Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Desa | County: Dolj | Site: Castraviţa, La ruptură | Excavation Year: 2007

Excavation Year   2007
Epoch
Bronze Age;
Early Roman (1st - 3rd cent.)
Periods
Late Bronze Age;
Roman Period
Site Category
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Dolj
Locality   Desa
Commune   Desa
Site  Castraviţa, La ruptură
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Gherghe Petre
Ridiche Florin
National Arch. Record Site Code 72043.01 72043.02
Report Cercetările arheologice sistematice la Desa au debutat în vara anului 2001, când am organizat o periegheză pe malul Dunării. Rezultatele s-au materializat prin descoperirea mai multor puncte de interes arheologic şi, în consecinţă, am decis începerea săpăturilor arheologice, în acelaşi an, în punctele Castraviţa şi La Ruptură, unde siturile arheologice erau deja distruse, la acea dată, în proporţie de 50%, primul, şi aproximativ 80%, al doilea. Cercetările au continuat neîntrerupt şi în următorii ani, artefactele găsite şi complexele arheologice făcând obiectul mai multor rapoarte de săpătură şi studii1.
Cercetarea arheologică din anul 2007 s-a concentrat pe cimitirul roman din punctul La Ruptură. Astfel, în SIV/2006, aproximativ în partea centrală a acesteia, au apărut, în cursul campaniei 2006, în partea superioară, numeroşi bolovani de calcar, fragmente de cărămizi şi olane, un vas roman şi un opaiţ care e posibil să provină de la mormântul observat de localnici, în urma alunecărilor de teren2. Din considerente financiare nu s-a putut săpa până la solul viu şi s-a continuat, în 2007, săpătura în secţiunea de taluzare a malului Dunării, SIV/2006, pentru a se ajunge la pământul viu. Cercetările au relevat, în partea inferioară a secţiunii, aproape de solul viu, numeroşi bulgări de calcar şi un fragment de opaiţ. Concluzia, în urma finalizării cercetării în această secţiune, este că într-adevăr a existat în această zonă un mormânt roman dar acesta a fost distrus cu ani în urmă. Tot în anul 2006 s-a mai deschis o secţiune de verificare, perpendiculară pe Dunăre, SV/2006 care la fel ca şi în cazul secţiunii SIV/2006, cercetarea a fost continuată şi în anul 2007 pentru a se ajunge la solul viu. Mai mult decât în celelalte secţiuni deschise aici, în această secţiune au apărut materiale arheologice de tip Gârla Mare provenite dintr-o necropolă deranjată de cimitirul roman. Astfel, numeroase fragmente de la castroane dar şi de la două statuete de tip Gârla Mare au apărut în colţul nord-vestic al secţiunii la o ad. de 1 m, toate provenind de la un mormânt distrus. Pentru a verifica dacă zonele funerare din epoca bronzului şi romană se întind şi spre N s-a mai deschis o suprafaţă SVI/2007 cu dimensiunile de 3 x 3 m, la E de SV/2006. Nu au apărut materiale arheologice. Secţiunile cercetate în anul 2007 se află la aprox. 430 m E de fostul pichet de grăniceri de la Desa.
În punctul Castraviţa, săpăturile au fost reluate după o pauză de trei ani prin deschiderea a două suprafeţe de verificare, suprafaţa S2/2007 şi suprafaţa S3/2007, în zona tumulului T2 cercetat în anul 20023. Suprafeţele au fost trasate la N de SIV/2002. Cele două suprafeţe au dimensiunile de 4 m x 4 m, separate de un martor de 0,50 m. În S2, la aprox. 0,30 m V de martor şi la 1,90 m de marginea sudică a suprafeţei precum şi la 0,45 m adâncime a apărut un mormânt de inhumaţie cu scheletul descompletat, numerotat de noi cu sigla M1/2007. Inventarul, atât cel ceramic cât şi cel metalic, are analogii în cultura Basarabi. Din schelet se mai păstrează oasele femurale şi fragmente din calota craniană. Ca inventar metalic s-au găsit opt butoni de bronz. Şapte butoni cu d calotei de 1,2 cm, şi un buton mai mare, cu d calotei de 2 cm. De asemenea, au mai fost descoperite la acelaşi mormânt, două brăţări spiralice formate din câte o spirală şi un fragment de saltaleone. În zona gleznelor a fost identificat un castron cu buza trasă în interior şi cu caneluri orizontale pe aceasta, tipic culturii Basarabi. În colţul sud-estic al S3 a mai fost descoperit un mormânt de inhumaţie, numerotat de noi cu sigla M2/2007, cu scheletul descompletat, având inventar ceramic şi metalic specific culturii Basarabi. Tot aici s-au mai găsit două brăţări plurispiralice (fiecare cu zece spirale) şi un castron, asemănător cu cel găsit în mormântul amintit mai sus, aşezat în zona gleznelor. Din schelet s-au păstrat doar oasele femurale. Această modă funerară, a depunerii castroanelor în zona gleznelor, se regăseşte şi la mormintele cercetate în campaniile trecute în tumulii T1, T34, şi indică practicarea cultului libaţiei.
Tot în punctul Castraviţa, în partea estică a acestuia, acolo unde în anii trecuţi au apărut materiale arheologice romane, a fost deschisă o secţiune de control, SI/2007 cu dimensiunile de 40 x 2 m. Secţiunea a fost trasată în zona unde în anii 2001 şi 2006 a fost dezvelită fundaţia unei construcţii romane. În c.175, la 0,30 m adâncime, a apărut, izolat, în apropierea profilului nordic, un pandantiv circular cu un mic apendice la partea opusă pedunculului. Piesa se datează în sec. VII a.Ch. şi constituie cel mai sigur element de încadrare cronologică pentru toate complexele arheologice care aparţin primei epoci a fierului, găsite pe grindul Castraviţa. Acest pandantiv are bune analogii în depozitul de la Ghidici6 dar pe de altă parte reprezintă şi un indiciu privind provenienţa unor piese asemănătoare aflate în colecţiile MRPF Turnu Severin. Piesele existente la Severin au ca zonă de descoperire localitatea Desa, necunoscându-se însă punctul unde au fost găsite. Tot în colecţiile muzeului severinean se mai află şi un fragment de fibulă de tip ochelari care la fel ca şi celelalte piese, provine de la Desa7. Ca o concluzie la cele arătate mai sus putem să afirmăm că în zona grindului Castraviţa s-a aflat, probabil, un depozit de bronzuri de tip Basarabi, depozit ce a fost deranjat de locuirea romană. Izolat şi în poziţie secundară, au mai apărut fragmente ceramice de tip Basarabi, în această secţiune, în special în c.17-20. Din c.4-6 şi 13-14, SI/2007, s-au recuperat numeroase fragmente de ţigle şi olane romane, la ad. de 0,40 m, acestea marcând şi nivelul de călcare în epocă. În c.7-8 ale aceleaşi secţiuni a apărut, la 0,40 m adâncime sub solul vegetal, o zidărie aproximativ de formă dreptunghiulară cu dimensiunea de 0,70 x 0,80 m formată din mai multe rânduri de pietre de râu legate cu mortar. Această zidărie lasă impresia a fi fost stâlp (coloană) şi măsoară 1,20 m h. Partea superioară a acesteia corespunde cu nivelul de călcare din epoca romană. Urmează ca cercetările viitoare, prin extindere, să clarifice ce se află şi în partea de S a secţiunii SI/2007. La 10 m spre V de această zidărie din piatră, în c.12, a apărut fundaţia unui zid, pe jumătate demantelat, fundaţie care traversează, pe lungime, SI/2007, şi are orientare N-S. Fundaţia este formată din bulgări de calcar legaţi cu mortar şi are l de 1 m. O piesă aparte prin singularitatea ei a apărut în c.18, SI/2007, la 0,70 m adâncime, în profilul sudic, şi este vorba de o fibulă de bronz specifică epocii Latène. Particularitatea acestei descoperiri constă în faptul că în niciuna din campaniile desfăşurate pe grindul Castraviţa nu am descoperit materiale arheologice de tip Latène, acestea fiind identificate doar în punctul La Ruptură.
Ca o concluzie la descoperirile făcute la Desa, în campania 2007 şi în campaniile trecute, putem afirma că în punctul La Ruptură se află un cimitir roman care suprapune un cimitir de epoca bronzului, de tip Gârla Mare. Trebuie însă lămurit, în campaniile viitoare, caracterul locuirii romane aflată la 200 m E de cimitir.
În ceea ce priveşte grindul Castraviţa, în partea vestică a acestuia se află mormintele tumulare datate în prima epocă a fierului, cultura Basarabi, care au deranjat câteva complexe funerare din epoca bronzului, cultura Verbicioara. În partea estică a grindului va continua cercetarea pentru a clarifica destinaţia locuinţelor romane de la care provin fundaţiile găsite de noi. De asemenea, tot aici, trebuie delimitată aria funerară în care au fost găsite, în anii trecuţi, cele două morminte de tip Verbicioara. Este evident că şi în această zonă a grindului Castraviţa au existat complexe funerare datate în prima epocă a fierului, cultura Basarabi, dar acestea au fost distruse de nivelul de locuire roman şi dovedite de materialele arheologice descoperite în poziţie secundară.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes 1. Cf. P. Gherghe, M. Nica, Fl. Ridiche, CCA 2002, p. 122; eadem, CCA 2003, p. 115-117; P. Gherghe, Fl. Ridiche, CCA 2004, p. 112-115; eadem, CCA 2005, p. 137-141; eadem, CCA 2006, p. 121-123; eadem, CCA 2007, p. 143-144; eadem, Raport preliminar privind cercetările arheologice sistematice din punctul „Castraviţa”, localitatea Desa, jud. Dolj (campania 2003), Oltenia 14, Craiova 2002-2003, p. 16-33; eadem, Cercetările arheologice sistematice din punctele „Castraviţa” şi „La Ruptură”, localitatea Desa, jud. Dolj (campania 2001), Oltenia15, Craiova 2004, p. 13-22; eadem, A small deposition of roman weapons discovered at Desa, Dolj County, Romania, în Roman Military Equipment Conference, Xanten 2007, p. 10-11.
2. P. Gherghe, Fl. Ridiche, CCA 2007, p. 144.
3. eadem, CCA 2003, p. 116.
4. eadem, CCA 2003, p. 115-117; eadem, CCA 2004, p. 112-115; eadem, CCA 2005, p. 137-141.
5. Caroiajul a fost făcut de la E spre V, din 2 în 2 m.
6. Al. Oancea, Depozitul de bronzuri de la Ghidici, SCIV 23, 1972, nr. 4, p. 540 şi nota 2.
7. M. Petrescu-Dâmboviţa, Depozitele de bronzuri din România, Bucureşti.
Source   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu