Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Armăşeni | Commune: Buneşti-Avereşti | County: Vaslui | Site: Armăşeni-Muncel | Excavation Year: 2007

Excavation Year   2007
Epoch
Neolithic;
Hallstatt;
Latene;
Early Migrations Period (3rd - 6th cent.)
Periods
Neolithic;
Eneolithic;
Hallstatt;
La Tène;
Post-Roman Period
Site Category
Domestic
Site Types
Open settlement
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Vaslui
Locality   Armăşeni
Commune   Buneşti-Avereşti
Site  Armăşeni-Muncel
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Merlan Vicu
Salomeia Paul
National Arch. Record Site Code 162942.01
Report Obiective:
- decopertarea integrală a locuinţelor L1 şi L2, descoperite în SI/2006 în perimetrul alunecărilor de teren şi al prăbuşirilor gravitaţionale.
- surprinderea gropilor G1 şi G2 care au fost identificate în 2006 şi în afara secţiunii spre E.
Campania din 2007 a avut loc în luna septembrie, ocazie cu care s-a realizat o nouă secţiune SII, paralel cu SI/2006 (L=15 m, l=2m).
Pe suprafaţa săpată s-au descoperit cele doua locuinţe identificate încă din 2006 în SI şi gropile G1 si G2.
L1 - Urmele vizibile ale locuinţei L1/2006 au fost identificate între c.1 şi 3. După materialele şi suprafaţa cercetate s-a constatat că semibordeiul a avut o singură încăpere, cu intrarea pe latura nord-estică, sub forma unui gârlici (un urcuş în pantă).
În campaniile din 2006-2007 L1 (semibordeiul) a fost decopertat pe o suprafaţă de 13,5 m2. Complexul continua şi în afara secţiunii SII pe latura nordică, însă în stratigrafia peretelui estic a secţiunii nu a mai fost surprins, fapt care arată că partea estică se delimitează în acest sector. Printr-o radere atentă a fundului gropii (G1) s-a constatat ca L1 are extinderea spre E până la 1,40 m din lăţimea secţiunii, în dreptul c.1-3.
În imediata vecinătate a peretelui estic (la 0,40 m) s-a descoperit un complex de pietre, care mergeau şi în berna SII înspre E.
Materialele ceramice descoperite în 2007 completate şi de cele din 2006, ne-au permis să constatăm existenţa unui alt nivel arheologic între cel cucutenian (A3) şi cel aparţinând civilizaţiei Criş. Prin extinderea suprafeţei locuinţei L1 şi printr-o analiză atentă a stratigrafiei şi materialelor ceramice din groapa G1, credem ca semibordeiul aparţinând civilizaţiei Criş a fost intersectat de groapa cucuteniană care a mai deranjat şi nivelul precucutenian median.
L2 - Locuinţa L2 cucuteniană a fost surprinsă în SI/2006 în dreptul c.12-15, la -0,70 m. Resturile de locuire din L2, erau formate din bucăţi de chirpici arşi, de culoare cărămizie la exterior şi neagră în interior. Unele păstrau urme de pari şi nuiele sau amprente de dulapi sau lodbe despicaţi, iar altele porţiuni masive de lutuieli cu urmele nervurilor lemnului. Chirpicii erau neordonaţi, iar printre aceştia s-au găsit fragmente ceramice cucuteniene.
Prin secţiunea săpată anul acesta a fost surprins colţul nord-estic al locuinţei L2 în dreptul c.12.
În dreptul c.14, pe latura vestică a secţiunii (marginea nordică a locuinţei L2), s-a descoperit un complex ceramic, aparţinând la doua vase reîntregibile.
Groapa nr. 1 - din suprafaţa săpată în cele două campanii (2006-2007) s-a constatat, ca groapa G1 era o forma aproximativ ovală cu o suprafaţă de cca. 14 m2, pe direcţia SV-NE. G1 s-a adâncit între 0,70-1,30 m.
În cuprinsul gropii (G1) s-au descoperit bucăţi de lipitură de perete, cu amprente de nuiele, chirpic poligonal de la o vatră de foc demontată, cu grosimi cuprinse între 2,5-3,5 cm (la partea superioară erau de culoare cenuşie iar in cea inferioară cărămizie).
Alte materiale:
- o lamă carenată cu retuşe pronunţate pe partea dreaptă, iar pe partea stângă cu urme de uzură. La partea inferioară are un mic accident petrogenetic umplut cu calcit. Piesa este de culoare cenuşie cu pigmentaţii albicioase. Păstrează bulbul de percuţie şi talonul (L=7 cm; l=1,6cm);
- 4 aşchii de culoare neagră cu pigmenţi roşiatici (de la oxizii de fier). Una prezintă retuşe fine şi urme de folosire;
- nicovală din gresie dură (L=9,5 cm; l=10 cm; h=6 cm).
- un nucleu masiv din silex de Prut, cu accident petrogenetic şi urme de cortex, de forma aproximativ dreptunghiulară (L=9,5 cm; l=6 cm; h=6,5 cm);
- un percutor sferic dintr-o gresie dură cu diametrul de 5 cm;
- o aglomeraţie de valve de scoici de apă dulce de baltă, răspândite pe o suprafaţă de cca. 0,5 m2.
- oase de animale secţionate;
- molari de cai;
- un împungător confecţionat dintr-un corn de cerb, păstrându-se într-o stare mediocră;
- fragmente de statuete antropomorfe şi zoomorfe;
- o baghetă din lut ars (la -0,80 m), provenind de la o vatră de foc, cu partea inferioară netedă, iar cea superioară uşor arcuită (L=7 cm; l=2 cm ; h=2 cm);
- fragmente de coadă de lingură;
- o parte din ceramică descoperită în G1 era arsă secundar fiind contorsionată;
- fragmente dintr-o măsuţă de altar dreptunghiulară (L=10 cm; l=7 cm; h=8 cm; gr. fundului 1,8 cm, gr. buzei = 0,5 cm). Măsuţa se păstrează în proporţie de 1/6, având o parte din fund, perete şi "buza" recipientului;
- trei fragmente de pahare cu suport, pictate policrom;
- 2 falusuri miniaturale din lut ars (L=1 cm) dispuse pe un postament circular de 8-9 mm descoperite la -1,20 m.
- bucraniu de bour din lut ars (c.3/-0,80 m). Păstrează cam 2/3 din zona corpului. Coarnele au 3 cm lungime, iar diametrul acestora la baza este de 2 cm iar la vârf de 0,3 cm. Pasta din care a fost confecţionat bucraniul este omogenă, de culoare cenuşie.
Groapa nr. 2 (G2), de factură cucuteniană a fost surprinsă între c.7 şi 9 încă din 2006, între -0,79 m şi 1,10 m adâncime.
G2 se extinde şi în afara secţiunii SII spre E, având o formă uşor ovală, neputându-se încă stabili suprafaţa acesteia.
În groapă s-au descoperit:
- chirpici poligonali de la o vatră de foc;
- bucaţi de lutuială de perete;
- un nucleu din silex de Prut de culoare neagră, cu amprente de desprinderi lamelare prin tehnica percuţiei. La partea superioară păstrează o pojghiţă de cortex rulat (cca. 3 mm grosime).
- suport circular de coloană de altar. În groapa G2 ne-a atras atenţia o masă de chirpic masiv,care s-a dovedit a fi un suport circular de coloană, făţuit la margine, rotund, iar în partea centrală uşor arcuit în sus (rupt la acest nivel din vechime). Dimensiuni: L=25 cm; l=17 cm; gr=4,5 cm; gr. coloană=7 cm;
- nicovală din gresie dură (L=23 cm; l=18 cm; gr=3 cm).
- un falus miniatural;
- un fragment de statuetă antropomorfă, păstrată de la coapse până la genunchi;
- un silex calcinat;
- oase calcinate;
- două maxilare de animale (probabil cai).
Pe ansamblul materialelor ceramice descoperite în G1 si G2 am scos în evidenţă o umplutură aparţinând la 3 culturi arheologice: Criş (prin deranjarea stratului), Precucutani II şi Cucuteni A3.
Ceramica Criş este de calitate slabă şi are ca motiv "ciupiturile"; ceramica Precucuteni II este în cea mai mare parte de culoare neagră şi rar cenuşie sau cărămizie, de calitate bună spre slabă, având ca motiv incizia (elipse, spirale, cercuri etc.), împunsăturile (uneori spiralate) şi chiar excizia. Ceramica culturii Cucuteni A3 este în proporţie de 65% semifină, 25% uzuală (grosolană) şi 10% fină.
Pe fragmentele ceramice descoperite, pictura este păstrată cam în proporţie de 30% din acestea, angoba 8%, barbotina 3%, iar inciziile si ornamentele plastice 1,5%.
Cam în proporţie de 80% din fragmentele cu pictura, s-au descoperit in gropile G1 şi G2, fiind protejate de aciditatea solului prin adâncimea mare şi resturile menajere suprapuse.
Pasta din care au fost lucrate vasele ceramice, a fost realizată dintr-un amestec de argilă vânată şi nisip, arse la temperaturi optime.
Stratigrafia secţiunii SII/2007:
0 -0,30 m cernoziom;
-0,30 -0,40 m nivel Sântana de Mureş (sec. II-IV);
-0,40 -0,60 m nivel Latène şi Hallsttat;
-0,60 -0,80 m nivel Cucuteni A3; groapa G1(0,70-1,30 m); groapa G2 (0,70-1,10 m).
-0,80 -0,90 m nivel Precucuteni II;
-0,90 -1,05 m nivel Criş;
- peste -1,05 m steril arheologic (loess nisipos).
În spaţiul dintre cele două locuinţe (L1 şi L2) descoperite în zonele marginale ale SII (N şi S) şi în afara gropilor G1 si G2, s-au descoperit următoarele:
- un topor din gresie dură (la -0,70 m adâncime) în c.9. Este rupt din vechime, iar partea care se mai păstrează are o forma cvasirectangulara (L=6 cm; l=6 cm; grosime=1,5 cm).
- fragment de brăţară cu diametrul de 0,03 cm, tubular, cu urme de oxidare, descoperit în c.10 la -0,60 m.
- fragment de statuetă feminină, în C9, cu incizii adânci pe tot corpul, iar la nivelul ombilicului romburi concentrice. Se păstrează de la nivelul ombilicului până la genunchi. Prin ruperea (din vechime) în două, s-a constatat ca cele doua jumătăţi erau executate separat, apoi erau lipite (cât lutul era crud) şi spaţiul dintre ele umplut cu un liant mai subţire din aceeaşi compoziţie argiloasă (L=7 cm; l=2,7 cm; grosime=2,5 cm);
- falus conic din lut ars, perforat parţial la partea inferioară, cu diametrul la baza=2 cm; iar la partea superioară de 3 mm; h=2,2 cm;
- statuetă zoomorfă din lut ars (L=6,5 cm; l=4 cm) reprezentând o ovină (C3,-0,70 m). Păstrează aproape intacte picioarele din spate, însă cele din faţă sunt retezate. Printr-o prelungire dorsală se schiţează "coada" animalului, iar spinarea este uşor bombată. Corpul este bine conturat, având în relief (prelungire mediană) botul animalului;
- statuetă feminina fragmentară, descoperită în c.14 la -0,70 m. Se păstrează din zona toracelui până sub genunchi, fiind incizată pe tot corpul, pentru ca din zona feselor până la genunchi să prezinte median, o şănţuire pronunţată (L=6 cm; l=3 cm; gr=1,5 cm)
- falus conic din lut ars, cu partea superioară deteriorată din vechime (d bază=2,2 cm; dpartea superioara=0,5 cm).
- statuetă masculină fragmentată.Se păstrează din zona trunchiului până la genunchi (doar piciorul drept ) (c.5, - 0,60 m);
- statuetă zoomorfă (Pasare pe tron), descoperită în locuinţa L2 (c.15/-0,75 m). Păstrează pe postament (suportul) picioarele, trunchiul şi coada. Partea superioară a fost decapitată din vechime (L=5 cm, d=1,8 cm);
- statuetă feminină – fragmentată - (L=3 cm; l=2 cm (bazin). Păstrează zona bazinului (partea dreaptă); picioarele până la genunchi. Nu prezintă incizii sau pictură (c.14,- 0,60 m);
- statuetă feminină (fragmentată) (c.2/-0,6 cm) (L=5 cm, lmax-bazin=3 cm, d=1 cm. Păstreză zona bazinului (partea stângă) până la genunchi; are incizii, care au ca punct de plecare zona feselor, spre exterior, apoi linii paralele în zig-zag. Este bine arsă, de culoare cenuşie spre cărămiziu fiind confecţionată dintr-o pastă fină;
- statuetă feminină (fragment). Păstrează doar zona şoldurilor şi o parte din bazin, prezentând incizii pe toata suprafaţa acestuia;
- statuetă feminină (L=4 cm; l=3 cm). Păstrează doar partea superioară (de la ombilic). Sunt vizibili sânii schitaţi prin două pastile aplicate, mâinile (mâna stânga ruptă parţial din vechime), zona capului (partea facială uşor schiţată). Nu prezintă incizii sau urme de pictură.
Abstract other lang.
Abstract   The archeological site is located on top of a hill, meaning that was inhabited early by Cris Culture communities.
In the 2007 campaign we explored two Cucutenian dwellings. In SII section were discovered a lot of clay statuettes, painted pottery, flint tools and copper jewellery.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu