Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Steierdorf | Commune: or. Anina | County: Caraş-Severin | Site: Peştera Hoţilor (La Hoţu) | Excavation Year: 2006

Excavation Year   2006
Epoch
Palaeolithic and Mesolithic;
Neolithic;
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Medieval;
Modern
Periods
Mesolithic;
Neolithic;
Roman Period;
Middle Medieval Period;
Modern Age
Site Category
Domestic
Site Types
Cave habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Caraş-Severin
Locality   Steierdorf
Commune   or. Anina
Site  Peştera Hoţilor (La Hoţu)
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Băltean Ion Cornel Roşia Montană Gold Corporation SA
Băltean Oana Roşia Montană Gold Corporation SA
Bărbat Ioan Alexandru Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Cincă Adela Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Constantin Silviu
Lazarovici Gheorghe Universitatea "Eftimie Murgu", Reşiţa
Moldovan Oana Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Negrei Dimitrie Pavel Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Petrescu Sorin Marius Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Zilhão João Faculdade de Letras, Lisabona, Portugal
National Arch. Record Site Code 50905.01
Report Peştera La Hoţu’ sau Hoţilor - cod. speo. 2233/6 (GORAN 1982, 156) este situată în sistemul carstic al văi Minişului, pe versantul drept al acesteia, la o altitudine aprox. de 600 m.
Reper: sectorul sistemului carstic al văii Minişului supus cercetărilor noastre se înscrie în următorul perimetru în sistem de referinţă STEREO 70: Y: 249360 X: 396307, Y: 249360 X: 398307, Y: 251360 X: 398307, Y. 251360 X: 396307
Valea Minişului este săpată în calcare recifale masive, barremiene, “de Plopa” şi Miniş. Dat fiind gradul accentuat de fragmentare a acestui sistem carstic, susţinut prin existenţa numeroaselor doline de prăbuşire, de mari dimensiuni, suntem de părere că înţelegerea prezenţelor antropice în acest sistem carstic în Pleistocenul superior şi Holocen nu poate fi realizată fără o analiză pe două direcţii, una verticală (subteran - Peştera cu Oase şi suprafaţă - doline de prăbuşire, etaje fosile, galerii parţial prăbuşite) şi una orizontală prin intercorelarea secvenţelor stratigrafice neremaniate ale unor galerii-peşteri cu acces natural - Peştera cu Abri (cvasi-colmatată), Peştera din Dolină (3 galerii cu faună pleistocenă), Peştera La Hoţu (secvenţă stratigrafică pluristratificată Pleistocen - Holocen).
Campania 2006 s-a rezumat la continuarea cercetărilor în Peştera La Hoţu, conform planului şi sistemului de caroiaj realizat în 2004. În cadrul acestui sistem de caroiaj, cercetarea arheologică (2004-2006) include careurile 2B, 3B, 4A-4B şi 5A-5C. Menţionăm că a fost adoptat acest sistem de numerotare a careurilor pentru a se putea realiza un grid unitar menit să sprijine dezvoltarea pe orizontală a săpăturii, în cursul campaniilor viitoare.
În această campanie am depăşit limita Pleistocen - Holocen, marcată de un strat gros alcătuit din material clastic şi blocuri de calcar de mari dimensiuni (Level 6.1 - 6.2) situaţie ce ne-a permis cercetarea nivelurilor inferioare, fără a atinge patul peşterii.
Sintetic, în urma a trei campanii de cercetări, am putut pune în evidenţă o coloană stratigrafică pluristratificată, fără ca aceasta sa fie finală, ce numără până în acest moment 17 niveluri depoziţionale:
- nivel modern (niv. 1.1) (sediment negru);
- nivel medieval (niv. 1.2) (sediment negru-maroniu);
- nivel roman (niv. 2) (sediment brun cu multe pietre);
- nivel Coţofeni (Baden) (niv. 3.1 - 3.5) (sediment cenuşiu);
- nivel neolitic (niv. 4.1);
- nivel Starčevo-Criş (niv. 4.2) (sediment gălbui-maroniu);
- nivel mezolitic (niv. 5.1) (argilă roşiatică);
- nivel mezolitic (niv. 5.2) (argilă galben-roşiatică);
- nivel epipaleolitic (niv. 6.1) (argilă galbenă-roşiatică cu material clastic);
- nivel steril arheologic (niv. 6.2) (matrice galbenă-roşiatică cu material clastic grosier);
- sediment fin de provenienţă eoliană, cenuşiu-gălbui cu material clastic (niv. 7.1);
- sediment cenuşiu-gălbui cu claste de dimensiuni medii, cărbune şi material osteologic (niv. 7.2);
- sediment alb-gălbui foarte fin cu cărbune diseminat şi material osteologic (niv. 7.3).
Au fost identificate mai multe structuri de combustie aparţinând perioadei moderne, culturii Coţofeni, Starčevo-Criş, mezoliticului, epipaleoliticului şi, credem noi, Paleoliticului superior.
Astfel, în careul 5B-C, Level 4.2, a fost cercetată în perioada 2004-2005 o structură de combustie aparţinând culturii Starčevo-Criş. Datarea efectuată pe o probă de cărbune, specia Fagus Sylvatica L. a furnizat o vârstă de 6710±80 BP (Sac 2001).
În nivelul 5.1, sub nivelul vetrei Starčevo-Criş a fost surprinsă o structură de combustie ce se întindea în careurile 4A-4B şi 3A-3B la ad. de -2,80-2,82 m. Au fost recoltate două probe de cărbune aparţinând în general speciilor Fagus Sylvatica L., Prunus sp. & Quercus (Quercus Oersted) ce au furnizat două vârste absolute, aproape identice: 7590±100 BP (Sac-2104) respectiv 7610 ±60 BP (OxA-15967).
La acestea mai adăugăm prezenţa în careul 4A, în colţul nord-estic al acestuia, la ad. de -2,99/3,00 m (partea inferioară aniv. 6.1), a unei unităţi stratigrafice caracterizată printr-un sediment de culoare cenuşie cu multă cenuşă şi cărbune diseminat aleator, alături de fragmente de oase lustruite, probabil din cauza proceselor post-depoziţionale. Din acest sector au fost prelevate eşantioane de cărbune în vederea obţinerii unei vârste 14C AMS. Identificarea antracologică efectuată a pus în evidenţă o compoziţie bazată pe specia Pinus (P. cemba/P. peuce/P. strobus), analiza 14C AMS efectuată furnizând o vârstă de 13.710±60 BP (OxA-15992).
În cursul ultimei campanii de cercetări (2006), în careul 3B, la -4,20-4,28 m faţă de punctul “0”, a fost surprins un nivel arheologic în care au fost descoperite 3 piese de silex atipice, fragmente de oase, unele calcinate şi cărbune, din care au fost prelevate două probe în vederea efectuării unor analize 14C AMS. Este vorba de existenţa în proximitatea careului 3B a unei structuri de combustie aparţinând, credem noi, Paleoliticului superior, plasată anterior LMG. În acest sens luăm în calcul şi vârsta obţinută pe o crustă calcitică prelevată în 2005, ce indică pentru partea bazală (7 mm) vârsta de 23.97 (+2.52; -2.48) ka (datare U-series, proba #3059).
Coloana stratigrafică furnizată de cercetările din Peştera “La Hoţu” este foarte importantă pentru înţelegerea prezenţelor antropice preistorice în carstul văii Minişului şi constituie totodată raţiunea ştiinţifică în baza căreia vom continua cercetările arheologice multidisciplinare în acest sector. Potenţialul arheologic al acestei peşteri ca şi rolul major pe care-l are în contextul înţelegerii perioadei preistorice din acest sistem carstic, atrage un interes major asupra continuării cercetării în acest punct, în cadrul etapei a doua (2007-2008) de dezvoltare a programului internaţional de cercetare demarat în 2004.
Abstract other lang.
Abstract   The cave called “La Hoţu” (“Peştera Hoţilor”) is a cave located in the same karstic system as the cave “Peştera cu Oase”, which yielded Europe’s earliest modern humans, directly dated to 34,950/+990/-890 (OxA-11711/GrA-6165). “La Hoţu” was selected for testing (2004 and 2005 - 2006), under the expectation that it might provide the cultural context for the modern human remains recovered in the latter, which came from a purely paleontological context. The assumption was that the cultural affinities of that people could be revealed by the identification of contemporary occupation levels from sites nearby, even if no artifacts were to be found in direct association with the human remains themselves.
In the first season, testing revealed a Holocene sequence with a final Aeneolithic layers/transition to the Bronze Age (Coţofeni and Baden Cultures) hearth overlying an extensive, early Neolithic (Starčevo-Criş) ash and charcoal lens, which lay directly on top of large boulders. The charcoal in this Starčevo-Criş context was entirely made up of thin branches of Fagus sylvatica, whence a sample submitted to the Lisbon radiocarbon lab yielded a conventional date of 6710±80 BP (Sac-2001).
In 2005, an adjacent area extending towards the interior was open under the expectation that those blocks would correspond to an eboulis cone related to a lateral entrance and, thus, that the overlying stratigraphic sequence would become thicker as one moved away from that lateral entrance, and possibly include Pleistocene levels. This inference is supported by the fact that, sedimentologically, there is a marked stratigraphic discontinuity, between the base of the Neolithic deposits and the top of the red clays containing the uppermost hearth.
The uppermost lens, 280-285 cm below datum, yielded two charcoal samples: one, collected in squares 4A-4B and in association with a microlithic backed point, was entirely made up of charcoal from a single xylomorphological type, either Fagus or Prunus; the second, collected from the entire thickness of the hearth in square 4B, was also made up of a single xylomorphological type belonging to a species of Quercus. Conventional dates: 7590±100 BP (Sac-2104) & 7610±60 BP (OxA-15067).
At an elevation of 311-330 cm below datum, a thin, extensive charcoal scatter was identified in square 4A, in grey sediments some 25 cm below the base of the Mesolithic layers; however, no diagnostic artifacts were associated with it (only bones fragments with post depositional mechanical traces). The charcoal has been identified as Pinus, with features suggestive of the group P. cemba/P. peuce/P. strobus. Conventional date: 13710±60 BP (OxA-15992).
In 2006, we identified another layer at almost 1 meter below the Late Upper Palaeolithic layers, at 420-428 cm below datum, in grey-yellow fine sediment, which contains a few fragments of flint pieces, bones and charcoal. Two samples of charcoal were collected and are waiting to be analyzed in 14C Lab.
In conclusion, the stratigraphical sequence provided by “La Hoţu” Cave is very important for understanding the human presence in Miniş karstic system in prehistory and this is the reason for us to continue the multidisciplinary archaeological approach in this area.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu