Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Alba Iulia | Site: str. Gemenilor, nr. 6, cartier Partoş (proprietatea Cristian Filipescu) | Excavation Year: 2008

Excavation Year   2008
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.)
Periods
Roman Period
Site Category
Civil;
Domestic
Site Types
Urban settlement
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Alba
Locality   Alba Iulia
Commune   mun. Alba Iulia
Site  str. Gemenilor, nr. 6, cartier Partoş (proprietatea Cristian Filipescu)
Site Sector
Site name   Apulum
Persons involved and Institutions
National Arch. Record Site Code 1026.02
Report Cercetarea arheologică preventivă a fost efectuată în scopul descărcării de sarcină arheologică a suprafeţei destinate construirii unei locuinţe unifamiliale aflate pe str. Gemenilor, nr. 6, cartier Partoş, Alba Iulia.
Suprafaţa destinată cercetării se află în partea nordică a cartierului Partoş. Din punct de vedere geografic, zona este marcată de râul Mureş, cartierul fiind situat în lunca acestuia, pe partea dreaptă.
Au fost practicate două secţiuni: S1 cu dimensiunile de 7 x 9 m şi S2 cu dimensiunile de 5,30 m x 9 m; între cele două unităţi de săpătură a existat un martor stratigrafic cu lăţimea de 0, 80 m.
Săpătura arheologică s-a efectuat manual, urmărindu-se atât elementele de stratigrafie orizontală şi planimetrică a complexelor şi structurilor arheologice cât şi informaţiile oferite de analiza stratigrafiei verticale a profilelor. În S1 şi S2 săpătura a atins adâncimea constantă de - 2,20/ 2,30 m corespunzătoare primei faze de locuire romană (prima jumătate a sec. II p.Chr). În S1, adâncimea maximă a săpăturii a ajuns la –3,30 m în interiorul gropii G, necercetate exhaustiv datorită atingerii pânzei freatice.
A fost cercetată arheologic o suprafaţă de 100 m2 din totalul de 146 m2 al suprafeţei construibile.
Stratigrafia generală a suprafeţei cercetate prezintă următoarele nivele (nivelul actual de călcare reprezintă cota 0 de calculare a adâncimilor):
0 –0,40 m: strat arabil
-0,40 –0,80 m: strat de umplere de culoare gri conţinând pe alocuri fragmente ceramice romane.
-0,80 –1,20 m: strat de dezafectare de culoare gri deschis conţinând fragmente ceramice şi tegulare romane.
-1,20 –1,30 m: strat de nivelare maro închis.
-1,30 –1,65 : strat de dezafectare conţinând fragmente de ţigle şi olane romane.
-1,65 –2,10 m: strat de nivelare maroniu – gălbui conţinând urme de mortar, tencuială şi fragmente ceramice romane.
-2,10 –2,25/2,30 m: strat maroniu negricios cu pigmenţi de cărbune şi fragmente ceramice romane.
-2,30 -2,50 m: strat steril nisipos lutos de culoare galbenă.
Analiza stratigrafică a complexelor şi structurilor arheologice din acest punct al sitului Apulum I a scos în evidenţă fazele de locuire aparţinând epocii romane precum urmează (în ordine cronologică):
Faza I a fost sesizată stratigrafic la adâncimea de -2,10 m , fiind reprezentată de un strat maroniu negricios cu pigmenţi de cărbune şi urme de arsură, aparţinând probabil unei locuinţe de lemn, precum şi de un perete fragmentar.
Z8 – perete fragmentar (surprins pe o lungime de aproximativ 2 m, l - 0,30 m, h – 0, 40 m) având orientarea NNE-SSV, realizat din pământ lutos maroniu deschis, tencuiala sa de culoare albă păstrându-se parţial pe ambele feţe.
Podea surprinsă parţial între Z3 şi Z4 pe o lungime de 2,40 m şi o lăţime maximă de 1,10 m amenajată dintr-un strat compact de mortar cu grosimea de 0,01/0,02 m.
În lipsa unor elemente de cronologie concludente, această fază poate fi datată în sec. II p.Chr. pe baza succesiunii stratigrafice. Ulterior acestei faze a fost efectuată o nivelare cu grosimea de cca. 0,40/0,45 m după care au fost implementate fundaţiile zidurilor (piloni) fazei II.
Faza II a fost sesizată stratigrafic la adâncimea de –1,40/-1,50 m prin apariţia unui strat uniform de tegulae, olane şi cărămizi romane reprezentând acoperişul construcţiei şi elevaţia zidurilor prăbuşite.
Au fost descoperite postamentele din cărămidă a cinci ziduri independente reprezentând probabil pilonii unei mari clădiri - hală sau depozit de mărfuri de epocă romană. Un argument în acest sens ar putea fi descoperirea mai multor fragmente de amfore şi a unui grup de 9 urcioraşe întregi şi întregibile (de acelaşi tip) descoperit lângă baza pilonului Z5 în partea superioară.
În S1 au fost descoperite bazele Z3 şi Z4 care prezintă o înclinaţie pronunţată datorită gropii G care a bulversat stratigrafia în această parte a suprafeţei cercetate şi parţial în S2, unde baza pilonului Z5 prezintă aceiaşi poziţie înclinată spre extremitatea sa sudică. Între Z4 şi Z5 se presupune existenţa celui de al şaselea pilon, distrus probabil de marea groapă G.
Z3 - bază pilon conturată la –1,90 m cu dimensiunile de L 1,60 m, l 0,64 m, h 0,50 m şi orientare NNE–SSV; este construită în opus latericium fiind alcătuită din 6 asize (păstrate) de cărămizi amplasate în direcţia lungimii pe două rânduri şi având dimensiunile de 0,40 x 0,28 x 0,04 m. Zidul prezintă sub ultima asiză de cărămizi un pat de amenajare din pietriş şi nisip.
Z4 - bază pilon fragmentară conturată la -1,85 m, puternic afectată de groapa G, cu dimensiunile păstrate de L 0,64 m, l 0,85 m, h 0,50 m şi orientare NNE–SSV; zidul este construit în opus latericium fiind alcătuit din 5 asize (păstrate) de cărămizi amplasate în direcţia lăţimii pe două rânduri şi având dimensiunile de 0,40 x 0,28 x 0,04 m. Baza prezintă sub ultima asiză de cărămizi un pat de amenajare din pietriş şi nisip.
Între Z3 şi Z4 este compartimentat un spaţiu cu lungimea de 1,40 m unde, la adâncimea de 2,35 m, a fost sesizată o podea aparţinând primei faze de locuire, fiind suprapusă de bazele pilonilor, descoperită parţial pe o lungime de 2,40 m şi o lăţime maximă de 1,10 m. Aceasta a fost amenajată dintr-un strat compact de mortar cu grosimea de 0,01/0,02 m.
Z5 - bază pilon conturată la –1,75 m cu dimensiunile de L 1,70 m, l 0,25 m (vizibilă parţial datorită faptului că Z5 a fost surprins în profilul estic al S2), h 0,33 m şi orientare NNE–SSV; zidul este construit în opus latericium fiind alcătuit din 5 asize (păstrate) de cărămizi amplasate în direcţia lăţimii şi având dimensiunile de 0,40 x 0,28 x 0,04 m. Baza prezintă sub ultima asiză de cărămizi un pat de amenajare din pietriş şi nisip.
Z6 - bază pilon conturată la –1,84 m cu dimensiunile de L 1,40 m, l 0,40 m, h 0,12 m şi orientare NNE–SSV; zidul este construit în opus latericium fiind alcătuit din 2 asize (păstrate) de cărămizi amplasate în direcţia lăţimii pe un singur rând şi având dimensiunile de 0, 40 x 0,28 x 0,04 m. Baza prezintă sub ultima asiză de cărămizi un pat de amenajare din pietriş şi nisip.
Între Z5 şi Z6 este compartimentat astfel un spaţiu cu lungimea de 1,40 m, unde au fost descoperite numeroase fragmente de urcioraşe şi 9 vase de acest tip, întregi şi întregibile, concentrate lângă zidul Z5.
Z7 – bază pilon conturată la –1,74 m cu dimensiunile de L 1,40 m, l 1 m, h 0,12 m şi orientare NNE–SSV; zidul este construit în opus latericium fiind alcătuit din 2 asize (păstrate) de cărămizi amplasate în direcţia lungimii pe trei rânduri şi având dimensiunile de 0,40 x 0,28 x 0,04 m. Baza prezintă sub ultima asiză de cărămizi un pat de amenajare din pietriş şi nisip.
Între Z6 şi Z7 este compartimentat astfel un spaţiu cu lungimea de 1,50 m.
Z1 – zid perimetral al clădirii sesizat stratigrafic la –0,60/-0,70 m de-a lungul profilelor de S ale S1 şi S2. Zidul a fost descoperit pe întreaga lungime a suprafeţei cercetate (14,10 m) din lăţimea sa totală fiind vizibilă doar o porţiune de 0,40 m. Secţionarea masivului de dărâmătură în S2 pe o lăţime de 0,70 m a relevat tehnica de construcţie în opus incertum. Materialul de construcţie utilizat a fost gresia verzuie legată cu mortar; pe alocuri au fost folosite şi blochete de calcar. Structura este alcătuită din 8 asize regulate care se desfăşoară pe o înălţime (cercetată) de 1,50 m. Se poate presupune existenţa unui pat de amenajare din piatră de râu amestecată cu nisip. În S2, pe o lungime de cca. 0,50 m s-a păstrat o primă asiză alcătuită din două cărămizi care suprapune o şapă de mortar cu grosimea de 0,10 m.
Masivul de dărâmătură al zidului descoperit în cele două secţiuni, dar mai ales în S1, indică faptul că înălţimea zidului Z1 era considerabilă acesta fiind construit probabil în opus mixtum prin alternarea asizelor de gresie verzuie cu mortar (opus incertum) cu cele de cărămizi (opus latericium, opus testaceum).
În S1, aproape de profilul estic o parte a elevaţiei s-a prăbuşit acoperind o parte a bazei pilonului Z3, 5 asize de cărămizi fiind descoperite în poziţia în care au căzut, pe cant, legate cu mortar. Această elevaţie prăbuşită aparţine probabil unui zid Z2, paralel cu Z1, aflat la o distanţă de cca. 2,60 m de acesta şi care făcea un unghi drept cu linia bazei pilonului Z3. Structura în cauză nu continuă adiacent cu Z1, fiind surprinsă parţial pe o lungime de aprox. 2 m. Elevaţia prăbuşită a acestui zid avea o înălţime de aprox. 3 m şi lăţimea (surprinsă parţial) de 2 m.
Din punct de vedere cronologic, atât zidul Z1 cât şi cel paralel descoperit în partea de E a secţiunii S1, ar putea aparţine marii clădiri construite pe piloni, Z1 reprezentând probabil zidul principal perimetral al edificiului.
Această clădire având probabil funcţionalitatea unui mare antrepozit se datează pe baza materialului arheologic, a succesiunii stratigrafice şi a tehnicii de construcţie în prima jumătate a sec. III p.Chr.
Groapa G - a apărut iniţial în S1, fiind sesizată la o adâncime de 0,90 m. Forma gropii este aproximativ circulară în plan cu un diametru de cca. 6 m, şi trapezoidală în secţiune. Aşa cum s-a constatat în urma analizei profilului de V al S1, unde aceasta a fost secţionată, groapa a fost practicată într-un moment ulterior funcţionării complexelor descoperite, bulversând aproape întreaga stratigrafie, mai ales în S1. Datorită efectului acesteia zidurile Z3, Z4 şi Z5 prezintă o înclinaţie evidentă spre S, groapa atingând adâncimea de 3,30 m, baza sa nefiind descoperită datorită acumulării de apă prin atingerea la această cotă a pânzei freatice.
Materialul arheologic este reprezentat de fragmente ceramice romane (se remarcă o cantitate importantă de fragmente de amfore si urcioraşe fragmentare şi întregi), monedă (dupondius Caracalla – 215), fibulă romană cu piciorul întors pe dedesubt din bronz argintat (mijlocul sec. III p.Chr.)1, sticlă romană, fragmente de tencuială pictată, cuie şi piroane din fier.
Cercetarea arheologică preventivă efectuată în zona de N a sitului roman Apulum I, a evidenţiat importante aspecte legate de succesiunea fazelor de locuire corespunzătoare evoluţiei sale urbanistice şi istorice.
Au fost descoperite urmele unei prime locuiri datate în sec. II şi o mare clădire construită pe piloni având probabil funcţionalitatea unui depozit datând din prima jumătate a sec. III p.Chr.
Tehnica de construcţie dar mai ales elementele de cronologie relativă fac legătura între aceste faze de locuire şi etapele dezvoltării urbanistice de la statutul de pagus al Coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în prima fază, apoi cel de municipium Aurelium Apulense după 160 p.Chr şi, în fine, acordarea statutului de colonia Aurelia Apulensis între la sfârşitul sec. II – al treilea sfert al sec. III p.Chr.
Abstract other lang.
Abstract   The rescue archaeological excavation was carried out in Alba Iulia, Partos district, 6, Gemenilor Street, with the purpose to investigate a surface for a new house. The area is situated in the northern part of the Partos district. We discovered the traces of the first Roman occupation dating to the 2nd century A.D. and a large warehouse build on pillars dating to the first half of the 3rd century A.D. The archaeological investigation carried out in this area of the Roman site Apulum I showed us important aspects concerning the occupation phases corresponding to its urban and historic evolution.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu