Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Lieşti | County: Galaţi | Site: Biserica veche | Excavation Year: 2007

Excavation Year   2007
Epoch
Late Medieval;
Restoration of Historic Monuments;
Modern
Periods
Late Medieval Period
Site Category
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Church
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Galaţi
Locality   Lieşti
Commune   Lieşti
Site  Biserica veche
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Costel Ilie
Mircea Nicu
National Arch. Record Site Code 76683.01
Report Muzeul Mixt Tecuci a fost solicitat de către Primăria comunei Lieşti, judeţul Galaţi, să realizeze o cercetare arheologică preventivă, având drept scop delimitarea zidurilor de fundaţie ale vechii biserici şi încadrarea cronologică a acesteia, pentru a putea fi marcată în Planul Urbanistic General al comunei. Cercetarea arheologică preventivă a fost efectuată în baza contractului nr. 139 din 14 iunie 2007, între Muzeul Mixt Tecuci, în calitate de executant şi Primăria comunei Lieşti, în calitate de finanţator şi beneficiar.
Campania arheologică propriu-zisă s-a derulat în perioada 02-27 iulie 2007, fiind efectuată de un colectiv, format din Mircea Nicu, arheolog expert-responsabil de şantier, Costel Ilie, arheolog specialist şi Cotinel Munteanu, conservator, în baza autorizaţiei nr. 242/2007.
Biserica veche, cunoscută de localnici ca „Biserica din Vale”, este semnalată ca fiind ridicată între anii 1840-18461. Locul în care se presupune că a existat vechea biserică, este situat la V de actualul sat, între cursul vechi al Bârladului şi râul Siret, în apropierea fostei gârle Bârloviţa, la cca. 1000 m de vechiul curs al râului Bârlad spre V.
În această zonă, a fost amplasată o cruce metalică de 2 m h, fixată într-un soclu de beton2, care marca vechea biserică dispărută, ce a deservit satul Lieşti până la inundaţiile din anul 18813, când aşezarea s-a strămutat pe terasa superioară de pe malul drept al râului Bârlad, la E de punctul cercetat.
Existenţa vechii vetre a satului este confirmată prin numeroase descoperiri întâmplătoare de monede, obiecte de cult, fragmente ceramice, resturi de materiale de construcţie, toate datate în sec. XVIII-XIX. Terenul, pe care au fost aşezate satul şi biserica, a suferit modificări ca urmare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare realizate în perioada comunistă.
Potrivit informaţiilor culese de la localnici, o parte din vechea construcţie a fost împrăştiată pe o mare suprafaţă de teren, aceeaşi soartă având-o şi pietrele funerare din necropola aferentă bisericii. În momentul sosirii noastre, la suprafaţa solului au fost sesizate resturi provenind de la construcţii (cărămidă, piatră, piatră fasonată), obiecte metalice, fragmente ceramice şi fragmente provenind de la cruci din piatră.
În urma unei periegheze de-a lungul cursului Bârladului vechi au mai fost sesizate urme de înhumări, care provin, probabil de la o necropolă de tip Sântana de Mureş.
Cercetarea arheologică s-a realizat prin săparea manuală a trei secţiuni şi două casete care au permis punerea în evidenţă a unor resturi de zidărie, urme de stâlpi şi bârne de lemn, de la construcţia bisericii.
Secţiunea S1 (12 x 1,5 m, admax -0,90 m, orientare E-V) a fost trasată pe latura de S a gardului ce împrejmuieşte crucea metalică amintită, ce marca locul fostei biserici, perpendiculară pe caseta Cs1.
În această secţiune, pe o lungime de 5,60 m, au fost găsite resturi de cărămidă, provenite de la prăbuşirea zidurilor bisericii vechi.
La 10,30 m distanţă de capătul de V al secţiunii, la ad. de -0,40 m, în profilul de N, a fost descoperită o monedă turcească, precum şi fragmente de la un veşmânt preoţesc.
În partea de E a monedei şi veşmântului, la -0,90 m, a fost descoperit un stâlp de susţinere a construcţiei, cu dimensiunile de 0,25/0,20 m. Pe toată suprafaţa secţiunii au fost descoperite fragmente ceramice specifice sec. al XIX-lea.
Pe lângă fragmentele ceramice au fost descoperite cuie şi piroane care provin de la vechea construcţie.
S2 (12 x 1,5m, admax -1,20 m, orientare E-V),a fost trasată pe latura de N a gardului ce împrejmuieşte crucea metalică amintită, perpendiculară pe caseta Cs1.
În partea de V a secţiunii, pe o suprafaţă de 1,30 x 1,30 m, a fost descoperit zidul exterior al unei construcţii, ce suprapune o altă construcţie, fapt ce presupune existenţa a două etape constructive. Construcţia din a doua etapă, avea drept fundaţie fragmente de cărămidă care proveneau de la construcţia iniţială. Cărămizile au dimensiunile de 0,25 x 0,12 x 0,04 m, sunt lucrate manual şi legate între ele cu liant din lut, tencuirea realizându-se cu mortar din var şi nisip.
În profilul de S al secţiunii au fost surprinse fragmente de cărămidă spartă ce proveneau de la prima construcţie. La -0,50 m a fost semnalată o mandibulă, imediat lângă zidul de cărămidă.
La ad. de -1 m au fost descoperite resturi umane (omoplat, coloană vertebrală, coaste), ce proveneau de la un înhumat deranjat din vechime. Acesta a fost notat cu M1. Tot în această zonă au fost dezvelite fragmente de lemn ce proveneau de la sicriul înhumatului deranjat.
La distanţa de 3,80 m de taluzul de V, la -1,20 m, s-au descoperit încă trei schelete umane orientate E-V, ce provin de la trei inhumaţi M2, M3 şi M4.
În capătul de E al secţiunii, la -0,30 m, au fost descoperite resturile unui stâlp de susţinere, care era înconjurat de pietre, pentru ai conferi rezistenţă. Stâlpul de susţinere se află în dreptul bârnei de lemn din S3.
S2 (5 x 1,5 m, admax -0,80 m, orientare E-V), a fost trasată perpendicular pe crucea ce marca fosta biserică, la 11 m de aceasta, spre N.
La 1,30 m de taluzul sudic a fost descoperită o bârnă de lemn, cu dimensiunea de 0,20 x 0,15 m, ce provine probabil de la fundaţia ce delimita naosul de altar.
În dreptul bârnei, în profilul de S, au fost descoperite fragmente de piatră care, probabil, au fost folosite la fundaţia construcţiei. La 2 m de acestea, spre E, pe toată lăţimea secţiunii, a fost descoperită o a doua bârnă de lemn, cu aceleaşi dimensiuni ca precedentă, ce delimita latura de E a construcţiei.
Caseta 1, Cs1 (12 x 10m, admax -2,50 m) a fost trasată în partea de V a crucii ce marchează fosta biserică, la 1 m de gardul ce o împrejmuieşte.
În zona centrală a casetei au fost dezvelite resturi de zidărie, ce provin de la două etape constructive a bisericii. În partea de S a zidurilor bisericii, din nivelul 1, au fost dezvelite resturi de zidărie ce provin de la prăbuşirea pereţilor. Acelaşi lucru se observă şi în partea de V şi în cea de N a casetei.
Zidul de cărămidă de la nivelul 1, rotunjit pe latura sa de V, avea ca fundaţie piatră şi era asigurat, pentru consolidare, cu pietre de jur împrejur. Cărămida are aceleaşi dimensiuni cu cele menţionate anterior (0,25 x 0,12 x 0,04m). Fundaţia de piatră are o grosime de 0,20 m.
Peste acest zid a fost dispus zidul de la nivelul 2 care avea un pat de fundaţie, gros de 0,20 m, realizat din fragmente de cărămidă. Se pare că la realizarea construcţiei de la nivelul 2 au fost folosite cărămizi preluate din nivelul 1.
În interiorul construcţiei de la nivelul1, la 1,60 m de zidurile de S şi N, a fost semnalat un stâlp, la ad. de -1 m, faţă de nivelul actual de călcare. Stâlpul, cu d de 0,30 m, se continuă până la ad. de -1,80 m. De jur împrejurul acestui stâlp au fost dispuse pietre sparte, pentru consolidare.
Pe latura sudică a zidului de N a construcţiei de la nivelul 1, a fost dezvelit un şir de pietre sparte, de dimensiuni mijlocii. Peste acest zid de piatră a fost semnalată o bârnă de lemn, la ad. de -0,50 m. Bârna are o l de 0,17 m şi L de 1,80 m. Această bârnă se continuă în profilul de E al casetei, pe direcţia E-V. În partea de N, exact lângă zidul construcţiei de la nivelul 2, a fost descoperit un stâlp de susţinere, cu d de 0,25m.
La 6 m de profilul de E al casetei a fost trasat un şanţ central, pe toată suprafaţa, cu direcţia N-S, lat de 1 m, având drept scop depistarea adâncimii fundaţiilor construcţiilor şi observarea stratigrafică.
În profilul de E al casetei a fost semnalată o fundaţie de piatră din acelaşi material ca cele care delimitau zidul de cărămidă al vechii biserici. Se pare că acest zid delimita intrarea din pridvor în biserică.
Caseta 2 - Cs2 (3 x 1 m, ad. -1 m, orientare: E-V) a fost deschisă pe latura de V a S1, cu scopul de a delimita conturul construcţiei.
La 1,20 m de taluzul vestic, în profilul de S, la ad. de -0,30 m s-a descoperit o piatră de mari dimensiuni, cu L=0,50 m, care probabil, delimita zidul estic al construcţiei. Ea corespunde cu stâlpul de lemn din S1, pietrele şi bârna din S3, precum şi cu stâlpul din S2.
Stratigrafia surprinsă în cele cinci unităţi de săpătură este asemănătoare şi cuprinde următoarele straturi: solul viu este suprapus de un strat galben-argilos, fără resturi arheologice; nivelul următor este un strat negru granulos, din care au fost prelevate materiale arheologice, datate în sec. al XIX-lea, observându-se şi amenajări de la vechea construcţie; stratul următor este reprezentat de un amestec de cărămidă spartă, var şi pământ, rezultat al demolării şi nivelării terenului, suprapus de solul vegetal.
În caseta Cs1, la -0,30 m, au fost dezvelite fundaţiile din cărămidă ale unei construcţii, acestea fiind semnalate şi în S2, în capătul de V al acesteia. Fundaţiile în discuţie, au dimensiunile de 5,70 m, pe direcţia E-V şi 6,10 m, pe laturile de N şi S. La demontarea parţială a acestor ziduri de fundaţie s-a constatat că este vorba de o construcţie propriu-zisă şi o refacere, aproximativ pe aceeaşi locaţie. Construcţia propriu-zisă, semnalată la -0,50 m era aşezată pe o fundaţie din piatră, de cca. 0,20 m gr., peste care a fost aşezat zidul de cărămidă, gros de 0,80 m. Cărămizile sunt lucrate manual, având dimensiunile de 0,25 x 0,12 x 0,04 m. Ca liant a fost folosit lutul.
Construcţia, aşezată pe aceste fundaţii, a fost realizată din lemn şi pământ, şi acoperită cu scândură, aşa cum menţionează preotul paroh la 18864.
Se pare că zidurile descoperite la nivelul 1 aparţin bisericii iniţiale, construită de locuitorii satului Lieşti, biserică ce a fost distrusă de râul Siret, în urma deselor inundaţii şi strămutată în satul Negrea5. Presupunem că zidurile de fundaţie, apărute în nivelul 1, aparţin pridvorului, ce constituia probabil şi turnul-clopotniţă a bisericii strămutate.
Construcţia de la nivelul 2, cu dimensiunile de 4,90 m, E-V şi 5,10 m, N-S, reprezintă o refacere, aproximativ pe aceeaşi locaţie, cu menţiunea că zidurile vechi au fost folosite ca fundaţie, la care s-a adăugat şi cărămida spartă, rezultată din dărâmarea construcţiei iniţiale.
În cadrul şantierului Biserica Veche-Lieşti au fost descoperite şi patru morminte de inhumaţie, toate în secţiunea S2.
M1 aparţine unui adult deranjat din vechime. Mandibula a fost descoperită la -0,50 m, iar resturi din schelet (omoplat, vertebre, coaste) la -1 m. Au apărut resturi de lemn ce provin de la sicriu. Fără inventar.
M2 a apărut la ad. de -1,20 m, orientat E-V, aparţine unui adolescent. Lungimea scheletului este de 1,05 m. Scheletul este prost conservat; s-au păstrat craniul şi câteva oase de la picioare. Fără inventar.
M3 a apărut la ad. de -1,20 şi este orientat E-V. Lungimea scheletului este de 0,80 m. Scheletul aparţine unui copil, a fost depus în sicriu cu mâinile îndoite de la cot şi aduse pe piept. Inventarul cuprinde două monede, puternic oxidate, depuse pe piept, sub mâini.
M4 a apărut la ad. de -1,20 m, a fost depus în sicriu, este orientat E-V, iar lungimea scheletului este 1 m. Scheletul întins pe spate aparţine unui adolescent. Ca inventar a fost găsită o monedă otomană.
În urma cercetării arheologice desfăşurate în situl Biserica Veche-Lieşti au fost recuperate numeroase fragmente ceramice specifice sec. al XIX-lea, cuie şi piroane provenite atât de la construcţie, cât şi de la sicrie, câteva fragmente de veşmânt preoţesc şi un număr de zece monede, care au fost descoperite în secţiuni, casete, precum şi în inventarul mormintelor.
Piesele numismatice sunt cu valori nominale mici, sunt emise de Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, România şi se încadrează cronologic între sfârşitul sec. XVIII şi mijlocul sec. XIX.
Abstract other lang.
Abstract   The Joint Museum in Tecuci was requested by the mayor house of the village of Lieşti, Galaţi county, to undertake rescue archaeological excavations, aimed at the delineation of the foundation walls of the old church and its chronological framework to be endorsed in the General Urban Plan of the village. The archaeological excavations were carried out by opening three sections and two sondages which allowed the recording of remains of masonry, traces of poles and wooden beams, from the construction of the church. The stratigraphy noticed in the five excavation units is similar and includes the following layers: the live soil is overlapped by a yellow clayey layer without archaeological remains, the following layer is a grainy black layer, from which we collected archaeological materials, dated to the 19th century, as we found also facilities of the old building; the next layer is a mixture of broken brick, lime and earth, as a result of dismantling and leveling the soil overlapped by humus. On the construction site of Biserica veche -Lieşti we found in four inhumation graves too. The finds date to between the end of the 18th century and the middle of the 19th century.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu