Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Târcov | Commune: Pârscov | County: Buzău | Site: Piatra cu lilieci | Excavation Year: 2007

Excavation Year   2007
Epoch
Bronze Age;
Latene;
Free Dacians
Periods
Bronze Age;
La Tène
Site Category
Defence;
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation;
Fortifications
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Buzău
Locality   Târcov
Commune   Pârscov
Site  Piatra cu lilieci
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Constantin Cătălin-Petre Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Duţescu Maria-Magdalena Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Duţu Andrei Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Fărnoagă Smaranda Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Ghenghea Alexandra Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Matei Sebastian Muzeul Judeţean Buzău
Nicolăescu Monica Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Sîrbu Valeriu Muzeul Brăilei
Ştefan Călin Dan Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Trohani George Site director Muzeul Naţional de Istorie a României
National Arch. Record Site Code 48646.01
Report Aşezarea fortificată de la Târcov se află plasată pe o culme numită de localnici Piatra cu Lilieci, având trei dintre laturi abrupte şi o înălţime maximă de aprox. 750 m.
Această înălţime a fost locuită încă din epoca bronzului, însă cea mai semnificativă depunere de locuire aparţine epocii geto-dacice clasice.
Pentru a fi propice locuirii, acest vârf de munte a fost „modelat” de către geto-daci, rezultând astfel un platou-acropolă şi 3 terase plate, fortificate cu ziduri de piatră legată cu lut, ce aveau grosimi de până la 1,20 m. Terasele au lăţimi cuprinse între 17 şi 25 m şi lungimi cuprinse între 27 şi 50 m, diferenţa de nivel între ele fiind de 4,50 – 5,00 m.
Anul acesta, 2007, a fost reluată cercetarea, după o pauză de 19 ani, cu scopul de a identifica şi cerceta complexele de locuire de pe terasele I-III, dar şi pentru a afla date noi despre structura de fortificare. Datorită unor factori obiectivi, cercetarea din acest an nu a fost de mare amploare, ea concretizându-se prin deschiderea doar a două secţiuni.
Prima secţiune S11, cu dimensiunile de 2 x 6 m, a fost trasată pe Terasa 1. Aceasta se afla în imediata apropiere a S1/1988. Scopul plasării în această zonă a S1/2007 este acela de a studia posibila structură de locuire, pusă în evidenţă în campania din 1988 prin „ziduri” sau şiruri de pietre şi lipitură2.
În urma cercetării, în jumătatea de NE a secţiunii S1, la adâncimi cuprinse între 0,25 şi 0,40 m, au fost dezvelite două şiruri de pietre, unele cu aspect de dală, ce descriau un unghi drept. În colţ a fost descoperită şi o groapă circulară, cu d. de 0,60 m, umplută cu pietre. Alte două gropi asemănătoare au fost descoperite şi spre N respectiv V, la o distanţă egală de aprox. 1,20 m. Cele două gropi erau oarecum tangente la cele două şiruri. Având în vedere această situaţie, precum şi datele obţinute în campania din anul 1988, putem afirma că ne aflăm în faţa unei structuri de locuire de mari dimensiuni, notată CPL1, cu bază de piatră şi cel puţin o compartimentare. Trebuie menţionat faptul că anumite porţiuni din această structură au fost serios deranjate de intervenţii ulterioare. Datorită suprafeţei mici cercetate, nu putem avansa mai multe date privind dimensiunile acestui complex.
Între cele două şiruri de pietre ale CPL1, se afla un pământ brun-castaniu, pigmentat cu bucăţi de lipitură arsă, din care au fost recoltate numeroase fragmente ceramice şi oase de animale. Dintre aceste remarcăm o ceaşcă-opaiţ spartă, pe loc, descoperită la ad. de -0,40 m. Întrucât cercetarea secţiunii nu este încheiată, date noi despre acest complex vom putea obţine în campania următoare. În partea de SV a secţiunii a fost dezvelită o mare aglomerare de bolovani, care era probabil în legătură cu sistemul de susţinere a Terasei 1.
Sterilul arheologic a fost surprins doar în c.1 al S1 (spre NV), astfel că dispunem de câteva date preliminare privind stratigrafia Terasei 1, în această zonă. Succesiunea stratigrafică este următoarea :
0 -0,15 m – pământ vegetal actual, brun măzăros, în care apar foarte rar materiale arheologice de factură geto-dacică;
-0,15 -0,50 m – pământ, castaniu, cu aspect măzăros, în care apar materiale arheologice geto-dacice şi foarte rar din epoca bronzului;
-0,50/0,52 - argilă alb-gălbuie cu pietre sfărâmicioase, în anumite porţiuni stâncă nativă;
A doua secţiune S2, cu dimensiunile de 6 x 2 m, a fost trasată aproximativ în centrul Terasei 2, scopul fiind acela de a afla date privind stratigrafia. Această secţiune nu a fost epuizată, adâncimea medie la care s-a ajuns fiind de 0,45/0,50 m. În urma săpăturilor arheologice au fost identificate două complexe respectiv o locuinţă şi o groapă.
Locuinţa, denumită cpl. nr. 4, a fost surprinsă parţial în capătul de SV al secţiunii, la -0, 35/0,40 m şi se prezenta sub forma unei aglomerări compacte de lipitură arsă, sub care au fost găsite cel puţin 2 vase sparte pe loc (un borcan şi un pithos). De asemenea remarcăm şi descoperirea a doua calapoade întregi, aflate la mică distanţă unul de altul. Întrucât acest complex nu a fost cercetat în întregime, nu putem face mai multe precizări.
Cel de-al doilea complex, cpl. nr. 5, a fost surprins la ad. de -0,30/0,40 şi se prezenta sub forma unei aglomerări circulare de pietre, ce stăteau într-un complex adâncit, probabil groapă. Un argument în acest sens îl reprezintă pământul din jurul pietrelor, care este mult mai afânat decât cel din jur.
Materialul arheologic descoperit în cursul săpăturilor din cele două secţiuni, atât din complexe cât şi din strat, constă din fragmente ceramice, oase de animale şi bucăţi de pereţi arşi. În acest sens remarcăm descoperirea unui tub din os decorat cu cercuri şi linii, precum şi un fragment de catillus din tuf vulcanic. Materialul ceramic, destul de fragmentat, constă din: borcane, ceşti-opaiţ, fructiere şi căni lucrate la roată, kantharoi, pithoi ş.a. Ţinând seama de aspectul ceramicii şi de lipsa unor forme mai vechi, în special a cănilor şi fructierelor lucrate cu mâna, depunerea geto-dacică de pe cele două terase se datează în sec. I p.Chr.
Abstract other lang.
Abstract   The fortified settlement of Târcov is located on a crest called by the locals Piatra cu Lilieci, with three steep sides and a maximum height of about 750 m. In 2007, the investigation was resumed after a break of 19 years, in order to identify and investigate the occupation features on the terraces I-III, but also to find out new data on the fortification structure. Due to objective factors, this year’s investigation was not too vast, consisting in opening only two sections. Given the appearance of the pottery and the lack of older forms, especially cups and fruit trays worked by hand, the Geto-Dacian deposition on the two terraces date to the 1st century AD.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu