Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Sânnicolau Mare | County: Timiş | Site: Selişte | Excavation Year: 2006

Excavation Year   2006
Epoch
Bronze Age;
Early Migrations Period (3rd - 6th cent.);
Early Medieval;
Late Medieval
Periods
Post-Roman Period;
Middle Medieval Period;
Early Medieval Period
Site Category
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
Site Types
Habitation;
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Timiş
Locality   Sânnicolau Mare
Commune   or. Sânnicolau Mare
Site  Selişte
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Bejan Adrian Universitatea de Vest, Timişoara
Măruia Liviu Universitatea de Vest, Timişoara
National Arch. Record Site Code 155537.03
Report Până în anul 2005 lotul se afla în proprietatea cetăţeanului Negoţ Traian, iar în urma unui schimb de teren efectuat prin mijlocirea Primăriei Oraşului Sânnicolau Mare, terenul a fost scos din circuitul agricol până în anul 2010 pentru efectuarea investigaţiilor arheologice. Terenul este situat pe şoseaua Sânnicolau Mare-Arad, la 500 de m de ieşirea din Sânnicolau, pe latura nordică a şoselei, la 0,5 km de aceasta. Situl este amplasat pe o terasă aluvionară înaltă, înconjurat din trei părţi de zone inundabile în antichitate, formate de meandrele unor braţe moarte ale pârâului Aranca.
Cercetările arheologice sistematice au demarat începând din anul 1995. S-a stabilit stratigrafia sitului, succesiunea nivelelor de locuire şi zonele cu pondere maximă pentru fiecare nivel. Din anul 2000 s-a iniţiat o a doua etapă de cercetare pentru a se determina raportul dintre complexele de locuire.
Campania anului 2006, desfăşurată pe parcursul a trei săptămâni, în cursul lunii iulie, a avut ca obiective principale atât corelarea cu elementele de interes arheologic apărute pe parcursul anului precedent, cât şi lămurirea întinderii spre V (limita superioară a platoului) a aşezării feudale şi a necropolei postromane. În acest sens s-au trasat următoarele secţiuni:
S1/2006 (S30) a avut dimensiunile de 20 x 2 m, orientată E-V şi amplasată în continuarea secţiunii S3/2005 (S29), la 1 m S de aceasta şi a avut drept obiectiv corelarea cu elementele de interes arheologic care ţin de necropola medievală şi, îndeosebi, postromană.
S2/2006 (S31) a avut dimensiunile de 20 x 2 m, orientată de asemenea E-V, înspre latura vestică a platoului “Selişte”, deschisă cu scopul de a elucida extinderea aşezării şi necropolei înspre extremitatea vestică a platoului. Este amplasată la 15,5 m V de extremitatea vestică a S1/2006 şi 8,5 m N de talvegul exterior nordic al drumului de ţară care străbate aşezarea. Între S1 şi S2/2006 se află plasate secţiunile S1 şi S2/2004, cât şi S1/2005, toate trei dispuse perpendicular, pe direcţia N-S.
S3/2006 (S32) a avut dimensiunile de 8 x 2 m, fiind plasată la 0,5 m de extremitatea estică a S2/2006 şi având orientarea E-V. Raţionamentul deschiderii acestei secţiuni a fost acela de a asigura succesiunea neîntreruptă cu secţiunile anilor precedenţi (S1 şi S2/2004 cât şi S1/2005) şi de a vedea dispunerea elementelor arheologice fără hiatusuri, această secţiune distrugând parţial martorii secţiunilor sus-menţionate şi intersectându-le perpendicular.
S4/2006 (S33) a avut dimensiunile 10 x 2 m şi următorul amplasament: la 4,50 m de profilul sudic al S1/2006, m. 0 al S4 fiind plasat în dreptul m. m5 din S1. Între S1 şi S4/2006 se află plasată S3/2005. Orientarea este E-V. Scopul deschiderii acestei secţiuni s-a legat de lămurirea unei eventuale extinderi spre S a necropolei postromane descoperite, în această zonă, în campania anului 2005. Şi în anul 2006, respectând succesiunea cronologică a sitului arheologic, au apărut în secţiunile S1-S4, următoarele elemente arheologice:
Aşezarea feudală:
- locuinţe:
L1/ 2006: locuinţă puţin adâncită (semibordei) cu cuptor. Acoperă întreaga suprafaţă a secţiunii S1, între m8,60-m13. Între m8,60- m10, spre mijlocul şi nordul secţiunii se află vatra cuptorului, cu pereţi păstraţi până la 0,30 m înălţime. Dimensiunile vetrei sunt 1,80 x 1.30 m. Adâncimea gropii cuptorului coboară până la 1,18 m. De la m10 până la m13 se întinde podina locuinţei, aceasta extinzându-se spre N. Fundul locuinţei coboară până la 0,80 m de la nivelul actual de călcare, 0,60 m de la cel feudal. În umplutura locuinţei s-au găsit fragmente ceramice feudale.
L2/2006: În secţiunea S4, între m2-m6 s-a degajat podina arsă a unei locuinţe, probabil de suprafaţă, acoperind întreaga secţiune şi continuând la S de aceasta. Gr. podinei este cuprinsă între 4 şi 8 cm. Spre V, chiar la începutul secţiunii (m0-m1), adâncindu-se doar până la 0,40 m, se află o groapă circulară, puţin adâncită, adiacentă locuinţei, în care se aflau oase şi coarne de la un animal mare, probabil bovideu.
- gropi (g), vetre (v) şi cuptoare (c):
V1/2006: Vatră deschisă distrusă, surprinsă în profilul nordic al S1, între m1-m2, de formă ovală, are mici dimensiuni şi se adânceşte foarte puţin, doar până la 0,40 m. Alături de fragmente de vatră şi cenuşă, conţine şi fragmente ceramice feudale.
G1/2006: Groapă mai veche, aparţinând tot stratului feudal, apărută între m0 şi m2. A fost astupată şi peste ea s-a suprapus, după o perioadă, latura nordică a V1/ 2006. Groapa începe la ad. de 0,60 m faţă de nivelul de călcare actual. Ad. gropii este de 0,80 m (ad. totală de 1,60 m). În profil groapa este concavă, având gura (partea superioară) mai îngustă decât baza (fundul). La nivelul superior au apărut câteva fragmente de vatră, fără a se putea preciza prezenţa aici a unei vetre funcţionale.
G2/2006: Apare între m5,10-m6,80 din S1 şi la ad. de 0,30-0,40. Ad. este de 1,40 m. În zona superioară se află mai multe nivele de arsură suprapuse, totalizând 0,30 m gr., care căpăcuiau groapa. Posibil ca aceasta să fi fost acoperită cu un capac sau acoperiş de lemn, datorită stratului gros de arsură de lemn din partea sa superioară. În jurul gropii nu s-au depistat urme de pari pentru susţinerea acoperişului, deci varianta capacului fiind cea mai plauzibilă. Nu sunt, de asemenea, urme de vatră care să provină de la un eventual cuptor. Diametrul gropii este de 1,20 m. Umplutura cuprinde numeroase fragmente ceramice feudale, fragmente de cărămidă, numeroase oase de animal, solzi de peşte, cochilii de melc şi bucăţi de fier corodate de mici dimensiuni.
G3/2006: A apărut între m6,60-m8,20 în S1. este o groapă de provizii circulară (puţin ovală), plasată spre centrul secţiunii, cu d de 1,25 x 1,32 m, adâncită până la 1,68 m faţă de nivelul actual de călcare. În umplutură conţine fragmente ceramice feudale şi oase fragmentare de animal.
G4/2006: Secţiunea S2 conţine, pe tot parcursul său, un strat de cultură feudal. Secţiunea se plasează deja spre limita vestică a locuirii feudale, sectorul fiind dat de extremitatea platoului, care din acest punct coboară accentuat spre o zonă joasă. Partea de E a S2 se plasează, din punct de vedere al altitudinii, cu cca. 1 m mai sus decât extremitatea vestică a aceleiaşi secţiuni. Stratul de cultură are o gr. de aprox. 1,20 m până la solul viu. Doar în dreptul m18-m20, deci la extremitatea estică a secţiunii s-a degajat o groapă (g4) ovală, aprox. 1,60 x 1,40 m, coborând de la 0,60 până la 1,20 m. În componenţa sa s-au descoperit numeroase fragmente ceramice feudale. Ca şi particularitate, în zonă au apărut mici suluri de lut compact (L de 0,20 m şi d 0,06-0,08 m). Putem crede că aceste baghete de lut descoperite în preajma G4 reprezentau sulurile frământate şi utilizate în confecţionarea ceramicii. Nu poate fi exclusă prezenţa în apropiere a unui cuptor de olar, raţionament justificat de descoperirea în apropiere (campania 2004) a unei fântâni, cât şi a unor gropi cu fund neregulat şi umplutură de cenuşă şi ceramică în gr. de 1,20 m (campania 2005). Lutul era extras din numeroasele alveolări, adâncite în solul viu din S2/2006, era frământat cu apa scoasă din fântâna descoperită în 2004, iar ceramica era arsă în cuptoarele ale căror gură a apărut în S2 şi S3/2005.
În secţiunea S4, tot aparţinând aşezării feudale, au apărut pe latura sudică a acesteia, între m2-m6, trei gropi ovale alăturate: g5/2006 (între m1,70-m2,70), g6/2006 (între m3,10-m4,20) şi g7/2006 (între m4,60-m6), care nu au fost dezvelite decât parţial, o bună parte din structura acestora fiind dispusă în profilul sudic al secţiunii. Toate cele trei gropi sunt identice tipologic, pornesc de la 0,70 m ad., au pereţii oblici şi îngustându-se sensibil spre fund, fund care prezintă o suprafaţă neregulată. G6 şi g7 au ad. de 1,60 m faţă de nivelul de călcare actual (0,90 m ad. a gropilor propriu-zise). G5 coboară doar până la 1,30 m, dar trebuie avut în vedere că s-a surprins în secţiune doar latura nordică a sa, majoritatea gropii fiind în afara secţiunii. Axele aproximative ale celor trei gropi sunt de 1,5 x 1 m, axa mare fiind orientată N-S. Umplutura acestor gropi conţine o cantitate importantă de fragmente ceramice feudale, intercalate între numeroase straturi de arsură, dispuse pe toată adâncimea gropilor. Forma neregulată a fundului şi pereţilor acestora, cantitatea importantă de ceramică, stratul deosebit de gros de arsură, corelarea cu celelalte elemente descoperite în preajmă (fântâna, sulurile de lut, gropi similare descoperite în secţiunile anilor precedenţi din apropiere), ne îndreaptă să consideram că, din punct de vedere funcţional, aceste gropi ar putea să reprezinte gurile, mutate succesiv, ale unui cuptor de olar. Doar deschiderea unei casete în dreptul laturii sudice a acestora va putea să lămurească mulţumitor această chestiune. Spre fundul acestor gropi au fost descoperite câteva fragmente ceramice feudal timpurii, rezultate probabil din străpungerea de către gropi a respectivului nivel de cultură. De remarcat, de asemenea, că aceste gropi se află sub podina locuinţei feudale, fiind deci mai vechi decât aceasta.
C2/2006: Acest cuptor a apărut între m. 7,50 - m. 8,50 din S4, spre latura nordică a acesteia, la ad. de 0,70 m, din el păstrându-se fragmente de vatră şi de perete, acesta cu o h de 0,10-0,20 m şi o gr. de 0,20 m. În umplutură s-au găsit fragmente de cărămizi şi ceramică feudală. Vatra este ovală, orientată NE-SV. Pereţii sunt puternic arşi, vitrifiaţi până la roşu. Diametrul interior al vetrei cuptorului este de 0,60 x 0,70 m, iar cel exterior de 1,10 x 0,80 m. În groapa acestuia a apărut un fragment de dimensiuni mari de “cazan peceneg”, aparţinând feudalismului timpuriu. Presupunem că acest fragment ceramic provine din stratul de cultură feudal timpuriu, deranjat de locuirea feudală târzie fiind, în acest caz, în poziţie secundară.
Pe latura nordică a S4, între m7-m8,10, a apărut o groapă (g8/2006) asemănătoare celor de pe latura sudică, cu axa lungă de 1,10 m şi adâncă de 0,70 m, pornind din stratul de cultură feudal, cu pereţi oblici, fundul fiind mai îngust decât gura.
Aşezarea postromană:
Din nivelul locuirii postromane au rezultat fragmente ceramice aparţinând unui vas de factură postromană, în cadrul S1, în dreptul lui m14, lângă peretele nordic al secţiunii, la 0,90 m adâncime.
- locuinţe:
L3/2006: locuinţa se plasează în extremitatea estică a secţiunii S1(m18-m20), iar pentru lămurirea structurii acesteia secţiunea a mai fost prelungită cu încă un metru spre E. Ea începe în imediata vecinătate a gropii G9/2006, la NE de aceasta, şi continuă atât la N cât şi la E în afara secţiunii. De la locuinţă, de-a lungul peretelui exterior estic, se află accesul către groapă, dezvoltat de o uşoară pantă ce porneşte de la locuinţă pe latura sudică. Înclinaţia pantei permite scurgerea apei dinspre locuinţă şi groapă spre exterior. Locuinţa are o adâncime cuprinsă între 0,70 şi 1,80 m faţă de nivelul actual de călcare. Atât în groapă, cât şi în locuinţa-bordei s-au descoperit fragmente ceramice cenuşii, lucrate la roată, de factură postromană.
- gropi:
G9/2006: A apărut între m18,40 şi m20,20. Este de formă aprox. circulară, cu pereţii puternic înclinaţi, îngustându-se spre fund cu 0,30 m faţă de gură, diametrul fundului fiind de 1,10 x 1,20 m. Groapa are ad. de 1,40 m (între 0,80-2,20 m faţă de nivelul actual de călcare). Funcţional, se leagă organic de L3/2006.
Necropole
Necropola feudală:
La cele 13 morminte de inhumaţie descoperite în campaniile anilor 2004-2005 se mai adaugă încă cinci, toate ieşite la iveală în secţiunea S1/2006.
M1:Schelet de copil, găsit în dreptul m. 11, spre mijlocul secţiunii, aflat doar la 0,40 m ad.. Orientarea probabilă a fost V-E. Nu s-au putut recupera decât două fragmente de calotă craniană, restul scheletului fiind distrus de lucrările agricole moderne.
M2:Adult, aflat spre latura nordică a secţiunii, în dreptul m.9 - m.10. pentru recuperarea sa a fost deschisă o casetă (C1/2006), cu dimensiunile de 2,5 x 1 m. Orientat V-E, ad. 0,50 m. Lungimea scheletului este de 1,60 m. Fără inventar. Poziţia pe spate, cu braţele pe piept.
M4:Apărut între m. 12 - m. 14, spre mijlocul secţiunii şi orientat V-E. Păstrat relativ bine, are urme ale coşciugului din lemn. Ad. 0,70 m. Schelet de dimensiuni mari, L sa fiind de 1,80 m. Este întins pe spate, cu braţele pe piept. În continuarea lui M4, spre m. 15 - m. 16, s-au descoperit fragmente de oase umane disparate: vertebre cervicale, fragmente de membre superioare, fragmente de coaste, toate fără conexiune anatomică, sugerând posibilitatea existenţei unui mormânt distrus, aflat în zona menţionată (m. 14 - m. 16), spre latura nordică a secţiunii. Tot fragmente de oase disparate, de copil de data aceasta, au apărut la capul lui m4.
M5: Între m.17,50 - m. 19, la ad. de 1,05 m, plasat pe latura sudică a secţiunii. L scheletului 1,55 m. Este aşezat pe spate, cu mâinile încrucişate pe piept. Posibilă deranjare ulterioară, în urma căreia mandibula a ajuns în zona picioarelor, iar unul din oasele membrelor superioare a fost aşezat în interiorul bazinului.
M6: Plasat la N de secţiune, în dreptul m. 19 - m. 21. A fost necesară deschiderea unei casete (C3/2006), cu dimensiunile de 2,50 x 1 m, spre latura estică secţiunea prelungindu-se astfel cu un metru. Ad. 0,90 m. L scheletului 1,55 m. Este aşezat pe spate, cu braţele pe piept şi capul alunecat spre S datorită tasării terenului. În zona din jurul capului a apărut un mic ac de bronz, păstrat fragmentar.
Concluzionând, necropola feudală cuprinde până în momentul de faţă un număr de 18 morminte, aşezate probabil pe şiruri. În cadrul S1/2006, rândurile de morţi ar fi în dreptul m. 7 - m. 9, m. 12 - m. 14 şi m. 18 - m. 20, cu abateri de aprox. 1 m de o parte sau alta, rezultând trei rânduri orientate N-S. Distanţa dintre mormintele unui rând este de 1-1,50 m, în cadrul S1/2006 morţii apărând pe latura nordică şi pe cea sudică, dar şi spre mijlocul secţiunii. Orientarea este V-E, poziţia scheletului pe spate, cu braţele pe piept, în majoritate încrucişate şi mai rar alăturate (de-a lungul) corpului. Sunt complet lipsite de inventar, într-un singur mormânt apărând un ac de bronz fragmentar. Cadavrele s-au depus în sicrie de lemn, urmele lor păstrând-se evident în numeroase cazuri. Ad. de înmormântare frecventă este de 0,70-1 m, dar cu excepţii atât de adâncime mai mare (1,05 m), cât şi superficială (0,40), în acest ultim caz scheletul fiind distrus de lucrările agricole moderne.
Necropolă primul mileniu p.Chr:
M3:Mormânt de copil, pe latura sudică a S1/2006, între m. 8 - m. 10, la ad. de 0,80 m. A necesitat deschiderea C2/2006, cu dimensiunile de 2,50 x 1 m. Orientarea scheletului este SE-NV. Se păstrează craniul şi partea superioară a torsului. Inventarul constă dintr-un vas piriform şi o mărgea hexagonală de lut dispuse în partea dreaptă a craniului, cât şi dintr-o altă mărgea rotundă amplasată pe gât.
M7:Pe latura sudică a secţiunii, între m. 7 - m. 9. A necesitat deschiderea casetei C2/2006 (2,50 x 1 m). Scheletul este bine păstrat, lipsind doar labele picioarelor. Fără inventar. Prezintă o deformare craniană. L scheletului este de 1,60 m. Ad. înmormântării 1,10 m. Şi M3 şi M7 au fost deranjate de o groapă feudală ulterioară, care a eliminat scheletul de copil de la bazin în jos (M3) şi labele picioarelor (M7). Deformarea craniului, textura şi culoarea osemintelor, poziţia stratigrafică, toate ar tinde spre stabilirea unei relaţii de contemporaneitate între cele două morminte, şi anume pentru prima jumătate a mileniului I p.Chr. Lipsa oricărui inventar funerar şi poziţia V-E sunt elementele care s-ar putea opune unei asemenea datări la M7, dar credem că elementele enumerate mai sus îndreptăţesc încadrarea sa necropolei primei jumătăţi a mileniului I p.Chr.
Cercetările anului 2006 au completat investigaţiile anterioare. În acest an nu s-au depistat complexe preistorice şi nici feudal timpurii. Epocii postromane, în acest an, au putut să-i fie atribuite o locuinţă-bordei cu groapa adiacentă, cât şi două morminte, unul de copil (distrus în bună partea de locuirea feudal târzie) şi unul de adult (acesta fiind fără inventar dar având ca şi particularitate o deformare evidentă a craniului).
Aşezarea feudal târzie (sec. XVII-XVIII) se completează cu două locuinţe, opt gropi, două cuptoare şi două vetre deschise. Probabil în relaţie cu aşezarea, dar în lipsa unor elemente de inventar databil ne plasam încă în stadiul de supoziţie, poate fi pusă şi necropola, din care, în acest an, au mai apărut încă şase morminte, toate fără inventar (excepţie un mic ac de bronz, păstrat fragmentar).
Periegheza sistematică a sitului “Selişte”, desfăşurată cu ocazia ridicării topografice pentru planul 3D (ianuarie 2007), a relevat potenţialul deosebit pe care îl prezintă situl (suprafaţa totală de 15,8 ha), ieşind în evidenţă numeroase concentrări de complexe arheologice, cuprinse cronologic din preistorie şi până în medievalitatea târzie, atât sub forma aşezărilor cât şi a necropolelor. O cercetare sistematică a acestuia nu s-ar putea întreprinde, în condiţiile actuale, decât în câteva zeci de campanii de săpătură. Materialul faptic acumulat în cele 11 campanii precedente de săpătură permite totuşi elaborarea unei monografii arheologice a sitului, deziderat ce se doreşte îndeplinit cât mai grabnic. Campania anului 2007 va avea menirea să verifice şi, eventual, să corecteze şi completeze cercetările anterioare.
Materialul arheologic rezultat din săpătură este reprezentat, în majoritatea sa covârşitoare îndeosebi din ceramică, extrem de fragmentară, fără posibilităţi reale de reconstituire. Ceramica este tipică şi specifică orizontului cronologic căreia îi aparţine, în totalitate fiind de uz curent şi de provenienţă locală, fără a conţine vreun element mai deosebit. Materialul osteologic se înscrie în nota specifică a sitului, fiind reprezentat îndeosebi de oase de animale mari (probabil bovine, cabaline şi, eventual, porcine). Descoperirea necropolei feudal târzii, dar şi a mormintelor postromane au impus adoptarea unor măsuri pentru colectarea, descrierea, repertorierea şi depozitarea materialului osteologic uman. În virtutea acestui deziderat a fost iniţiată colaborarea cu specialişti şi studenţi ai Catedrei de Antropologie de la Facultatea de Sociologie - Filozofie. Întreg materialul arheologic descoperit se află depus în depozitul de arheologie al Catedrei de Istorie, la Universitatea de Vest Timişoara, sala 311.
Cercetare a fost clasică, efectuată prin executarea de secţiuni şi casete adiacente, care surprind stratigrafia şi complexele arheologice pe verticală şi orizontală. Materialul arheologic rezultat este transportat în depozitul de arheologie al Universităţii de Vest Timişoara pentru investigaţie arheologică şi antropologică. Terenul este redat agriculturii după fiecare campanie anuală. Nu au apărut, până în prezent, vestigii care să impună protejarea lor pe loc. Punerea în valoare a obiectivului se va face prin publicarea monografiei arheologice şi prin studiile ştiinţifice care vor fi întocmite.
Următoarele campanii de cercetare pe platoul “Selişte” de la Sânnicolau Mare vizează stabilirea relaţiilor dintre complexele de locuire contemporane prin deschiderea unor casete în care se urmăreşte stratigrafia orizontală pentru a se putea deduce raportul care a existat între elementele de habitat aparţinând aceluiaşi nivel cronologic. De asemenea se vizează lămurirea succesiunii etapelor de locuire din preistorie (epoca bronzului) şi până în feudalismul târziu (sec. XVII-XVIII), prin departajarea clară a nivelelor de cultură specifice. Descoperirea necropolei aşezării feudal târzii, cât şi a unor elemente de habitat mai deosebite, impune cercetarea, cel puţin pentru încă o campanie de săpătură, a elementelor nou apărute. Periegheza desfăşurată în ianuarie 2007 în condiţii de vizibilitate deosebită a complexelor arheologice de pe teren a relevat grupări substanţiale de complexe de locuire şi funerare care ar impune, într-un deziderat de viitor, lărgirea arealului de investigaţie. Tot cu acest prilej au fost recoltate de la suprafaţa solului două monede din bronz (primele şi singurele de până acum de pe “Selişte”), relativ bine păstrate şi care urmează a fi catalogate. În acest context lărgirea ariei de investigaţie ar oferi, fără putinţă de tăgadă, noi orizonturi asupra cronologiei sitului, cel puţin pentru sectorul stratigrafic medieval. Însă acest deziderat este condiţionat de limitele parcelei pe care o avem concesionată în investigare până în 2010.
Până la ora actuală nu au apărut elemente de habitat care să impună restaurarea şi conservarea lor pe loc. După fiecare campanie arheologică terenul este evacuat de urmele excavaţiilor şi redat agriculturii.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography CCA 1996, CCA 1997, CCA 1998, CCA 1999, CCA 2000, CCA 2001, CCA 2002, CCA 2003, CCA 2004, CCA 2005, CCA 2006 (http://www.cimec.ro)
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu