începută în anii precedenţi a fost finalizată.
Şi în zona care delimitează cele două structuri de locuit din suprafaţa B s-a surprins ultima secvenţă. Aceasta constă dintr-o depunere de pământ gri cu bucăţi de lemn putrezit, unele atingând L= 0,50 m. Dintre materialele arheologice recoltate se remarcă o figurină plată din os cu un cercel de cupru la urechea dreaptă şi cu un şirag de mărgele mici în zona gâtului. S-au mai recoltat unelte din os, piatră, obiecte din cupru. Şi acest spaţiu a fost cercetat integral.
După finalizarea cercetării acestor contexte, în toată suprafaţa B s-a săpat într-un strat de pământ relativ uniform de culoare brună, cu gr. de 0,30-0,45 m, materialul arheologic fiind sporadic. În acest strat de pământ nu au fost identificate complexe arheologice. După epuizarea acestui strat de pământ au început să se contureze limitele unor construcţii cu pereţii nearşi, ce urmează a fi cercetate în campaniile viitoare.
Suprafaţa F
În suprafaţa F (8 x 11 m) s-a continuat cercetarea structurilor de locuire şi a spaţiilor intermediare dintre acestea (interpretate ca spaţii de acces), identificate în campania precedentă. De asemenea, suprafaţa F a fost extinsă către S cu cca. 4 m în vederea surprinderii structurilor de locuire aflate în imediata vecinătate a pantei meridionale a Măgurii Gorgana. Iniţial cele două suprafeţe (“noua” şi “vechea” suprafaţă F) au fost separate printr-un martor demontat într-o fază ulterioară a săpăturii, desigur, după documentarea profilelor.
În extremitatea de V a “vechii” suprafeţe F a fost surprinsă parţial o locuinţă constituită din trei complexe distincte (P06F309, P06F310 şi P06F312), dintre care cel de N şi cel de S se prezintă sub forma unor masive aglomerări de bulgări de chirpic, rezultatul probabil al prăbuşirii unor pereţi constituiţi din structuri de pari şi nuiele încărcate cu pământ şi expuşi unei intense incendieri. Cel de al doilea complex, aflat în partea centrală a acestei locuinţe, conţine un sol brun cu numeroase particule de chirpic ars şi cenuşă, şi pare să fi constituit umplutura unui spaţiu intermediar dintre părţile de N şi de S ale locuinţei. Din inventarul locuinţei compuse din complexele P06F309, P06F310 şi P06F312 fac parte numeroase fragmente ceramice disparate, câteva vase întregi sau întregibile (se distinge o strachină din pastă arsă la roşu şi lustruită), vase miniaturale şi câteva mici unelte de os şi silex.
În zona centrală şi de E a suprafeţei F au fost surprinse resturile unei alte locuinţe separate de cea descrisă mai sus printr-un spaţiu de acces şi circulaţie (denumit iniţial complexul P06F311) orientat aprox. N-S şi care prezintă o l= aprox. 2,5-3 m. Ca şi în campaniile precedente, în umplutura acestui spaţiu de acces au fost identificate numeroase fragmente ceramice şi cochilii de scoici, unelte de piatră (pietre de ascuţit şi câteva lame de silex), câteva piese de cupru, vase miniaturale şi figurine din os. Tot aici au fost identificate resturi de bârne de lemn putrezit, rar incendiate, presupuse ca provenind din suprastructura prăbuşită a locuinţelor învecinate.
Cea de a doua locuinţă (locuinţa “centrală”) din “vechea” suprafaţă F a fost descoperită pe aproape întreaga ei întindere, cu excepţia părţii de N care se continuă în profil. Dacă limita de V a resturilor acestei locuinţe a putut fi determinată cu oarecare greutate, în partea de E, a fost surprins un şir de cinci gropi de pari, orientat aprox. N-S şi care se situează tocmai în zona de învecinare dintre mai multe contexte conţinând bulgări masivi de chirpic roşu, incendiat (P06F324, P06F350, P06F362, P06F366, P06F370), interpretate ca resturi ale unor pereţi prăbuşiţi către interiorul locuinţei şi un culoar de acces (orientat tot N-S), surprins în extremitatea de E a suprafeţei F, similar celui menţionat anterior.
De asemenea, către S, resturile de pereţi incendiaţi ai locuinţei (P06F316, P06F362, P06F370 ş.a.) se delimitează relativ clar de un alt culoar de acces orientat de această dată E-V, şi care separă această locuinţă de o alta identificată în “noua” suprafaţă F.
În interiorul locuinţei centrale din “vechea” suprafaţă F au fost identificate trei contexte interpretate ca amenajări casnice: o vatră supraînălţată (P06F336) situată în partea central-vestică a locuinţei; o amenajare de formă rectangulară (P06F321) situată în partea de NE a locuinţei, probabil infrastructura unui război de ţesut; această interpretare a fost sugerată de identificarea mai multor greutăţi de război de ţesut în partea de N a locuinţei. În colţul de SE al locuinţei, sub un strat de dărâmătură format din bulgări masivi de chirpic incendiat a fost identificat un cuptor de plan patrulater (P06F375) care nu a putut fi cercetat în întregime, ci a fost documentat fotografic şi în desen, ulterior suportând şi o intervenţie de conservare preventivă in situ, urmând să fie cercetat exhaustiv mai târziu.
Din inventarul locuinţei “centrale” fac parte numeroase fragmente ceramice neîntregibile, dar şi recipiente de dimensiuni medii şi mici, unelte de os, piatră şi silex, câteva podoabe de cupru şi os, figurine de os, vase miniaturale, greutăţi de război de ţesut ş.a. Într-unul dintre contextele aparţinând zonei de N a locuinţei “centrale” (mai precis P06F366) au fost identificate în poziţie secundară câteva oase umane fără conexiune anatomică (un humerus şi un fragment de femur, un fragment de mandibulă şi dinţi, aceştia din urmă arşi secundar).
În “noua” suprafaţă F (prelungirea către S a “vechii” suprafeţe F) au fost identificate resturile unei alte locuinţe afectate în bună măsură de eroziunea pantei Măgurii Gorgana. Singura limită bine conturată a acestei locuinţe corespunde laturii ei nordice. Aici au fost identificate resturile în elevaţie (cca. 0,20-0,30 m) ale bazei unor pereţi de chirpic, la care a fost adosată în partea de E o structură rectangulară - o posibilă instalaţie pentru foc ridicată pe un soclu de pământ galben. La N de aceasta au fost descoperite cca. 10 recipiente ceramice de dimensiuni mici şi mijlocii, un topor de silex şi o râşniţă de piatră. Peretele nordic a fost surprins pe o L= cca. 5 m; majoritatea resturilor acestuia s-au prăbuşit către S, acoperind resturile a 3 vase de mari dimensiuni, numai parţial întregibile. Alături de acestea, au fost descoperite mai multe castroane şi capace de dimensiuni mijlocii. La limita de V a locuinţei, deasupra prăbuşirii pereţilor de chirpic ars s-au identificat trei castroane de mici dimensiuni. Din inventarul locuinţei mai fac parte: un ac de cupru cu cap rombic, o figurină de os cu cap triunghiular, cca. 15 greutăţi de lut şi alte unelte din piatră şi os.
În acest an, în prelungirea către S a suprafeţei F, au fost identificate resturile în elevaţie ale unei structuri rectangulare, posibilă instalaţie pentru foc. Această structura se prezintă într-o stare de conservare deosebit de precară şi necesită intervenţii de urgenţă in situ, pentru menţinerea unei coeziuni a materiei care să permită continuarea săpăturii şi a studiului. De aceea s-au demarat intervenţiile de consolidare a suprafeţei afectate.
Studiul materialelor osteologice din tell-ul de la Măgura Gorgana indică un tip de subzistenţă bazat atât pe vânătoare (mistreţ, iepure), pescuit cât şi pe creşterea animalelor domestice (porc, oaie, capră). Studiul resturilor paleobotanice încearcă reconstituirea modului de subzistenţă a comunităţii gumelniţene de la Măgura “Gorgana” prin utilizarea diferitelor tipuri de plante. Astfel, pe lângă resturile de cereale au fost identificate şi resturi macrobotanice ce provin de la fructe sălbatice. Pentru efectuarea analizelor metalografice a obiectelor de cupru descoperite au fost recoltate mostre din 31 de piese. Totodată, se încearcă identificarea sursei de materie primă, precum şi obţinerea mai multor date privind procesul metalurgic.
În vederea efectuării de analize 14C din ambele suprafeţe (B şi F) au fost prelevate probe de cărbune şi oase din diferite contexte arheologice, probe ce vor fi analizate în laboratorul de la Berlin.
Materialul arheologic recoltat a fost spălat, marcat şi analizat din punct de vedere statistic şi tipologic în întregime. Ceramica analizată în cei 4 ani de cercetări numără peste 382 de vase întregi, într-o varietate mare de forme, au fost recoltate peste 200000 de cioburi, cântărind 4,2 t; peste 100 de statuete antropomorfe şi zoomorfe, 4092 piese de silex, 511 unelte de os şi corn, 111 piese de cupru, peste 100 de topoare din piatră, cca. 80 de greutăţi de ţesut şi multe râşniţe de piatră întregi sau fragmentare. Toate materialele au fost înregistrate în baza de date a proiectului, fotografiate, descrise şi desenate în cursul desfăşurării campaniei. Materialele arheologice descoperite în cele 4 campanii de săpături arheologice sunt păstrate în depozitele IAB.
Abstract other lang.
Abstract   The tell in the location of “Gorgana” is situated half way between the villages of Pietrele and Puieni, on the edge of the Danube terrace. The objectives of this campaign included: reconstructing the landscape from the Neo-Eneolithic period by the geomorphological study of the area; continuing the geomagnetical prospecting (begun in 2004) on the area of the tell and in the neighouring area; continuing the archaeological excavations in sections B and F begun during the previous campaigns.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu