Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Jurilovca | County: Tulcea | Site: Capul Dolojman | Excavation Year: 2008

Excavation Year   2008
Epoch
Greek and Hellenistic;
Early Roman (1st - 3rd cent.)
Periods
Ancient Times;
Greek Age;
Hellenistic Period
Site Category
Defence;
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Citadel;
Tumular cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Tulcea
Locality   Jurilovca
Commune   Jurilovca
Site  Capul Dolojman
Site Sector
Site name   Orgame/Argamum
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Baralis Alexandre Institut Français d’Etudes Anatoliennes, Istanbul
Charlier Philippe Ecole Pratique de Hautes Etudes -4ème Section, Sorbonne, France
Clémént Jérémy Universitatea Lyon II, France
Coropceanu Ion Universitatea Dunării de Jos, Galaţi
Costea George Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Crăcană Florentina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Dobrescu Violeta Universitatea Dunării de Jos, Galaţi
Dolea Alexandra Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Lungu Vasilica Institutul de Studii Sud-Est Europene, Bucureşti
Matei Oana Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Mănucu-Adameşteanu Mihaela Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Mărgineanu-Cârstoiu Monica Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Muşat Alina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Rusu Vera Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Topoleanu Florin George Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Zaiţ Daniela Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
National Arch. Record Site Code 160653.02
Report Potrivit planului multianual de cercetare arheologică “Oraşul greco-roman Orgame/Argamum şi teritoriul său”, pentru campania anului 2008 au fost fixate următoarele obiective: 1. sectorul incintă greacă: identificarea vestigiilor fortificaţiei greceşti pe latura de V a nucleului de locuire şi verificarea stratigrafiei din acest sector; 2. sectorul central: verificarea relaţiilor stratigrafice şi a etapelor constructive din zona centrală a oraşului romano-bizantin, în faţa bazilicii 2, prin înlăturarea martorilor arheologici dintre casetele executate în anii anteriori; 3. necropola tumulară greacă: identificarea unor noi amenajări funerare, care să completeze cronologia necropolei cu intervalele cuprinse între a doua jumătate a sec. VI – sec. V şi sec. II – I a.Chr.; 4. completarea înregistrărilor de arhitectură în sectoarele incinta greacă şi central; 5. continuarea activităţilor de conservare primară a unor vestigii.
Rezultatele cercetării vor fi expuse separat, pentru sectoarele incinta greacă şi necropola tumulară. Responsabilul de sector pentru sectorul central nu a prezentat nici o documentaţie preliminară, până la data elaborării şi predării prezentului raport (n.red. – vezi infra raportul pentru sectorul central, predat la cIMeC)

Sectorul incinta greacă (SIG)
Mihaela Mănucu-Adameşteanu, Monica Mărgineanu Cârstoiu
Sǎpǎtura arheologicǎ din anul 2008 a urmărit identificarea vestigiilor fortificaţiei greceşti pe latura de V a aşezării, care nu mai fusese investigată anterior. In acest scop a fost ales un amplasament situat în apropierea limitei de NE a Capului Dolojman şi oarecum de-a lungul falezei înalte, unde s-a trasat o secţiune – SIG V.08 (206 x 2 m). Amploarea săpăturii s-a datorat şi unor scopuri subsidiare: verificarea stratigrafiei locuirii în această zonă şi obţinerea de clarificări în legătură cu datarea, rolul şi tehnicile de edificare a “valurilor de pâmânt” (în număr de trei) care, urmând un traseu N - S, separă oraşul antic de zona înconjurătoare.
Secţiunea SIG V.08, orientată 110° ESE - 310° VNV, a fost amplasată perpendicular pe curtina zidului de apărare al cetăţii romano-bizantine, la S (cca 9 m) de ultimul turn al acesteia, păstrat pe frontul de vest, înainte de ruptura zidului la linia falezei. Adâncimea medie până la care s-a săpat a fost de cca 1 m, cu excepţia a două zone situate la extremităţile sondajului, unde au fost atinse adâncimi de cca 3,00 m faţă de nivelul de călcare actual. Demn de semnalat este, totodată, faptul că între diferite părţi ale sondajului s-au înregistrat diferenţe de nivel de cca 2 m, raportate la nivelul actual al solului, fapt ce a generat în săpătură, diferenţe de altitudine accentuate (aprox. 5 m).
Principalele rezultate ale campaniei 2008 pot rezumate după cum urmează:
Stratigrafia zonei: în general, lipsesc urmele de ocupare pe toată suprafaţa secţiunii, cu excepţia zonelor în care se înregistrează structuri construite (ziduri de apărare, valuri). Pe suprafaţa şi direcţia investigate, masivul de calcar se prezintă oarecum nivelat spre orizontală, fiind suprapus de un strat subţire (0,23-0,35 m) de sol natural de culoare brun roşcată şi structură compactă. Deasupra acestuia şi imediat sub vegetalul actual (gros de 0,05-0,15 m), se află un sol de acumulare, cu o grosime cuprinsă între 0,30-0,70 m, în care apar sporadice fragmente ceramice din toate epocile (Hallstatt, greacă, preponderent romano-bizantină), fragmente de ţigle şi cărămizi romane şi pietre de construcţie. In acest strat, la cca 75 m V de zidul de incintă romano-bizantin, au fost identificate resturile unei construcţii (tronson de zid, cu lungimea de 2,00 m şi lăţimea de 0,65 m, păstrat la nivelul fundaţiei) ce ar putea fi datată în sec. VI p.Chr., judecând după fragmentele ceramice risipite în strat.
Deşi nu a fost epuizată, stratigrafia de lângă zidul de incintă romano-bizantin, la exterior, pare să înregistreze, în porţiunea explorată, un singur moment din existenţa acestei opere defensive: cel al ieşirii ei din funcţie, marcat printr-o acumulare dezordonată (cca 2 m înălţime) de dărâmătură de piatră de mari dimensiuni (blocuri fasonate şi nefasonate, provenind atât din parament, cât şi din emplecton), cărămizi şi mortar, distribuită în faţa zidului pe o distanţă de cca 12 m. Situarea cu precizie în timp a acestui eveniment reclamă verificări suplimentare prin săpătură şi coroborarea observaţiilor din toate punctele în care a fost degajată incinta romano-bizantină.
Secţiunea SIG V.08 a interceptat cele trei anomalii ale microreliefului, vizibile sub formă de val cu orientare aprox. N - S, situate între m. 16-19, 38-41 şi, respectiv, 187-192 faţă de zidul de apărare romano-bizantin; toate cele trei structuri par a fi însoţite, pe latura de vest, de şanţuri cu aceeaşi orientare. Ca mod de realizare, primele două, mai apropiate de cetate, par să fi rezultat prin simpla acumulare a terenului excavat la V de ele, prezentându-se ca masive dezordonate de bolovani de piatră de calcar nefasonaţi, aşchii şi pulberi din acelaşi material şi infiltrări de pământ. In legătură cu data ridicării lor, singurele indicii sunt rarele fragmente ceramice găsite în pământul de la poalele lor şi din umplutura şanţurilor adiacente, care sugerează, pentru încheierea eventualei lor misiuni defensive, sec. VI p.Chr.
Şanţul aflat la est de valul 1 (între acesta şi fortificaţia romano-bizantină) pare săpat în trepte, de la nivelul masivului de calcar, aflat la -0,35 m faţă de nivelul de călcare actual, până la adâncimea de 1,50-1,70 m, unde se evidenţiază o suprafaţă de rocă aproape orizontalizată, cu lăţimea de cca 1,50 m; la est de aceasta excavaţia în rocă se adânceşte până la 2,20-2,90 m, marginile şanţului căpătând o formă mai puţin regulată. Forma sub care se prezintă excavaţia în stâncă în acest punct este suceptibilă de a fi interpretată ca amprentă (negativ) a zidului de apărare din sec. IV-III a.Chr., demantelat probabil complet cu ocazia construirii incintei romano-bizantine, de care îl despart cca 18 m. Situaţii asemănătoare au mai fost înregistrate şi pe frontul sudic al zidului de apărare grec, cu prilejul săpăturilor din anii 1999-2000 şi 2006-2007. Sporadicele fragmente ceramice găsite în umplutura şanţului sunt în exclusivitate romano-bizantine (sec. VI p.Chr.) şi indică momentul dezafectării totale a fortificaţiei greceşti.
Peste umplutura şanţului descris anterior a fost surprinsă parţial o construcţie constând într-un culoar cu pereţii placaţi cu piatră legată cu pământ şi nivelul de călcare amenajat cu dale masive de calcar. Poziţia stratigrafică şi amplasarea în teren sugerează că ne-am afla în faţa unei amenajări post-antice, atribuibilă cu mai mare probabilitate sec. XX, judecând şi după cele câteva fragmente de faianţă albă, o piesă de bronz filetată şi cele câteva gloanţe şi tuburi de cartuşe găsite în interiorul culoarului şi pe dalaj.
În ceea ce priveşte valul 3, cel mai depărtat de zidul de apărare romano-bizantin (cca 190 m) şi cel mai vizibil la nivelul microreliefului actual (lăţimea la bază cca 22 m, altitudinea naturală 31,97 m, înălţimea păstrată faţă de nivelul stâncii native cca 2,80 m), observaţiile prilejuite de explorarea impun continuarea cercetării, pentru determinarea fazelor constructive şi a rolului său în diverse etape ale locuirii. S-a putut observa înălţarea lui ca val din piatră, foarte probabil, realizat iniţial prin săparea unui şanţ adiacent spre vest. Construcţia sa pare însă mai elaborată, pe partea dinspre interiorul spaţiului delimitat prezentând, în secţiune, straturi succesive şi de consistenţă diferită, din piatră şi pământ. In miezul “valului” s-au identificat resturile unei amenjări din piatră de dimensiuni monumentale, sumar fasonată, zăcând în poziţie secundară într-o groapă ce pare să pornească de sub vegetalul actual. In privinţa cronologiei, nu dispunem decât de mărturia câtorva fragmente ceramice preistorice (sfârşitul epocii bronzului sau Hallstatt timpuriu) recoltate dintr-unul dintre straturile care formează “valul”) şï care nu oferă decât un terminus post quem pentru construirea lui [Mihaela Mănucu-Adameşteanu].
Abstract other lang.
Abstract   According to the multiannual archaeological investigation project “The Graeco-Roman City of Orgame/Argamum and its Territory”, for the 2008 campaign we set the following objectives:
1. the sector of the Greek precincts: identifying the vestiges of the Greek fortification on the west side of the occupation core and checking the stratigraphy in this sector;
2. the central sector: checking the stratigraphical relations and the constructive phases in the central area of the Roman-Byzantine city, in front of basilica no. 2, by removing the archaeological baulks between the sondages carried out in previous years;
3. the Greek tumular cemetery: identifying some new burial works, likely to complete the chronology of the cemetery with intervals ranging between the second half of the 6th century – 5th century and 2nd century – 1st century BC;
4. completing the architecture records in the sectors of the Greek precincts and the central one;
5. carrying on the activities of primary conservation of some vestiges.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
01-poze-1
Chronicle of the Archaeological Excavations in Romania, 2008 Campaign. Report no. 42, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sector 01-poze-1.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2008/042/01-poze-1/orgame-argamum-pl-1.jpg' target=_blank>Display the same picture in a new window</a> Chronicle of the Archaeological Excavations in Romania, 2008 Campaign. Report no. 42, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sector 01-poze-1.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2008/042/01-poze-1/orgame-argamum-pl-2.jpg' target=_blank>Display the same picture in a new window</a> Chronicle of the Archaeological Excavations in Romania, 2008 Campaign. Report no. 42, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sector 01-poze-1.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2008/042/01-poze-1/orgame-argamum-pl-3.jpg' target=_blank>Display the same picture in a new window</a> Chronicle of the Archaeological Excavations in Romania, 2008 Campaign. Report no. 42, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sector 01-poze-1.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2008/042/01-poze-1/orgame-argamum-pl-4.jpg' target=_blank>Display the same picture in a new window</a> Chronicle of the Archaeological Excavations in Romania, 2008 Campaign. Report no. 42, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sector 01-poze-1.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2008/042/01-poze-1/orgame-argamum-pl-5.jpg' target=_blank>Display the same picture in a new window</a>
02-poze-sector-central
Chronicle of the Archaeological Excavations in Romania, 2008 Campaign. Report no. 42, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sector 02-poze-sector-central.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2008/042/02-poze-sector-central/fig-1-absida-fazei-i.jpg' target=_blank>Display the same picture in a new window</a> Chronicle of the Archaeological Excavations in Romania, 2008 Campaign. Report no. 42, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sector 02-poze-sector-central.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2008/042/02-poze-sector-central/fig-2-exterior-nord.jpg' target=_blank>Display the same picture in a new window</a> Chronicle of the Archaeological Excavations in Romania, 2008 Campaign. Report no. 42, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sector 02-poze-sector-central.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2008/042/02-poze-sector-central/fig-3-imagine-de-ansamblu-e-7.JPG' target=_blank>Display the same picture in a new window</a> Chronicle of the Archaeological Excavations in Romania, 2008 Campaign. Report no. 42, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sector 02-poze-sector-central.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2008/042/02-poze-sector-central/fig-4-imagine-a-constructiei-coridor.JPG' target=_blank>Display the same picture in a new window</a> Chronicle of the Archaeological Excavations in Romania, 2008 Campaign. Report no. 42, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sector 02-poze-sector-central.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2008/042/02-poze-sector-central/fig-5-caseta-f6.JPG' target=_blank>Display the same picture in a new window</a> Chronicle of the Archaeological Excavations in Romania, 2008 Campaign. Report no. 42, Jurilovca, Capul Dolojman.<br /> Sector 02-poze-sector-central.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2008/042/02-poze-sector-central/fig-6-vasul-tip-ampulla.JPG' target=_blank>Display the same picture in a new window</a>



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu