Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Râmnicu Vâlcea | Site: str. Buridava | Excavation Year: 2008

Excavation Year   2008
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.)
Periods
Roman Period
Site Category
Defence;
Domestic
Site Types
Civil habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Vâlcea
Locality   Râmnicu Vâlcea
Commune   Râmnicu Vâlcea
Site  str. Buridava
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Iosifaru Mariana Site director Muzeul Judeţean Vâlcea, Râmnicu Vâlcea
Părăuşanu Ovidiu Muzeul Judeţean Vâlcea, Râmnicu Vâlcea
Tulugea Claudiu Aurel Muzeul Judeţean Vâlcea, Râmnicu Vâlcea
Tuţulescu Ion Muzeul Judeţean Vâlcea, Râmnicu Vâlcea
National Arch. Record Site Code 167482.25
Report Terenul din intravilanul municipiului Rm. Vâlcea, situat în cartierul Stolniceni, str. Buridava, sit arheologic, a fost cercetat arheologic în perioada 13.05.2008-30.05.2008 şi 19.09.2008-30.09.2008.
Prima menţionare a acestei aşezări este făcută în anul 1894 de către P. Polonic. Acesta identifica în punctul Borăneasca un castru, ruinele acestuia fiind acoperite de mai multe case şi curţi. Primele cercetări arheologice în sit au fost efectuate între anii 1956 – 1958, 1962, 1965 şi 1967 de către D. Tudor. Pentru această perioadă s-au cercetat primele trei sectoare din punctul „La Priză”. În sectorul A al acestui punct s-a descoperit un nivel de locuire geto-dacic, gros de 0,25 m în lutul castaniu rezultat din depunerea mâlului pe malul Oltului. Materialele geto-dacice sunt dispersate de intervenţiile din epoca romană. Cu această ocazie s-a descoperit vatra unei locuinţe, din care s-a recuperat partea superioară a unui vas de tip sac, lucrat la mână şi decorat cu ornament în şnur. Alături de multe fragmente ceramice din sec. II-IV, s-au descoperit şi monede emise de Traian, Elabagal, Alexander Severus, Gordian al III-lea. În sectorul B a fost descoperit colţul unei mari clădiri romane cu ziduri din piatră prinse cu mortar de var. În sectorul C s-a dezvelit o suprafaţă de 15 x 20 m, cu ocazia ridicării unui mare bazin pentru filtrat apa. S-au dezvelit fragmente de zidărie groase de 0,40-1,10 m, alături de care s-a descoperit urmele unei locuinţe. În cadrul acestor ruine au fost descoperite fragmente de ţigle ştampilate cu numele unor unităţi militare romane (cohors II Flavia Bessorum, cohors IX Batavorum, Pedites Singularis, Legio I Italica, Legio V Macedonica), multă ceramică din sec. al II-lea , o piatră gravată cu chip de şarpe, aplice de bronz etc. Cu ocazia cercetărilor efectuate de D. Tudor la adâncimea de 0,45 m, a fost identificat drumul roman de pe Olt. Acesta are o lăţime de 6 m şi este construit dintr-un strat de pietriş de Olt, gros de 0,40 m, bombat pe mijloc. În punctul Borăneasca D. Tudor semnala ca şi P. Polonic urmele unui castru.
Cercetările sunt reluate între anii 1971-1992 de către Gh. Bichir. Cu ocazia acestor cercetări au fost descoperite două edificii termale: termele mari şi termele mici. În cadrul termelor mari au fost identificate 6 niveluri de locuire:
Nivelul I - cuprinde perioada Traian-Hadrian, încetarea lui fiind pusă cu probabilitate în prima parte a domniei lui Antoninus Pius.
Nivelul II - cuprinde o parte a domniei lui Antoninus Pius, până la Commodus.
Nivelul III - de la Commodus până la Caracalla.
Nivelul IV - de la Caracalla până la Filip Arabul
Nivelul V - de la Filip Arabul până la retragerea aureliană (275)
Nivelul VI - post 275 - primele decenii ale sec. IV.
În cadrul termelor mari s-au identificat încăperi cu hypocaustum, guri de cuptoare pentru încălzit (praefurnia), căzi (alveus), bazine (piscina), canale de aducţiune şi eliminarea apei. Tehnica de construcţie - ziduri construite din piatră locală (tuf dacitic) adusă de la Ocnele Mari-Buleta, prinse cu mortar. Temelia este construită din pietre de râu prinse cu mortar. La zidurile târzii din nivelurile III-IV este folosită şi cărămida. În nivelurile I-II cărămida este folosită doar la pavaje, pilae, praefurnia, bazine şi canale de eliminarea apei. Zidurile din perioada Traian-Septimius Severus sunt construite mai îngrijit. Zidurile din perioada Caracalla-Aurelian sunt construite în grabă. Cele din perioada Filip Arabul sunt construite uneori numai din dărâmături peste resturile anterioare nivelate, fără a avea o bază solidă. Acum, cea mai mare parte din terme îşi schimbă destinaţia, încăperile mari sunt redimensionate şi împărţite în două sau trei compartimente. Două treimi din terme sunt împrejmuite cu un aşa zis zid de incintă, construit în grabă. Zona astfel protejată, poate a devenit fort pentru soldaţi şi loc de refugiu pentru populaţia înstărită în caz de pericol. În cadrul cercetărilor arheologice, ceramica romană are o pondere de 85-90%, iar cea dacică de 10-15%. Ceramica descoperită este lucrată pe loc sau importată (amfore, mortaria, terra sigillata, cele mai multe aparţinând atelierelor din Gallia şi mai puţin din Pannonia). Pe unele opaiţe sunt imprimate cu majuscule – CASSI, OCTAVI, FORTIS. Alte obiecte descoperite: pietre de râşniţă, ustensile casnice (cuţite de fier, chei de fier şi de bronz, ace de cusut din os, fier şi bronz), accesorii pentru îmbrăcăminte (fibule, catarame, ace de os şi de bronz), vase de sticlă, de bronz (fragmentare), şi aplice de bronz de forme şi mărimi diferite, monede diferite, cărămizi ştampilate etc.
În anul 1980 Gh. Bichir sapă în curtea Mariei Albăstroiu (fostul conac Borăneasca). Aici deschide două secţiuni paralele de 40 x 1,50 m, pe mijlocul presupusului castru. Nu s-au identificat ziduri. S-a constatat doar prezenţa unui nivel subţire de epocă romană sărac în material arheologic, distrus de un cimitir medieval. Un alt punct cercetat din această aşezare este „La Potecă” (s-au trasat două secţiuni) prilej cu care s-au descoperit ziduri de la diferite construcţii, o mare cantitate de „pişcoturi” de teracotă de la pavajul unei locuinţe, realizat în opus spicatum, distrusă de arături adânci. Tot în acest punct s-a descoperit o instalaţie de hypocaust a unei locuinţe ale cărei ziduri au fost construite din piatră şi cărămidă.
În anul 1981 cu ocazia construcţiei unui canal de scurgere a apei lat de cca. 350 m s-au descoperit termele mici. Cu această ocazie s-au distrus mai multe încăperi ale acestor edificii. Sistemul de cercetare a fost prin casete, acestea fiind dispuse de o parte şi de alta a şanţului. Sistemul de construcţie este acelaşi ca şi în cazul termelor mari. S-au dezvelit parţial 2 încăperi cu hypocaust şi s-a identificat la E de terme un segment dintr-o conductă de apă, făcută din tuburi de lut ars. Locuirea începe în vremea lui Antoninus Pius şi se încheie o dată cu retragerea aureliană.
O cercetare arheologică preventivă a fost efectuată în anii 2005-2006 în cinci puncte, de către arheologii Mariana Iosifaru şi Cristinel Fântâneanu din cadrul MJ Vâlcea. Aceste cercetări s-au relizat cu ocazia construcţiilor de locuinţe la următorii proprietari: SC Habitat SRL, Bondea, Diculoiu, Stroescu, Vlangăr. Cu ocazia acestor cercetări s-a descoperit un nivel de epocă romană slab pigmentat şi cu puţine fragmente ceramice.
În anul 2007 cu ocazia trasări conductei de apă de pe strada Buridava s-a realizat o nouă cercetare arheologică preventivă, de către arheologii din cadrul MJ Vâlcea, Mariana Iosifaru şi Ion Tuţulescu
Strada unde s-a realizat amenajarea, înconjoară artera principală a DN Rm. Vâlcea-Drăgăşani în formă de paralelogram, incluzând aproximativ la mijlocul acesteia, pe partea stângă termele romane aflate în proprietatea MJ Vâlcea.
Au fost trasate 3 secţiuni notate S. XII-XIV şi o casetă C. 1 (numerotarea s-a făcut în continuarea cercetărilor anterioare), acolo unde potenţialul arheologic era mai mare şi unde strada prezenta o lăţimea acceptabilă, pentru a nu perturba circulaţia în zonă.
SXII (8 x 1 m):
Pe toată lungimea acestei secţiuni a fost descoperit material arheologic la adâncimea de -0,50 m, deasupra nivelului de epocă romană fiind straturi succesive de umplutură modernă de la amenajarea străzii. Grosimea acestui nivel este de 0,30 m, pe toată lungimea fiind descoperite fragmente ceramice, oase, chirpic şi cărbune. Au fost sesizate două nivele de locuire, după stratigrafia lui Gheorghe Bichir, respectiv nivelul III-IV şi VI. Grosimea ultimului nivel nu depăşeşte -0,10 m.
Materialul arheologic constă din:
- fragmente de oase (animal de talie mare), amfore de culoare cenuşie şi gălbuie (acestea fiind fragmente), torţi de ulcioare, buze de amforă şi oale borcan, fragmente de funduri de vas,
- material de construcţii: fragmente de ţigle şi cărămizi.
- material daco-roman - acesta constă din 4 buze de vas cu marginea răsfrântă în exterior, pasta zgronţuroasă, de culoare cenuşie. Alături de aceaste piese au mai fost descoperite trei fragmente lucrate la mână, din pasta zgronţuroasă, având ca decor brâu alveolar. Precizăm ca aceste fragmente au apărut la partea superioară a nivelului roman.
SXIII (28 x 1 m):
A fost trasată în faţa termelor. Pe lungimea acestei secţiuni s-a constatat existenţa a două niveluri de epocă romană.
Stratigrafie:
0 –0,90 m, umplutură de la amenajarea străzii (6 straturi).
-0,90 –1,20 m, pământ de culoare brun închis cu material de epocă romană amestecat, sec. II-III.
-1,20 –1,40 m, nivel de culoare brună, cu multe fragmente de construcţie (fragmente de ţigle şi cărămizi, din care trei sunt ştampilate).
-1,40 –1,80 m, strat masiv de pietriş în amestec cu nisip de la revărsările Oltului.
Nivelul de epocă romană din sec. II-III, conţine mult material arheologic, în caroul 10, la adâncimea de -1, 20 m a fost descoperit un zid-fundaţie (sesizat şi în cercetările din anul 2007) care se continuă pe lăţimea străzii cât şi în interiorul rezervaţiei arheologice având legătură cu Termele Mari. Această fundaţie este construită din rocă calcaroasă fasonată prinsă cu mortar, având o lăţime de 0,60 m şi o adâncime de –0,60 m. Pentru că cercetarea arheologică s-a efectuat în stradă nu s-a putut caseta şi urmări lungimea acestuia. De o parte şi de alta a fundaţiei pe o adâncime de –0,20 m au fost descoperite doar materiale de construcţie fragmentare şi trei inscripţii.
Materialul arheologic constă din:
-ceramică de import: terra sigillata, 12 fragmente de culoare roşie, acestea provenind de la pahare, castron de tip 5, farfurii. Se deosebeşte un fragment de terrra sigillata cu ştampila „ADVOCISI” care are prezent un personaj tronând. În stadiul actual al documentării putem afirma că vasul-cupă aparţine, probabil unui atelier din Galia (fragmente ceramice asemănătoare au fost descoperite la Lezoux, Lubie, Les Martres-de-Veyre, Vichy datate în perioada anilor 115-180 p.Chr.) şi este dedicat probabil unei zeiţe. Din categoria ceramicii de import s-a mai descoperit un fragment decorat cu barbotină de tip 4, de culoare gălbuie, pasta fiind bine aleasă fără prea multe impurităţi. Un fragment de terrra nigra ştampilat cu motivul rozetei.
- torţi-amfore: 4 fragmente de culoare cărămizie, calitate inferioară cu multe pietricele, toartă masivă, cu patru nervuri în relief. Aceste patru fragmente aparţin tipului 4, fiind datate în perioada sec. III.
- oale: fragmente de culoare cărămizie, din pastă semifină, care are în compoziţie nisip micaceu, de tip 1; fragmente de culoare cenuşie, de factură semifină cu mult nisip micaceu de tip1.
- amfore: un fragment de culoare cărămizie din pastă grosieră, cu pietricele şi mică în compoziţie. De pe gâtul acesteia porneşte o toartă simplă, marginea acesteia fiind delimitată de două şenţuiri, probabil de tip2; amforă de culoare cărămizie, de tip2, prezintă două incizii care pornesc dinspre pântecul vasului şi merg spre gâtul acesteia.
- farfurii de tip taler: de tip2, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu buza răsfrântă în interior; farfurii de tip1 cu buza răsfrântă în exterior din pastă semifină de culoare cărămizie.
- obiecte de uz casnic; ace de cusut din os, unul întreg şi trei fragmentare;
- podoabe: un ac de păr din os;
- materiale de construcţii: olane, cărămizii.
În zona termelor, de o parte şi de alta a fundaţiilor menţionate, la –1,30 m au fost descoperite trei fragmente de ţigle cu inscripţii care completează cercetările anterioare (10 ştampile în perioada 1962 şi 1965; 130 în perioada 1971-1984; 2 în 2007). Este vorba de o ştampilă care redă prescurtat numele gărzii personale a guvernatorului Moesiei Inferior, prezentă la Buridava în intervalul celor două războaie daco-romane (102-105), când detaşamente din această infanterie specială au participat şi la construcţia termelor mari (nr. 1) şi a altor edificii a căror utilizare nu poate fi stabilită, fiind complet distruse: P(edites) S(ingulares). Inscripţia în tabula ansata cu dimensiunea de 10 x 4,5 cm, înălţimea literelor 3,4 cm, este datată în perioada Traian-Hadrian, respectiv faza cea mai veche de construcţie a termelor.
Celelalte ştampile fragmentare sunt cu inscripţia C(o)H(ors) II F(lavia) B(essorum). Înălţimea literelor este de 2,5 cm.
În această aşezare au mai fost descoperite 35 de asemenea ştampile, datate tot în faza veche de construcţie a termelor, respectiv, în perioada Traian-Hadrian. Această unitate, recrutată sub împăraţilor Flavi, din tribul tracic al bessilor, aparţinea în anul 105, grupului de armate din Moesia Inferior şi a participat la cucerirea Daciei, iar după anul 106 se stabileşte în Transilvania, construind castrul de la Cincşor, iar în anul 129 şi 140 face parte din trupele Daciei Inferior.
SXIV (5 x 1 m):
Pe lungimea acestei secţiuni s-a constatat existenţa unui singur nivel de epocă romană cu o grosime de aproximativ 0,25 m. Trebuie menţionat faptul că această secţiune a fost trasată la limita de N a străzii, în apropiere de fabrica de vată. S XIV se află la cca 5 m V de Olt şi la 18 m de fosta fabrică. La 1,60 m de capătul de S al secţiunii începe o groapă de formă circulară cu diametrul de 1 m. Aceasta merge până la o adâncime de 1 m.
Pentru a putea observa întreaga formă s-a casetat C1 (1,50 x 1,50 m), sesizându-se forma acesteia. Menţionăm ca nivelul de epoca romană este foarte sărac, majoritatea materialului arheologic fiind descoperit în această groapă (G1).
Stratigrafie SXIV, taluzul de V:
0 -0,10 m - sol vegetal.
-0,10 -0,30 m - nivel brun deschis, fără urme arheologice.
-0,30 -0,50 m - nivel roman, sărac în material ceramic. Puţinul material descoperit constă din mici fragmente de ţigle, şi ceramică tipică romană.
-0,50 -0,60 m - strat masiv de pietriş.
Materialul arheologic din G1. constă din:
- o monedă de bronz, dar datorită stării proaste de conservare nu a putut fi identificată.
- farfurii de tip taler de tip 3 şi 2 din pastă de culoare cenuşie, zgrunţuroasă, buză lată adusă atât în interior cât şi în exterior, cu trei nervuri.
- fragmente de tip oală borcan, de tip2, de culoare cărămizie, dintr-o pastă bine aleasă cu puţine pietricele în compoziţie.
- în partea de N a G1, la adâncimea de -0,65 m s-a descoperit un ulcior fragmentar, de tip9, după Gheorghe Popilian.
- fragmente de funduri de vase.
- foarte mult chirpici, cenuşă şi oase de animale.
Cercetarea arheologică s-a efectuat într-o zonă în care s-a intervenit succesiv prin nivelări şi umpluturi astfel că nivelul de epocă romană a fost distrus, noi sesizând probabil faza cea mai veche a aşezării. O parte din materiale (cele aparţinând sec. III) au fost probabil antrenate în dărâmături. Cele trei inscripţii menţionate completează numărul mare de ştampile tegulare descoperite la Buridava şi demonstrează că aici a existat un puternic centru militar la începutul sec. II, pentru ca în perioada sec. II-III, aceasta să devină şi un puternic centru economico-comercial după cum demonstrează şi descoperirile arheologice anterioare.
Abstract other lang.
Abstract   The archaeological preventive excavation from Buridava brings new information related to the first level of Roman occupation, from the time of Trajan and Hadrian. The discovery of ceramic fragments shows us the importance of the settlement here, but also its commercial links with the whole Roman Empire.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu